CCR ia în discuție sesizarea președintelui Nicușor Dan cu privire la legea regimului cultelor

Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu modificările aduse legii privind libertatea religioasă și regimul cultelor.

La jumătatea lunii iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege care modifică și completează Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, prin care se sancționează, la fel ca și în cazul preoților, exercitarea fără drept a profesiei de 'rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor'.

Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului. Legea reclamată la CCR a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cel care a inițiat și proiectul de lege de combatere a antisemitismului și de interzicere a organizațiilor legionare, proiect atacat fără succes de președintele Nicușor Dan la CCR.

Parlamentul i-a transmis pe 28 iunie președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Actul normativ introduce următoarele modificări în Legea 489/2006:

* la articolul 23, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: '(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare'.

* la articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins: '(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii'.

În opinia președintelui, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv art.1 alin.(5), art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art. 29 și art. 30 din Constituție.

De asemenea, legea încalcă art. 147 alin.(4) din Constituție și art.7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.

Legea în discuție extinde sfera subiectului activ al infracțiunii, fiind incluse și categoriile 'rabin' sau 'imam', dar și sintagma 'altor funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte'.

'Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (...) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiția ca legea să fie clară, de natură 'să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu îl îndeplinește'', mai explică președintele.

Nicușor Dan atrage atenția și asupra enumerării incomplete a funcțiilor clericale și monahale.

'În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma 'altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte', utilizată în formularea art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune, fără a ține cont de faptul că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcții clericale și monahale proprii', indică șeful statului.

Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizației Religioase 'Martorii lui lehova').

Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, deoarece, după cum a reținut și Curtea Constituțională, 'indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași', se mai arată în sesizare.

De asemenea, critici neconstituționalitate pot să fie formulate și din perspectiva faptului că textul incriminează 'exercitarea fără drept a atribuțiilor' specifice mai multor funcții clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuții nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.

O altă critică a președintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 și art.30 din Constituție prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar și exercițiul libertății de exprimare.