09 Iunie 2026 Agerpres
Preţurile petrolului au scăzut uşor marţi, după ce Iranul şi Israelul au convenit să înceteze să se atace, dar, în spatele acestei aparenţe de calm, piaţa ţiţeiului se confruntă cu o serie de forţe contradictorii, respectiv un armistiţiu fragil în Golf, comenzi record de petroliere, semnale de slăbire a cererii pe termen scurt, dar şi o perspectivă pe termen lung a unui consum ce refuză să scadă, relevă o analiză eToro.
Preţurile petrolului au scăzut uşor marţi, după ce Iranul şi Israelul au convenit să înceteze să se atace, dar, în spatele acestei aparenţe de calm, piaţa ţiţeiului se confruntă cu o serie de forţe contradictorii, respectiv un armistiţiu fragil în Golf, comenzi record de petroliere, semnale de slăbire a cererii pe termen scurt, dar şi o perspectivă pe termen lung a unui consum ce refuză să scadă, relevă o analiză eToro.
Preţurile contractelor futures pe ţiţei s-au retras luni de la maximele înregistrate la începutul zilei, dar au închis cu o uşoară creştere, WTI cu livrare în iulie urcând cu 0,8% la 91,30 dolari pe baril, iar Brent cu livrare în august câştigând 1,2% până la 94,25 dolari, după ce Iranul şi Israelul au anunţat încetarea atacurilor reciproce în urma unui apel al preşedintelui american Donald Trump.
Armistiţiul a pus capăt la două sesiuni consecutive de pierderi, oferind o uşurare pieţei perturbate de închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz - ruta prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din ţiţeiul transportat pe mare la nivel global. Preţul şi-a continuat mişcarea descendentă la începutul zilei de marţi, contractele futures pe Brent pierzând încă 1,3%, iar cele pe WTI ajungând sub 90 de dolari pe baril, arată analiza.
"Totuşi, relaxarea preţurilor ar putea fi temporară. Rebelii Houthi din Yemen au declarat o interdicţie asupra navelor legate de Israel în Marea Roşie, adăugând o presiune nouă asupra coridoarelor energetice. OPEC+ a aprobat a patra creştere consecutivă a producţiei în patru luni, dar majoritatea membrilor probabil nu vor putea respecta cotele existente din cauza perturbărilor din strâmtoarea Ormuz sau, în cazul Rusiei, a atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii. Arabia Saudită a redus preţul oficial de vânzare către cumpărătorii asiatici pentru a doua lună consecutiv, dând un semnal că cererea fizică se diminuează", explică analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
În ciuda acestui fapt, un pariu extraordinar a apărut în industria transportului maritim. Potrivit Clarkson Research, citat de Bloomberg, 262 de superpetroliere VLCC (Very Large Crude Carrier), capabile să transporte câte două milioane de barili fiecare, sunt în prezent comandate la şantierele navale din întreaga lume, depăşind recordul anterior stabilit în octombrie 2008. Acest portofoliu de comenzi reprezintă peste un sfert din flota existentă, cea mai mare pondere din 2011, susţine Maioreanu.
În opinia sa, există mai multe motive care stau la baza acestei creşteri de comenzi. Tarifele zilnice pentru petroliere s-au dublat faţă de nivelurile dinaintea conflictului, capitalizarea de piaţă combinată a celor mai mari 15 companii de transport maritim cotate la bursă a depăşit uneori 60 de miliarde de dolari - aproximativ dublul nivelului de la începutul anului - iar preţurile pentru VLCC-urile second-hand se situează în jurul valorii de 115 milioane de dolari, un nivel maxim nemaiîntâlnit din 2008.
"Susţinuţi de profiturile generate de război, armatorii fac ceea ce au făcut şi înainte, la apogeul ciclului: comandă mai multe nave. Problema este că fundamentele economice se schimbă deja. Analiştii observă că piaţa a asimilat bine şocul ofertei de petrol, unele nave tranzitând deja în linişte Strâmtoarea Ormuz în cadrul unor acorduri bilaterale între producătorii din Golf şi cumpărătorii asiatici. Cei mai mari proprietari de petroliere din lume avertizează însă că un acord între SUA şi Iran privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea transforma profiturile record de astăzi într-o prăbuşire bruscă a tarifelor de transport maritim", dezvăluie analiza.
Însă, există şi o altă perspectivă, pe termen lung, atrage atenţia Bogdan Maioreanu. Potrivit IEA, consumul global de petrol va continua să crească până în 2050. În scenariul politicilor actuale, se prevede că cererea de petrol va creşte la 113 milioane de barili pe zi până în 2050, în principal datorită utilizării crescute în pieţele emergente şi economiile în dezvoltare, pentru transportul rutier, materiile prime petrochimice şi aviaţie.
"Şi tot acest petrol va trebui transportat cumva. Comenzile masive de petroliere încearcă să răspundă acestei nevoi, dar unii proprietari de flote de petroliere au învăţat să acţioneze cu prudenţă într-o lume supusă unor tensiuni geopolitice intense. În doar câteva luni, lumea a trecut de la preţurile scăzute ale petrolului din perioada 'drill, baby drill' la o volatilitate extremă, cu vârfuri care au depăşit 120 de dolari pe baril din cauza războiului cu Iranul, în timp ce, pe termen lung, industria se confruntă cu provocări legate de politicile de emisii zero şi de ascensiunea energiei regenerabile", adaugă acesta.
eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii fondată în 2007.