€ USD
BizLawyer
Chiriac: Comisia Europeană va prezenta, la finalul lui noiembrie, evaluarea României în procedura de deficit excesiv
07 Noiembrie 2025 Agerpres
Potrivit acesteia, România a parcurs o călătorie remarcabilă de la data aderării sale în 2007.
Comisia Europeană va prezenta, la finalul lunii noiembrie, propria sa evaluare cu privire la acţiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv, a precizat, joi, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, la cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
"Vom ieşi la finalul acestei luni cu evaluarea Comisiei Europene cu privire la acţiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv. Însă, România nu este singură în acest parcurs. Uniunea Europeană vă este un partener solid. PNRR de care vorbim, fără îndoială, în fiecare zi, fondurile de coeziune, noul instrument SAFE, (...) toate acestea sunt resurse strategice pentru modernizarea economiei româneşti", a spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene.
Potrivit acesteia, România a parcurs o călătorie remarcabilă de la data aderării sale în 2007.
"PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat, România a ajuns la aproximativ 80% din media UE, un semn clar al convergenţei. Investiţiile străine directe s-au triplat, exporturile s-au triplat, salariile şi puterea de cumpărare au crescut substanţial şi toate acestea arată cât de profund s-au simţit beneficiile apartenenţei României la Uniunea Europeană", a menţionat Ramona Chiriac.
Ea a admis că România se confruntă în prezent cu deficite gemene ridicate, iar "Comisia a semnalat aceste riscuri încă din 2020, odată cu intrarea în procedura de deficit excesiv".
"Cu siguranţă, măsurile recente de consolidare fiscală sunt esenţiale pentru a restabili echilibrele macroeconomice şi a menţine ratingul de ţară la nivel investiţional, astfel încât România să îşi poată finanţa priorităţile la costuri acceptabile. Aceste măsuri au ajutat România să-şi menţină acest rating suveran în categoria 'investment grade', un element vital pentru stabilitatea financiară a ţării. Mai mult, economia, credem la nivelul Comisiei Europene, pare să absoarbă relativ bine pachetul de consolidare fiscală. Activitatea economică a încetinit temporar, inflaţia a crescut pe termen scurt, dar majoritatea indicatorilor arată că economia continuă să crească, iar dezechilibrele externe încep să se corecteze", a declarat reprezentata Comisiei Europene.
Ea spune că IMM-urile au nevoie de reguli mai clare, proceduri mai rapide şi un mediu care să stimuleze inovaţia, digitalizarea şi tranziţia verde.
"România are potenţialul de a integra rapid toate aceste obiective, dacă va continua reformele în inovare, în competenţe, în infrastructură şi în digitalizare. Spiritul antreprenorial românesc este unul profund european şi ancorat în valori, în responsabilitate, în curaj. Într-o lume marcată, fără îndoială, de incertitudine, România are nevoie de lideri economici care să investească în oameni, în sustenabilitate şi în viitor. Comisia Europeană, desigur, va continua să vă fie partener, de la competitivitate, la inovaţie, la infrastructură, energie şi rezilienţă pe Flancul Estic", a încheiat Ramona Chiriac.
Camera de Comerţ şi Industrie a României a organizat, joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor.
Preşedintele CCIR, Mihai Daraban a declarat, în deschiderea evenimentului, că dintr-o bază de date de 917.881 de firme pentru Topul Naţional al Firmelor au fost procesate 356.105 companii, dintre care 13.078 de firme s-au clasat pe primele zece locuri.
Eveniment de referinţă, Topul reuşeşte an de an să promoveze excelenţa în afaceri şi să îndrepte atenţia asupra performanţelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.
Potrivit organizatorilor, succesul în afaceri vine doar prin enorm de multă muncă, care este, de altfel, şi mesajul pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României îl consolidează cu ocazia Topului Naţional al Firmelor 2025.
Clasamentul companiilor a fost realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente şi unitare, implementată de camerele de comerţ şi industrie din toate judeţele ţării, luând în calcul şapte domenii de activitate: industrie; comerţ; servicii; construcţii; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare şi High-Tech; turism.
"Vom ieşi la finalul acestei luni cu evaluarea Comisiei Europene cu privire la acţiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv. Însă, România nu este singură în acest parcurs. Uniunea Europeană vă este un partener solid. PNRR de care vorbim, fără îndoială, în fiecare zi, fondurile de coeziune, noul instrument SAFE, (...) toate acestea sunt resurse strategice pentru modernizarea economiei româneşti", a spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene.
Potrivit acesteia, România a parcurs o călătorie remarcabilă de la data aderării sale în 2007.
"PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat, România a ajuns la aproximativ 80% din media UE, un semn clar al convergenţei. Investiţiile străine directe s-au triplat, exporturile s-au triplat, salariile şi puterea de cumpărare au crescut substanţial şi toate acestea arată cât de profund s-au simţit beneficiile apartenenţei României la Uniunea Europeană", a menţionat Ramona Chiriac.
Ea a admis că România se confruntă în prezent cu deficite gemene ridicate, iar "Comisia a semnalat aceste riscuri încă din 2020, odată cu intrarea în procedura de deficit excesiv".
"Cu siguranţă, măsurile recente de consolidare fiscală sunt esenţiale pentru a restabili echilibrele macroeconomice şi a menţine ratingul de ţară la nivel investiţional, astfel încât România să îşi poată finanţa priorităţile la costuri acceptabile. Aceste măsuri au ajutat România să-şi menţină acest rating suveran în categoria 'investment grade', un element vital pentru stabilitatea financiară a ţării. Mai mult, economia, credem la nivelul Comisiei Europene, pare să absoarbă relativ bine pachetul de consolidare fiscală. Activitatea economică a încetinit temporar, inflaţia a crescut pe termen scurt, dar majoritatea indicatorilor arată că economia continuă să crească, iar dezechilibrele externe încep să se corecteze", a declarat reprezentata Comisiei Europene.
Ea spune că IMM-urile au nevoie de reguli mai clare, proceduri mai rapide şi un mediu care să stimuleze inovaţia, digitalizarea şi tranziţia verde.
"România are potenţialul de a integra rapid toate aceste obiective, dacă va continua reformele în inovare, în competenţe, în infrastructură şi în digitalizare. Spiritul antreprenorial românesc este unul profund european şi ancorat în valori, în responsabilitate, în curaj. Într-o lume marcată, fără îndoială, de incertitudine, România are nevoie de lideri economici care să investească în oameni, în sustenabilitate şi în viitor. Comisia Europeană, desigur, va continua să vă fie partener, de la competitivitate, la inovaţie, la infrastructură, energie şi rezilienţă pe Flancul Estic", a încheiat Ramona Chiriac.
Camera de Comerţ şi Industrie a României a organizat, joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor.
Preşedintele CCIR, Mihai Daraban a declarat, în deschiderea evenimentului, că dintr-o bază de date de 917.881 de firme pentru Topul Naţional al Firmelor au fost procesate 356.105 companii, dintre care 13.078 de firme s-au clasat pe primele zece locuri.
Eveniment de referinţă, Topul reuşeşte an de an să promoveze excelenţa în afaceri şi să îndrepte atenţia asupra performanţelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.
Potrivit organizatorilor, succesul în afaceri vine doar prin enorm de multă muncă, care este, de altfel, şi mesajul pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României îl consolidează cu ocazia Topului Naţional al Firmelor 2025.
Clasamentul companiilor a fost realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente şi unitare, implementată de camerele de comerţ şi industrie din toate judeţele ţării, luând în calcul şapte domenii de activitate: industrie; comerţ; servicii; construcţii; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare şi High-Tech; turism.