Vera Jourova: Nu pot face promisiuni, dar mi-ar plăcea cu adevărat să punem capăt MCV

 

În context ea a atras atenţia că noua structură care înlocuieşte Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va fi monitorizată de Comisie, care vrea să vadă noua structură "făcându-şi treaba cum trebuie, fiind independentă, imparţială şi îndeplinindu-şi scopul". De asemenea, a afirmat Vera Jourova, tentativele unor instituţii din România de a contesta primatul legii UE nu au reprezentat "o surpriză plăcută" şi a transmis că unul dintre obiectivele vizitei sale a fost să se asigure că există o recunoaştere clară a legii UE în legislaţia românească şi că judecătorii români, care sunt şi judecători europeni, trebuie să poată aplica legea UE fără teama că vor fi penalizaţi pentru asta.

Nu în ultimul rând, Vera Jourova a vorbit în interviul acordat AGERPRES despre problemele cu care se confruntă mass-media şi ce s-ar putea face pentru depăşirea lor şi a exprimat totala disponibilitate a Comisiei Europene de a continua sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova în efectuarea reformelor necesare după ce ambele state au primit statutul de ţari candidate la aderare.

 

Vera Jourova: Am avut două zile foarte pline, fructuoase în România. Misiunea a început într-un centru de refugiaţi şi sunt profund impresionată de ceea ce românii şi poporul român fac pentru refugiaţi. De asemenea fac alte lucruri în legătură cu agresiunea rusă din Ucraina, creează culoare pentru transportul hranei şi toate măsurile legate de o apărare mai puternică. Sunt profund impresionată şi vreau să mulţumesc poporului român pentru că a adoptat o poziţie atât de puternică.

De asemenea, am întâlnit reprezentanţi cheie ai ţării, trebuie să menţionez mai întâi preşedintele ţării, prim-ministrul, ministrul justiţiei, ministrul afacerilor interne, am discutat cu figuri cheie reprezentând sistemul judiciar românesc şi parchetul, cu magistraţi şi alţi actori, am discutat cu reprezentanţii media pentru a înţelege şi situaţia de pe scena media. Zile fructuoase, a trebuit să "înghit" totul, să compar notiţele cu ceea ce aveam în materialele mele şi ce aveam de la oameni reali care aveau multe de spus despre situaţia din România şi voi continua cooperarea cu România în multe chestiuni diferite.

 

Trebuie să spun că nu a fost o surpriză plăcută, a fost ceva ce nu ne aşteptam (să se întâmple) şi de aceea mă aflu aici să văd că există o recunoaştere clară a legii UE în legislaţia românească. Credem că judecătorii români, care sunt şi judecători europeni, trebuie să poată aplica legea UE fără teama că vor fi penalizaţi pentru asta. Şi am avut o oportunitatea de a avea o discuţie foarte bună cu preşedintele Curţii Constituţionale şi am discutat şi despre principiile de bază, despre primatul legii UE, am încercat să explic, ceea ce preşedintele bineînţeles se ştia deja, că primatul legii UE este unul dintre pilonii pe care este bazat statul de drept european. Deci am vrea să vedem că primatul legii UE este deplin recunoscut în România.

 

Cred că există un elan politic acum. Pentru că am avut declaraţii puternice şi determinare din partea preşedintelui, prim-ministrului, ministrului justiţiei, altor figuri importante, că acum există elanul de a adopta legile care vor aborda chestiunile prezentate în raportul MCV care ne vor permite să încheiem mecanismul şi să transferăm evaluarea României în noua măsură sau instrument pe care îl avem, care este raportul privind statul de drept, o evaluare standard care acoperă toate statele membre UE. Cred că elanul există, există lucruri care trebuie făcute, nu pot face promisiuni, dar pot să fiu sinceră cu dumneavoastră: mi-ar plăcea cu adevărat să punem capăt mecanismului de raportare pentru că, printre altele, ocupă capacităţile Comisiei şi, pentru că avem acest nou instrument, am putea face acest pas de la MCV la raportul de evaluare privind statul de drept. Va depinde de România.

