ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Olanda ar putea împiedica aderarea României la Schengen

31 Octombrie 2010   |   NewsIn

Acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberalii premierului Mark Rutte şi de creştini-democraţi cu formaţiunea Partidul pentru Libertate, condusă de extremistul Geert Wilders, menţionează condiţionarea aderării României la Schengen, în martie 2011, de progresele în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei.

Ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Tanya van Gool

Sursa: NewsIn

 
 
Olanda ar putea bloca aderarea României la Schengen, în absenţa unor progrese clare în lupta anticorupţie, a atras atenţia, într-un interviu pentru NewsIn, ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Tanya van Gool.

Semnalele privind reţinerea Olandei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen au prins contur odată cu formarea noului guvern de la Haga.

Acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberalii premierului Mark Rutte şi de creştini-democraţi cu formaţiunea Partidul pentru Libertate, condusă de extremistul Geert Wilders, menţionează condiţionarea aderării României la Schengen, în martie 2011, de progresele în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei.


"În ceea ce priveşte procesul de evaluare Schengen pentru România şi Bulgaria, guvernul va pleda pentru introducerea a două rapoarte bianuale privind progresele realizate de aceste state în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. Dacă acestea nu vor răspunde strict criteriilor, Olanda nu va susţine aderarea deplină a celor două ţări şi eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE. România şi Bulgaria nu se vor putea alătura spaţiului Schengen", stipulează documentul postat la începutul lunii pe site-ul guvernului olandez.

În interviul pentru NewsIn, ambasadoarea Tanya van Gool a dat însă asigurări că Olanda nu a luat încă o decizie finală în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Diplomatul olandez a vorbit însă despre lipsa progreselor în realizarea obiectivelor prevăzute de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care se referă la lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. "Olanda crede că aceste benchmarks-uri sunt necesare pentru a avea încredere într-un sistem tradiţional, iar un astfel de sistem dă calitatea întregului sistem, inclusiv în ceea ce priveşte controlul la frontiere (...). Dacă această încredere nu este conformă şi suficientă - potrivit raportului Comisiei Europene, credem că ar putea fi o ameninţare implementarea deschiderii graniţelor spaţiului Schengen", a declarat ambasadoarea Tanya van Gool.

Ea a adăugat că poziţia Olandei în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen nu este în acest moment definitivă. "Nu spunem acum că vom spune veto. Spunem că noi credem că mai sunt progrese de făcut, că nu suntem convinşi încă şi am putea adopta o anumită poziţie", a punctat ambasadoarea Olandei.

Diplomatul olandez a admis că România este pregătită tehnic pentru eliminarea controalelor la frontiere, însă a remarcat că există o lipsă de "încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie".

"Tehnic, România îndeplineşte criteriile, deoarece aparatul este acolo, oamenii sunt acolo pentru a controla maşinăria, dar trebuie să ai încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie. Şi aceasta nu este în special o problemă la frontieră, dar trebuie să avem încredere în sistem, încredere că tot ce este acolo va face faţă aşa cum trebuie. Iar această deschidere şi încredere nu există, potrivit raportului Comisiei", a insistat ambasadoarea Olandei.

Ea a atras astfel atenţia că Olanda ar putea avea o poziţie negativă privind aderarea României la spaţiul Schengen, dacă criteriile Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu sunt suficient îndeplinite. "Există un 'dacă', trebuie să vedem dacă suntem singurii sau nu, dacă mai multe ţări au aceleaşi îngrijorări, iar apoi ele vor discuta şi vor discuta şi cu România. Iar România va explica ce a făcut. Categoric, România va recunoaşte şi va spune 'Avem MVC'. Este un dialog între România şi ceilalţi parteneri", a explicat ambasadoarea Tanya van Gool.

Preşedintele Traian Băsescu declara vineri că, în urma discuţiilor bilaterale avute la Bruxelles cu liderii Franţei, Olandei, Germaniei referitoare la accesul României la spaţiul Schengen, "există tentaţia" legării votului politic de progresele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. "În cadrul bilateral, am avut discuţii cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern cu privire la accesul României în spaţiul Schengen. Este foarte clar că pentru toţi cei cu care am discutat, fie că este vorba de preşedintele Franţei, de premierul olandez, de preşedintele Barroso, de cancelarul Merkel, accesul României în Schengen are două componente, aşa cum ele sunt şi descrise în Tratat: este o componentă tehnică şi o componentă politică, pentru că trebuie să existe un vot politic pentru accesul în spaţiul Schengen. Există tentaţia, la foarte mulţi, să lege accesul în spaţiul Schengen în zona componentei politice şi de progresele noastre pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie. I-am informat că aici s-au făcut progrese, a fost adoptată o nouă lege ANI, s-a adoptat Legea micii reforme. Sigur, sunt progrese, dar pe care statele membre ar vrea să le vadă materializate şi-n eficienţa actului de justiţie, nu numai în legi scrise", a spus preşedintele Băsescu, la finalul Consiliului European de toamnă, desfăşurat la Bruxelles.

