PATRES: Avizele pentru parcurile eoliene şi fotovoltaice trebuie urgentate, pentru a folosi banii din PNRR

 

Viitorul Uniunii Europene va fi, cu siguranţă, verde, spun investitorii. Energia regenerabilă este o prioritate pentru ţările europene, iar România trebuie să ţină pasul, să-şi asume de urgenţă angajamente şi să acţioneze pentru stimularea producţiei de energie din surse regenerabile, aşa cum face şi recomandă Comisia Europeană ţărilor membre UE.

 

"Avem nevoie, mai mult decât oricând, de noi investiţii în sectorul energetic şi, mai ales, în cel al regenerabilelor, pentru a se asigura independenţa energetică a ţării noastre. Ne bucură să constatăm că autorităţile şi parlamentarii dovedesc că au înţeles această necesitate şi că se acţionează în această direcţie", arată ei.

 

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România - PATRES salută decizia preşedintelui Klaus Iohannis de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a altor acte normative (PL-x 22/07.02.2022). De asemenea, apreciază adoptarea de către Parlament a actului normativ care permite înfiinţarea parcurilor fotovoltaice pe terenuri agricole slab fertile.

 

România va produce, astfel, energie verde pe terenurile mai puţin fertile, subliniază PATRES, şi există cadru legal pentru investiţii în parcuri fotovoltaice pe terenuri arabile de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, situate în extravilanul localităţilor.

 

"Apreciem decizia preşedintelui României şi demersul legislativ din Parlament pentru susţinerea investiţiilor în energie din surse regenerabile. PATRES s-a implicat activ, cu amendamente la proiectul de lege. Important de menţionat, ca să fie clar pentru toată lumea, este că, prin adoptarea acestui act normativ, se deschide calea utilizării duale, inclusiv pentru regenerabile, a terenurilor agricole şi păşunilor. Practic, se vor înfiinţa noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor: suprafaţa ocupată cu pajişti permanente se poate utiliza în sistem dual, atât pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile", a declarat Viorel Lefter, preşedintele PATRES.

 

Este mult mai eficient să foloseşti o păşune, unde vor fi în continuare oi care pasc, cu o reducere de costuri pentru investitorii, a adăugat el.

 

Actul normativ aduce o serie de clarificări care vin în sprijinul investitorilor. De exemplu, se prevede că scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan, precum şi a terenurilor silvice se face la momentul autorizării construcţiei, cu plata tarifelor de către beneficiari. Investitorul nu mai este nevoit să dea banii înainte şi să afle apoi că nu a primit autorizaţie pentru construire.

 

O altă facilitate prevăzută în noua lege arată că investitorul va primi avizul pentru terenurile agricole pentru amplasarea obiectivelor în maximum 45 de zile de la înregistrarea solicitării; depăşirea termenului se consideră acord tacit.

 

"Este un pas înainte, dar - din păcate - propunerea privind amendamentul care să permită amplasarea turbinelor eoliene şi pe terenuri clasa 1 şi 2 nu a fost adoptată. Turbinele eoliene, prin definiţie, se amplasează în extravilan, iar sursa eoliană este limitată, reţeaua la fel şi acum apare o nouă barieră în dezvoltarea acestor parcuri: clasa terenurilor. Toate acestea, în condiţiile în care turbinele eoliene ocupă mai puţin spaţiu faţă de investiţiile în solar", precizează Martin Moise, prim-vicepreşedinte PATRES.

 

De asemenea, PATRES apreciază efortul depus de echipa de experţi ai Ministerului Energiei pentru punerea în aplicare cu succes a celei mai importante componente din PNRR pe energie, care constă în creşterea capacităţii de producţie din regenerabile. Interesul este major din partea companiilor pentru finanţare prin PNRR pentru investiţii în energie din surse regenerabile. Dovadă sunt cele 668 de aplicaţii pentru instalarea de noi capacităţi de producere a E-SRE, anunţate de ministrul Energiei.

 

"Atragem atenţia că aceste investiţii, finanţate prin PNRR, pot fi finalizate în termenul indicat (până în iunie 2024) doar dacă se găsesc soluţii legale pentru urgentarea avizelor pentru parcurile eoliene şi fotovoltaice. Este cunoscut faptul că realizarea unei investiţii implică o serie de etape, cu documentaţia şi birocraţia aferente, de la studii de fezabilitate, obţinere avize şi autorizaţii, la implementarea propriu-zisă şi punere în funcţiune a obiectivului de investiţii. Toate aceste etape înseamnă timp îndelungat, cu riscul depăşirii termenului din calendarul de implementarea a investiţiilor din PNRR şi al pierderii finanţării. Am luat cunoştinţă de demersul miniştrilor responsabili pentru revizuirea termenelor legale aferente acestora prin reducerea perioadelor de analiză în vederea emiterii avizelor. Concret, se propune emiterea în regim de urgenţă a avizelor, fapt ce presupune adoptarea unor modificări legislative", a adăugat Viorel Lefter.

 

PATRES continuă demersul său la autorităţi şi cere eliminarea barierelor din calea dezvoltării proiectelor de noi capacitaţi de producţie şi/sau stocare. Un restart pe zona de regenerabile, respectiv crearea un nou ciclu investiţional, se pot realiza doar dacă se asigură predictibilitate pentru investitori.

 

"Mai sunt multe probleme de rezolvat, multe provocări. Este nevoie de un angajament ferm din partea autorităţilor române, care să ia deciziile corecte pentru viitorul energiei în România. PATRES consideră că România are potenţialul de a realiza tranziţia energetică de la surse de energie poluante către regenerabile. Dacă vrem cu adevărat, se poate!", se mai arată în comunicat.

 

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România are în componenţă 109 de membri - producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de aproximativ 1.900 MW, ce reprezintă investiţii în sectorul energetic din România de circa 3 miliarde de euro.