 

Noua structura pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor va fi deplin monitorizată din partea noastră. Pentru că într-adevăr am spus că secţia specială trebuie să fie desfiinţată dar acum vrem să vedem noua structură făcându-şi treaba cum trebuie, fiind independentă, imparţială şi îndeplinindu-şi scopul. Aşa că acest lucru va fi monitorizat de Comisie.

 

Ceea este foarte important este recunoaşterea primatului legii UE şi a faptului că ultimul cuvânt privind interpretarea legii UE este stabilită în Luxemburg, de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), iar deciziile Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii din punct de vedere legal, aşa că acest lucru este esenţial. De asemenea, vrem să vedem stabilizarea statutului magistraţilor, toate măsurile de siguranţă care le protejează independenţa, şi ce este relativ nou pentru mine după discuţiile mele de aici sunt multe chestiuni legate de lucruri practice, precum condiţii pentru activitatea judecătorilor şi procurorilor, stabilitatea, finanţarea, buna planificare a resurselor umane pentru sectorul judiciar. Am avut multe idei pe care le-am primit de la practicieni şi asta este foarte valoros.

 

Eu personal nu mă ocup de legile privind siguranţa şi, ca un comentariu general, depinde de etapa în care se află legile. Comisia poate reacţiona la legile care au fost adoptate. Întotdeauna evaluăm dacă legea este în contradicţie cu legislaţia UE şi, în cazul în care este aşa, atunci putem lansa anumite proceduri.

 

Văd probleme similare cu cele din alte state membre, în special în ceea ce priveşte slăbiciunea economică a mass-media. Şi cu cât mergem mai jos, la nivel regional şi local, cu atât mai mult observăm o adevărată luptă pentru supravieţuire din cauza dificultăţilor economice, aşa că văd probleme similare, vedem, de asemenea, probleme legate de posibila presiune politică asupra mass-media prin alocarea fondurilor publice.

Aşa că am primit o mulţime de sesizări aici, un lucru specific pentru România plecând de la scuze bazate pe GDPR, faptul că jurnaliştii nu ar trebui să aibă acces la anumite informaţii din cauza GDPR, este o chestiune specifică pentru România.

De aceea am decis să colectez aceste plângeri şi să cer Autorităţii pentru protecţia datelor din România să verifice situaţia şi să ia unele măsuri dacă sunt necesare. Aşa că i-am informat pe colegii dumneavoastră din mass-media că lucrăm la Legea privind libertatea presei, care ar trebui să fie un set de norme cu caracter juridic pentru toate statele membre. Aceasta ar trebui să protejeze mai bine sectorul media împotriva politizării, împotriva presiunilor financiare, împotriva finanţării netransparente şi a altor lucruri conexe, aşa că vom adopta această lege în septembrie şi cred că ar putea îmbunătăţi situaţia mass-media româneşti.

 

Într-adevăr, este ceva care era în desfăşurare încă dinainte de războiul din Ucraina. Am investit, de asemenea, unele fonduri în eforturile de reformă din Ucraina, eu însămi am fost implicată în discuţii cu organisme ucrainene şi vom continua sprijinul tehnic şi dialogul deschis pentru a ajuta Ucraina şi Moldova să îşi îndeplinească angajamentele care sunt acum enumerate în propunerea de candidatură la aderare.

Nu este uşor să ne imaginăm că Ucraina se va confrunta cu războiul, cu agresiunea şi, în acelaşi timp, va trebui să ia şi alte măsuri pentru a reforma sistemul judiciar, a combate corupţia înrădăcinată, spălarea banilor şi toate aceste lucruri, dar avem angajamente foarte puternice exprimate verbal de către colegii ucraineni că au început să lucreze, aşa că vom ajuta cât de mult putem.