Decizia aderării unei ţări la Schengen este, în final, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, una de natură politică, ce presupune unanimitate în votul membrilor.

Eventuala legătură între Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar fi o idee nouă. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legătură, în raportul UE pe justiţie, între progresele României în lupta împotriva corupţiei şi aderarea la Schengen, idee la care în final s-a renunţat. Argumentul celor care susţineau această legătură era că partenerii europeni nu pot avea încredere că o ţară cu probleme de corupţie în rândul justiţiei şi forţelor de ordine poate administra corect graniţele externe ale Uniunii Europene.

România a depus un efort masiv în ultimii doi ani, din punct de vedere tehnic, pentru a se pregăti de intrarea în Schengen şi speră că se va alătura acestui spaţiu în martie 2011.

Ideea de a lega aderarea României la Schengen de alte procese, care nu au legătură cu criteriile tehnice pe care o ţară le are de îndeplinit pentru a intra în acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate, a fost readusă în discuţie recent de Franţa, în contextul polemicii legate de repatrierile romilor.

Oficiali francezi au sugerat că Parisul ar putea bloca aderarea României la Schengen - ştiut fiind faptul că pentru această decizie este necesară unanimitatea - din cauza proastei administrări a problematicii romilor de care dă dovadă Bucureştiul. Ulterior, Franţa s-a ferit să mai invoce problema romilor, dar a invocat progresele insuficiente în lupta anticorupţie.

Raportul din iulie elaborat de Comisia Europeană în legătură cu progresele făcute de România în aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost deosebit de critic, în special din cauza Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Practic, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că România că nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare, o acuzaţie de o gravitate fără precedent la adresa ţării noastre, care anterior nu mai figurase în rapoarte. Problema cu ANI a fost între timp remediată.

Deşi autorităţile şi-au propus constant ridicarea acestui Mecanism, refoma justiţiei şi lupta anticorupţie au fost judecate ca fiind în continuare nesatisfăcătoare, astfel încât MCV a fost prelungit în fiecare an.

Întrebată despre evoluţia României în cei patru ani de când ţara noastră a devenit membră UE, ambasadoarea Tanya van Gool a spus că România încearcă să facă faţă luptei anticorupţie şi să respecte criteriile introduse în Mecanismul de Verificare şi Cooperare, dar totuşi efortul depus este insuficient.

"România face eforturi în acest sens (lupta anticorupţie - n.r.) şi trebuie să spun că anul trecut, deşi a fost foarte greu, au fost făcute progrese, dar în ultimii trei ani lucrurile au încetinit. Dacă luăm întreaga perioadă de patru ani, a fost prea puţin pentru ce s-ar fi putut face. Pe de altă parte, România face eforturi, este un procedeu accelerat pentru a compensa ceea ce nu s-a făcut. Consider că au fost făcute progrese, dar, potrivit raportului Comisiei, dacă punem toate benchmarks-urile împreună, lucrurile nu sunt încă puse la punct şi de aceea raportul a fost foarte critic", a declarat diplomatul olandez.

În ceea ce priveşte menţinerea Mecanimsului de Verificare şi Cooperare pentru România, ambasadoarea Tanya van Gool a afirmat că acesta este un instrument "care ajută să priveşti înapoi, la îngrijorările tuturor părţilor" şi, în pofida faptului că nu este "perfect", este folositor.

Redăm mai jos transcrierea interviului integral acordat de ambasadoarea Olandei la Bucureşti, Tanya van Gool, agentiei NewsIn:

NewsIn : Olanda are de mai bine de două săptămâni un nou guvern, minoritar, susţinut de formaţiunea lui Geert Wilders. Cum consideraţi că poate fi explicată ascensiunea extremei-dreapta în Olanda?

Ambasador: Aţi menţionat partidul lui Geert Wilders ca fiind de extremă-dreapta, de foarte de dreapta. Nu este definiţia potrivită. Partidul lui Wilders are poziţii foarte puternice în legătură cu o serie de probleme, precum imigraţia şi islamul, şi, are, să spunem, poziţii aproape socialiste în ceea ce priveşte pensiile, asigurările de sănătate, ajutorul medical, educaţia etc. Deci, partidul are două părţi, ceea ce, câteodată, face dificilă ajungerea la un acord cu alte partide. Sunt de acord cu dvs., dar aş vrea să clarific că nu este un partid extremist de dreapta.

