Precizările au fost făcute în cadrul conferinţei organizate de ADITPBI, la sediul Primăriei Capitalei, în vederea prezentării proiectului trenului metropolitan. Evenimentul a fost organizat în contextul Săptămânii Europene a Mobilităţii.

 

Roşeanu, coordonator al proiectului din partea ADITPBI, a explicat că implementarea proiectului ar urma să se desfăşoare în trei faze. Prima dintre acestea este estimată să dureze zece ani, având o primă subfază care se va derula până în 2026.

 

"Vorbim (în prima fază - n.r.) de intervenţii la calea ferată existentă, intervenţii pe linii care pot fi reînnoite mai uşor. Acolo unde sunt proiecte mai complexe, protocolul şi parteneriatul cu CFR prevăd o analiză sub egida CFR, pentru că sunt şi alte norme europene cărora trebuie să le răspundă liniile din zona noastră. Pe această primă fază, ne ocupăm de a găsi soluţiile tehnice, astfel încât serviciile de transport să poată să înceapă cât mai repede", a spus el.

 

Faza a doua, care ar urma să înceapă după 2030, prevede modernizarea prin creşterea capacităţii: dublare sau triplare a unor linii existente; mici extensii ale căii ferate şi construcţia de staţii noi, mai ales pe liniile care trebuie să fie reconstruite.

 

Faza a treia presupune extinderea reţelei existente, pentru a creşte gradul de acoperire în Bucureşti şi Ilfov, precum şi realizarea unor analize de detaliu pentru a vedea unde sunt necesare noi construcţii de cale ferată.

 

Reprezentantul ADITPBI a explicat că în primă instanţă va fi utilizată reţeaua feroviară existentă.

 

"În zona Bucureştiului avem şapte linii care vin către Bucureşti, plus o linie circulară - celebra centură feroviară a Bucureştiului - plus câteva linii locale, gen linia de la Snagov. Avem şi nişte linii industriale, care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii, pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie ale oraşului. Iarăşi important - avem o linie de cale ferată în interiorul oraşului, semi-abandonată, în sud-vestul Bucureştiului, unde de asemenea căutăm soluţii pentru revigorarea transportului printr-un sistem modern şi plăcut, dar şi cu respectarea proiectelor locale de înfrumuseţare a cartierelor", a precizat el.

 

Potrivit acestuia, pentru proiect sunt vizate doar trenuri cu tracţiune electrică.

 

"Din fericire, există tehnologiile - deja încep să se maturizeze - şi pentru liniile care sunt mai dificil de electrificat clasic, fie pe acumulatori, fie pe hidrogen. Se explorează aceste tehnologii şi vom vedea care sunt soluţiile tehnice cele mai bune, astfel încât trenul să devină o plus valoare pentru comunitate", a spus Roşeanu.

 

El a menţionat că proiectul vizează o modernizare a gărilor, astfel încât spaţiile respective să fie incluse în proiecte de reconversie urbană.

 

"Vorbim de mici pieţe ale gării, care vor fi umane, care vor avea pe de o parte transfer, fără obstacole, între sistemul de transport public local, între sistemul de deplasare pietonală locală şi zona de transport feroviară. Vorbim de mici zone unde oamenii să putea să stea, să se recreeze, să existe locuri unde să lase maşina, park and ride, dar şi pentru biciclete, trotinete, în siguranţă - cu integrare cu sistemul de informare al Bucureştiului", a subliniat Roşeanu.

 

Reprezentantul TPBI a reamintit că Uniunea Europeană şi-a propus să intensifice producţia şi utilizarea combustibililor alternativi în domeniul transporturilor, prin Pactul Ecologic European (Green Deal). El a atras atenţia şi asupra faptului că activele din domeniul feroviar au durată de viaţă foarte mare, care este de peste 50 de ani pentru infrastructură şi de cel puţin 30 de ani pentru vehicule.

 

"Vrem să venim cu un proiect care să respecte natura, tradiţia, să utilizeze tehnologiile adecvate, să construiască un spaţiu de interacţiune uman, să aducă eficienţă economică, să fie dimensionat pentru oameni", a adăugat el.

 

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov, trenul metropolitan va putea fi folosit din 2024, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrou.

 

Astfel, în viitor, distanţa de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, faţă de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condiţiile actuale de trafic.

 

Pentru introducerea serviciilor de tren urban şi metropolitan, asociaţia a ţinut cont de reţeaua feroviară istorică din zonă. S-a propus funcţionarea a 16 servicii (linii). Într-o primă fază, prin utilizarea infrastructurii feroviare existente, va putea fi asigurată o viteză comercială ridicată (peste 40 kilometri/oră), a menţionat asociaţia.