Nu sunt noi aceste opinii ale Olandei, în special în ceea ce priveşte imigraţia. Ele s-au făcut simţite la începutul anilor '90 şi au devenit mai puternice la sfârşitul anilor 90, când în Olanda a apărut partidul lui Pim Fortuyn, care a fost ulterior asasinat. A fost un editorialist, un jurnalist destul de cunoscut pentru editorialele sale, în care a prezentat opinii, şi apoi a decis să înfiinţeze un partid. Iar acest partid a crescut în patru-cinci luni şi a continuat să crească, spre suprinderea tuturor, şi a avut poziţii foarte puternice în ceea ce priveşte o serie de probleme, categoric de dreapta.

Deci, aceste opinii au existat de mai multă vreme. După ce Fortuyn a murit, partidul a rezistat o vreme, iar apoi a dispărut. Ulterior, a apărut domnul Wilders, cu partidul său. El a fost înainte liberal, s-a retras din partid şi a creat propria formaţiune, iar aceasta a crescut în ultimii trei ani. Deci, se poate spune efectiv că vocile tăcute din Olanda vor să se facă auzite, să-şi vadă ideile spuse de anumite persoane şi aceste persoane devin mai vizibile şi mai instituţionale, ca Partidul pentru Libertate. Cei care votează pentru o persoană fie simt ca acea persoană, fie arată înţelegere pentru pentru acele idei. Deci nu este ceva nou, din contră.

NewsIn: Societatea olandeză este însă considerată drept o societate deschisă...

Ambasador: Este o societate deschisă. Olanda este o ţară tolerantă, mai mult decât atât, este dependentă de restul lumii şi nu se închide. Nu suntem ca o scoică să ne închidem.O parte dintre poziţiile partidului lui Geert Wilders sunt susţinute de liberali, iar una dintre acestea se referă la faptul că imigraţia este posibilă pentru acei oameni care au un motiv să vină în Olanda, care se potrivesc cu modelul nostru de societate. Cei care vin să muncească sau să studieze sunt bineveniţi în Olanda. Dacă vin să muncească, categoric Olanda are nevoie de ei, dacă vin să studieze, este, de asemenea, favorabil. Dar Olanda are anumite tipuri de imigranţi care vin pentru alte motive decât cele economice: sistemul social .

Olanda are un sistem social care este foarte generos, atât pentru olandezi, cât şi pentru străini, iar unii vin doar pentru a beneficia, nu pentru a contribui la sistem lucrând. Este o povară pe care nu o putem duce în acest moment, pentru că avem destule probleme şi trebuie să avem grijă de pensionari. Deci nu putem să avem grijă de cei care vin doar din motive economice, iar cetăţenii olandezi să aibă în grijă sistemul social. De aceea, domnul Wilders a spus că dacă străinii vin, ei trebuie să-şi găsească un loc în societatea noastră.

Deci, nu ne închidem, dar nu dorim un aflux de oameni care vin şi stau. S-a demonstrat în trecut că aceşti oameni nu au un loc în societate, deoarece nu se integrează, nu vorbesc limba, nu vor să vorbească limba. Sunt nevoiţi să-şi găsească o activitate în altă parte şi, câteodată, nu mereu, această activitate nu este benefică pentru societate. Tinerii pierd vremea, nu au educaţie, nu vor să meargă la şcoală, astfel încât se uită la alte zone în care să fie activi, iar acestea nu sunt neapărat şi pozitive.

NewsIn: Premierul liberal Mark Rutte şi-a început mandatul anunţând măsuri de austeritate şi de reducere a imigraţiei. Guvernul Rutte va mai susţine numeroase măsuri propuse de Wilders, printre care interzicerea burqa, introducerea cursurilor de limbă şi cultură civică olandeză pentru străinii care cer permisul de rezidenţă, precum şi o procedură accelerată de expulzare a imigranţilor condamnaţi pentru infracţiuni. Cum credeţi că vor fi primite aceste măsuri de societatea olandeză şi de partenerii externi ai Olandei?

Ambasador: Societatea olandeză şi cei două milioane de alegători care au votat partidul lui Geert Wilders - nu este un număr similar celor care au votat pentru partidul liberal - au fost de acord cu aceste măsuri. Deci, aceste măsuri sunt susţinute în societatea olandeză. Şi vor fi susţinute şi de cei care nu au avut curajul să vorbească. Cred că aceste măsuri nu vor provoca multe probleme în societatea olandeză.

Trebuie să reducem cheltuielile, pentru că nu avem suficienţi bani şi trebuie să reducem deficitul. Măsurile de austeritate s-au concentrat pe ce cheltuim – educaţie, infrastructură, dar şi pe beneficiile sociale, cum ar fi cursurile de limbă sau orice resurse ar putea primi cetăţenii. Acest lucru este, aşadar, pentru toţi locuitorii Olandei.

În ceea ce priveşte partenerii străini, le revine miniştrilor olandezi să-şi apere politica. Nu am nicio idee cum vor reacţiona (partenerii externi - n.r.), nu am primit reacţii puternice la programul noului guvern. După cum ştiţi, multe alte ţări au programe de austeritate. Cred că există anumite îngrijorări în rândul guvernelor din ţările islamiste, nu ştiu la ce să se aştepte, dar acest guvern – după cum ştiţi, partidul lui Wilders nu face parte din guvern, el susţine acest guvern – susţine libertatea religioasă. Deci, nu guvernul va implementa activităţile care sunt îndreptate împotriva ţărilor islamiste. Nu este politica Olandei. Wilders va cere acest lucru, dar nu este în acordul de coaliţie.

NewsIn: Parlamentarul creştin-democrat olandez Mirjam Sterk a declarat recent că romii ar trebui expulzaţi din Olanda, după polemica provocată de decizia Franţei de a repatria mii de membri ai acestei comunităţi în România şi Bulgaria. Are Olanda în vedere măsuri similare cu cele luate de Franţa? Ce crede Olanda despre măsurile luate de Franţa?

Ambasador: Categoric nu. Olanda nu are o comunitate roma atât de numeroasă ca în Franţa şi nu există un sentiment general că ar face ceva greşit. A fost o familie care a fost implicată într-o problemă, dar aceasta s-a rezolvat. Olanda înclină să respecte măsuri ca drepturile omului. O acţiune împotriva unui grup comun...deci, există un amplu activism al societăţii civile împotriva măsurilor luate de Franţa. Olanda nu va lua măsuri similare.

După cum am spus, guvernul olandez urmează poziţia partenerilor, poziţia Comisiei. Iar Franţa a anunţat că îşi va modifica legislaţia şi suntem mulţumiţi cu aceasta.

NewsIn: În campania electorală, şeful liberalilor – noul premier Mark Rutte – a promis, de asemenea, reducerea contribuţiei Olandei la bugetul UE. Cum va fi primită la Bruxelles această măsură? Vor afecta aceste reduceri fondurile pe care Olanda le acordă României ca asistenţă?

Ambasador: Nu ştim deocamdată cum va reacţiona Bruxelles-ul, pentru că Olanda nu a primit încă niciun semnal. Nu am văzut nicio reacţie formală de la Bruxelles. După cum am spus, Olanda nu este singura ţară europeană care ia măsuri de austeritate. Cred că există un sentiment general că Olanda a cheltuit mai mult pentru bugetul Bruxelles-ului decât cetăţenii olandezi cred că este drept în general. Trebuie să reducem aceste cheltuieli într-un fel. Bugetul va fi decis de miniştrii de finanţe la Bruxelles şi apoi va fi redistribuit la anumite ţări. Dacă acest lucru va afecta o ţară sau alta care primeşte fonduri de la Bruxelles urmează să fie stabilit de miniştrii de finanţe şi de Comisie. Nu spunem că reducem şi că aceasta va afecta Franţa sau România. Nu aşa se pune problema. Există un buget adoptat de Comisie şi acesta va fi distribuit diverselor ţări.

NewsIn: Înainte şi după aderarea României la UE, guvernul Olandei a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici la adresa luptei anticorupţie din România. Cum apreciaţi evoluţia României de când a devenit ţară membră UE?

Ambasador: Văd România încercând să facă faţă luptei anticorupţie şi să respecte diferitele criterii introduse în benchmarks-urile Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Una este să ai toată legislaţia în vigoare şi să continui şi alt lucru este ca, o dată ce ai devenit membru UE, să fii la curent în permanenţă, să menţii nivelul asupra căruia s-a căzut de acord înainte ca ţara să adere la UE.
În ceea ce priveşte România, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a stabilit că există încă anumite goluri, anumite zone care trebuie acoperite, în sensul că nu erau transparente în totalitate şi elaborate, în principal în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, care au nevoie de reforme. Deci, România face eforturi în acest sens şi trebuie să spun că anul trecut, deşi a fost foarte greu, au fost făcute progrese, dar în ultimii trei ani lucrurile au încetinit. Dacă luăm întreaga perioadă de patru ani, a fost prea puţin pentru ce s-ar fi putut face. Pe de altă parte, România face eforturi, este un procedeu accelerat pentru a compensa ceea ce nu s-a făcut. Consider că au fost făcute progrese, dar, potrivit raportului Comisiei, dacă punem toate benchmarks-urile împreună, lucrurile nu sunt încă puse la punct şi de aceea raportul a fost foarte critic.

NewsIn: Credeţi că Mecanimsul de Cooperare şi Verificare trebuie menţinut în continuare pentru România?

Ambasador: Cred că nu este un instrument cu care te poţi obişnui, dar este un instrument care ajută să priveşti înapoi, la îngrijorările tuturor părţilor, chiar şi pentru noi, putem să comparăm, pentru că vedem că nu am făcut progrese în acest sens. Deci, cred că este un instrument în care nu totul este complet sau este foarte aproape să fie complet finalizat - mă refer la benchmarks-urile care au fost stabilite - care a fost folositor.

NewsIn: Credeţi că a aderat România prea devreme la UE?

Ambasador: Nu cred că trebuie să ne punem această întrebare. Cred că a fost o înţelegere comună că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere şi că vor depune eforturi pentru a face ceea ce trebuie să fie făcut. Şi au făcut acest lucru şi acest lucru trebuie apreciat. Câteodată, întâlnim dificultăţi pe care nu le-am prevăzut - criza, schimbări politice datorate unor evenimente ce au loc în exterior. Suntem aici să ne ajutăm reciproc, să depăşim aceste probleme, cum am făcut cu Grecia. Facem parte din UE şi ar trebui să ne comportăm ca o Uniune şi ne comportăm ca o Uniune.

NewsIn: Acordul de coaliţie încheiat luna trecută între liberali şi creştin-democraţi menţionează că Guvernul olandez va pleda pentru includerea a două rapoarte bianuale privind corupţia şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria în evaluarea pentru aderarea la Schengen a acestor două state. Înseamnă că Olanda va spune veto aderării României în martie? De ce consideră Olanda necesar acest demers, al condiţionării Schengen de alte criterii decât cele tehnice?

Ambasador: Aţi mers prea departe cu concluzii care nu au fost luate încă. Olanda spune că este o lipsă de progres în ceea ce priveşte realizarea benchmarks-urilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Olanda crede că aceste benchmarks-uri sunt necesare pentru a avea încredere într-un sistem tradiţional, iar un astfel de sistem dă calitatea întregului sistem, inclusiv în ceea ce priveşte controlul la frontiere şi modul de administrare al poliţiei. Dacă această încredere nu este conformă şi suficientă, potrivit raportului Comisiei Europene, credem că ar putea fi o ameninţare implementarea deschiderii graniţelor spaţiului Schengen.

Nu spunem acum că vom spune veto. Spunem că noi credem că mai sunt progrese de făcut, că nu suntem convinşi încă şi am putea adopta o anumită poziţie. Poziţia va fi luată când se va pune problema, la începutul lui 2011, în Consiliul de miniştri.

NewsIn: Autorităţile spun că tehnic România este pregătită, deci decizia este politică....

Ambasador: Pe de o parte, este politică. Pe de altă parte, este o calificare a pregătirii tehnice. Tehnic, poţi avea aparatul acolo, dar dacă nu eşti atent la maşinărie, spunând da sau nu...trebuie să controlezi pe unde trece paşaportul sau pe unde trec drogurile. Tehnic, România îndeplineşte criteriile, deoarece aparatul este acolo, oamenii sunt acolo pentru a controla aparatul, dar trebuie să ai încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie. Şi aceasta nu este în special o problemă la frontieră, dar trebuie să avem încredere în sistem, încredere că tot ce este acolo va face faţă aşa cum trebuie. Iar această deschidere şi încredere nu există, potrivit raportului Comisiei.

Decizia devine politică, în sensul că este luată de politicieni, de miniştri. Ei trebuie să decidă în Consiliul de miniştri dacă sunt de acord, tehnic, sau dacă nu se simt suficient de încrezători să spună că problemele tehnice vor fi rezolvate în modul potrivit. Ei iau decizia, în conformitate cu impresiile şi opinia lor despre situaţie. Cum va evolua, depinde de discuţiile pe care le vor avea în lunile următoare pe această temă. Nu se poate spune deocamdată că Olanda va spune 'nu' aderării României la Schengen. Olanda a spus "dacă", iar acest "dacă" trebuie să fie dovedit. Dar acum cumpănim decizia, deoarece raportul Comisiei nu este satisfăcător în acest moment. România trebuie să dovedească că a făcut progrese suficient de mari pentru ca toate ţările să spună "da", că este în regulă.

NewsIn: Este posibil acest lucru până anul viitor?

Ambasador: Vor avea loc discuţii. În lunile următoare, deoarece, în principiu, intrarea României în Schengen este programată pentru sfârşitul lui martie 2011. Vor fi discuţii şi nu ştiu ce se va decide, care vor fi poziţiile celorlalte ţări, deoarece acest lucru este în discuţie.

Următoarea discuţie va fi la următorul Consiliu de miniştri.

Dacă criteriile Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu sunt suficient îndeplinite, nu vom avea suficientă încredere, vom avea o opinie negativă privind aderarea la Schengen. Există un "dacă", trebuie să vedem dacă suntem singurii sau nu, dacă mai multe ţări au aceleaşi îngrijorări, iar apoi ele vor discuta şi vor discuta şi cu România. Iar România va explica ce a făcut. Categoric, România va recunoaşte şi va spune: "Avem MVC". Este un dialog între România şi ceilalţi parteneri.

NewsIn: Este posibilă o întâlnire bilaterală la nivel înalt în următoarea perioadă?

Ambasador: Una a avut deja loc la Luxemburg, între secretarii de stat. Partea română şi-a exprimat dorinţa de a merge în Olanda, încercăm să stabilim o dată pentru a vedea când se pot întâlni şi discuta. Apreciem atitudinea constructivă a României. Cum se va finaliza, nu ştiu, trebuie să vedem.

NewsIn: Multe companii mari care operează în România, unele multinaţionale, îşi au sediul în Olanda. Ce avantaje le oferă Olanda?

Ambasador: Avem un mediu fiscal foarte bun pentru companiile multinaţionale, care le avantajează să se stabilească în Olanda. Olanda are o infrastructură foarte bună, se poate ajunge la Amsterdam cu avionul sau cu trenul, se poate ajunge repede, într-o oră eşti la birou, este o modalitate uşoară şi de încredere prin care se poate comunica. Avem o populaţie bine educată, majoritatea oamenilor vorbesc engleza sau alte limbi străine, ceea ce este convenabil pentru companiile internaţionale. Avem foarte multe afaceri cu partenerii externi, deci mulţi oameni sunt obişnuiţi cu atmosfera internaţională. De aceea, multe sedii ale companiilor au sediul în Olanda, în parcuri industriale, lângă oraşele mari.

NewsIn: Cum privesc investitorii olandezi România?

Ambasador: Când un investitor din sectorul privat întrevede o oportunitate financiară, este bine pentru el să o fructifice pentru a face bani. Să fim sinceri, de aceea sectorul privat este preferat pentru investiţii. Mulţi au investit în România, deoarece au fost multe oportinităţi în România, în anii '90 şi la începutul lui 2000. Este un interes scăzut în acest moment, în principal din cauza crizei, şi în parte şi din cauza împrejurărilor mai dificile. Acum unele companii au dificultăţi cu climatul de afaceri, legislaţia, cumpărarea pământurilor. Dar investitorii vin în continuare şi sunt încă interesaţi, însă trebuie să fie implicaţi în proiecte majore. Micii investitori au încă probleme să se stabilească aici, deoarece au lichidităţi pe termen scurt şi nu le este uşor să investeasca mult şi să nu obţină profit decât peste un an.

NewsIn: Cum apreciaţi măsurile de austeritate luate de România?

Ambasador: Olanda se confruntă cu o situaţie asemănătoare. Majoritatea ţărilor din Europa şi din afara Europei se confruntă cu aceste probleme. Criza este foarte dificilă şi ne afectează pe toţi. Guvernul trebuie să decidă şi va deveni nepopular, măsurile trebuie luate, iar dacă sunt cele potrivite sau nu, nu pot spune. Nu pot eu judeca ce face acest guvern pentru ţara sa.

NewsIn : Credeţi că este România o ţară fragilă?

Ambasador: Nu, este un cuvânt puternic. România are numeroase resurse. Aveţi instituţii puternice. Aveţi instituţii, dar poate nu întotdeauna la fel de consistente pe cât ar trebui. Ele există, aveţi mecanismul de control. Dar mai sunt lucruri de făcut, de ajustat. Este nevoie de o gândire pe termen lung. Este dificil, deoarece dacă eşti un politician care are o viziune pe termen lung, oamenii vor rezultate imediat. Deci dacă iei o măsură azi, vom vedea rezultatul în şase ani, cum este cazul adesea, iar oamenii sunt foarte nemulţumiţi, pentru că ei suferă. Este greu să te gândeşti la ce se întâmplă în şase ani. Olanda trece prin aceleaşi lucruri. Vom lua măsuri acum, vom reduce bugetul, dar rezultatele se vor vedea în patru ani. Dar timp de patru ani, toată lumea trebuie să conformeze şi vor fi nemulţumiţi de acest guvern timp de patru ani, din această cauză. Deci este greu ca guvern să faci faţă deficitului, să iei măsuri grele, e mai uşor să dai bani şi să dai lucruri degeaba.

NewsIn: Sunt companii olandeze care vor să vină să investească în România? În ce domenii?

Ambasador: Da, sunt încă interesate. Sectorul pentru care întrevedem avantaje este infrastructura, dezvoltarea aeroporturilor, managementul deşeurilor, sectorul apei, industria agro. Sunt multe oportunităţi. Avem multe misiuni comerciale care vin aici, mai mult ca înainte, deci oamenii sunt interesaţi de România. Dar trebuie să fii persistent, trebuie să treci printr-o serie de obstacole înainte să te stabileşti într-adevăr. Unele companii au răbdare, au timp să aştepte, altele dacă trec prin două sau trei eşecuri spun că este prea complicat şi preferă să se mute în altă parte.

NewsIn: Cum apreciaţi evoluţia presei române, în condiţiile în care România se află printre ţările din UE cu cele mai multe probleme în materie de liberate a presei, conform indexului pe 2010 stabilit de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în timp ce Olanda se află printre ţările din fruntea clasamentului?

Ambasador: Într-adevăr, Olanda este foarte bine percepută la capitolul presă. Poate nu sunt în poziţia potrivită, dar nu consider că sunt chiar atât de multe probleme în ceea ce priveşte libertatea presei în România. Ştiu că există discuţii despre cine deţine presa. Dar trebuie să faci parte din presă, ca să-ţi dai seama într-adevăr ce se întamplă. Deci, nu sunt persoana potrivită să vorbesc despre aceasta. Organizaţia Reporteri fără Frontiere ia în considerare percepţia oamenilor, nu fac clasamentul în urma unei cercetări, este percepţia oamenilor. Nu ştiu pe cine au intervievat – jurnaliştii sau cititorii.

NewsIn: Guvernul de coaliţie din Olanda a căzut după ce membrii acestuia nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa prelungirii misiunii militare olandeze în Afganistan. România promite, în schimb, trupe atât cât va fi necesar. Are în vedere Olanda alte mijloace de a compensa absenţa sa de pe frontul afgan?

Ambasador: Olanda a fost un contributor fidel al NATO timp de foarte mulţi ani. Participarea în Afganistan a fost una dintre multe alte misiuni ale Olandei. Discuţiile vor fi reluate de noul guvern, pentru a vedea dacă într-un fel sau altul vom lua în considerare antrenarea poliţiei . Dar în mod evident nicio decizie nu a fost luată. Trebuie să aşteptăm să vedem cum se vor încheia discuţiile. Discuţiile vor fi deschise o dată ce se va începe explicarea acordului guvernamental, ce vor să facă, iar apoi vom vedea cum va reacţiona Parlamentul

NewsIn: Va susţine Olanda scutul antirachetă al NATO la summitul de la Lisabona? Dar includerea Rusiei în proiect?

Ambasador: Olanda susţine scutul antirachetă al NATO. În ceea ce priveşte poziţia Rusiei, discuţiile sunt în desfăşurare, astfel că nu pot spune nimic deocamdată, deoarece este prea devreme.

NewsIn: Ce poziţie are Olanda faţă de includerea R. Moldova în grupul Balcanilor de Vest în vederea aderării la UE?

Ambasador: Olanda urmăreşte cu atenţie evoluţiile din Moldova. Am văzut schimbările, vedem că noul guvern are o orientare prooccidentală. Moldova mai are însă un drum lung de parcurs spre aderare. Momentan, avem discuţii de preaderare, cu Croaţia. Lucrurile nu pot evolua rapid. Ştiţi cât a durat în cazul României şi Bulgariei să ajungă la capăt. Să spunem că Moldova e pe lista de aşteptare.

NewsIn: Conflictul din Transnistria poate fi rezolvat în cadrul UE?

Ambasador: Transnistria este o problemă foarte complicată, este dincolo de frontierele UE, trebuie privită din diferite unghiuri. Nu se poate spune că, dacă Moldova va deveni membră UE, această problemă este rezolvată. Cred că este mult mai complexă. Nu este ceva pe care să aduci în UE şi gata, s-a rezolvat. Este o problemă a Moldovei cu Rusia, în principiu, şi nu se poate spune că dacă aducem Moldova în UE problema este rezolvată. Este una din numeroasele probleme care trebuie analizate în privinţa poziţiei faţă de Moldova. Este o problemă a Moldovei şi nu este una uşoară.

NewsIn: Când ar putea avea loc o nouă extindere a UE?

Ambasador: Credem că trebuie să mai aşteptăm acum, pentru a fi siguri că Europa va fi revigorată şi vor fi reconfigurate cifrele.Cu toţii avem probleme economice şi cu caracter social. Purtăm discuţii cu multe ţări care aşteaptă cu nerăbdare să înceapă negocierile. Am menţionat Croaţia, dar şi Islanda. Cred că trebuie să ne uităm în primul rând la acestea, înainte de a face o listă din ce ce în ce mai mare cu alte ţări.

NewsIn: Olanda a fost una dintre statele reţinute faţă de aderarea Serbiei la UE. Noul guvern olandez şi-ar putea schimba poziţia? Ar putea Belgradul să primească sprijinul Olandei în procesul de aderare? În ce condiţii?

Ambasador: La reuniunea de luni de la Bruxelles s-a discutat şi s-a decis că CE poate începe discuţiile cu Serbia în vederea aderării, cu anumite condiţii. Una dintre condiţiile pe care Olanda le-a impus foarte puternic a fost că aşteptăm ca autorităţile sârbe să facă tot posibilul pentru a-l extrăda pe Ratko Mladici Tribunalului Penal Internaţional.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

    ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 15500 / 15571
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Activitatea de M&A din ECE a crescut cu 50% în volum și cu 54% în valoare în S1 – 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut | Horea Popescu, Managing Partner CMS România: Încrederea și apetitul investițional sunt menținute la cote ridicate. În România, mizăm în continuare pe sectoarele care au fost motoare de creștere în ultima perioadă. Rodica Manea, Partener: Investitorii includ criteriile ESG în strategiile lor de M&A și due diligence
    LegiTeam: POPESCU & ASOCIAŢII is looking for ambitious graduates to join the firm’s consultancy and litigation practices
    LegiTeam | CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for junior lawyers
    LegiTeam: BOHÂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII is recruiting aspiring lawyers admitted to the Bar in the 2021 session
    LegiTeam: Radu și Asociații SPRL is recruiting junior lawyers for the consultancy practice
    Avocații NNDKP spun că tranzacțiile locale sindicalizate vor crește atât ca număr, cât și ca dimensiune, marcând în mod lent, dar sigur, apariția unei veritabile piețe locale de împrumuturi de acest tip. Valentin Voinescu, Partner: Suntem doar la începutul acestui trend al finanțărilor sindicalizate pentru proiecte ESG, pe care îl vedem urcând substanțial în următorii 5 ani. Vorbim de o reală separare a clienților băncilor în clienți cu rating ridicat în ESG și restul, aspect care ne așteptăm să aibă consecințe formidabile
    INTERVIU | De vorbă cu Cosmin Vasile, Managing Partner ZRVP, despre modul în care firma își alege avocații în campaniile de recrutare | Trei condiții esențiale pentru aplicanții care vor o certitudine a carierei de litigator. Elementele cheie pe care toți aspiranții la un loc în echipa ZRVP ar trebui să le urmărească
    Cele mai sensibile aspecte din mandatele avocaților specializați în protecția datelor cu caracter personal de la Guia Naghi & Partners au fost legate de incidentele de securitate. Bianca Naghi, Partener: Proiectele transfrontaliere care au avut în vedere conformitatea cu legislația privind protecția datelor în multiple State Membre, dar și proiectele unor companii care au dorit identificarea cerințelor legale aplicabile unor produse digitale extrem de inovatoare, au fost cele mai complicate
    INTERVIU | Ovidiu Șerban, după 12 ani de la intrarea în echipa ZRVP - Colaborarea cu o societate de avocatură de calibru, în general, și cu ZRVP, în special, îți aduce mai multe avantaje. Privind retrospectiv, cred că a fost cea mai bună decizie, pentru că aici am avut ascensiunea profesională pe care mi-am dorit-o și îmi desfășor cu plăcere activitatea de avocat în fiecare zi
    Roxana Ionescu, Counsel RTPR, Rising Star pentru România la Premiile Rising Star EMEA 2021
    LegiTeam | Radu și Asociații SPRL is recruiting senior associates for the legal consultancy practice | corporate, M&A, commercial
    LegiTeam: ZRVP recrutează 2 avocați definitivi pentru departamentul Litigii
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...