Ministerul Economiei a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru liberalizarea promovării exportului românesc

Ministerul Economiei a publicat joi proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru liberalizarea promovării exportului românesc, care urmăreşte desfiinţarea actualului program de promovare a exporturilor, acesta din urmă dovedind ''grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale interne şi semnalări ale Curţii de Conturi''.

"Proiectul legislativ urmăreşte desfiinţarea actualului program de promovare a exporturilor, care a dovedit grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale interne şi semnalări ale Curţii de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenţii în administrarea Ministerului Economiei, cu finanţare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenţionează parţial sau total în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaţionale şi organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcţionate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export", a anunţat Ministerul Economiei, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.

Totodată, între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanţi la târguri a fost de 395. În acelaşi timp, numărul mediu anual de beneficiari participanţi la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan şi participanţi la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificaţi participanţii cu aceiaşi asociaţi, din acelaşi grup de societăţi, cu aceiaşi administratori sau cu adrese identice.

Raportat la numărul de târguri şi misiuni finanţate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăţilor care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg şi 8 firme/misiune la 8 firme/târg şi 7 firme/misiune. Aşadar, creşterea cheltuielilor PPE a avut loc fără extinderea sau chiar cu restrângerea, numărului de societăţi beneficiare de finanţare. Mai degrabă, s-a mărit finanţarea către acelaşi număr de societăţi.

"Analizând distribuţia sumelor de finanţare către societăţile beneficiare, suma de bani medie cu finanţarea societăţilor pentru participarea la târguri a fost 118.000 lei în 2019. Cu toate acestea o discrepanţă importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut şi cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanţare şi anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanţate şi în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanţată în 2019 a fost de 145.000 lei", se mai spune în comunicat.

Ministerul Economiei subliniază că, raportat la numărul societăţilor finanţate în anul 2019 pentru participare la târguri internaţionale, peste jumătate au fost finanţate şi în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaţilor/administratorilor comuni cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.

Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanţare şi anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelaşi tip de legături cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.

Astfel, programul este departe de a "beneficia tuturor agenţilor economici", aşa cum se pretinde, se spune în comunicat. În ciuda acestui fapt, în ''Bilanţul PPE 2019'', prezentat în şedinţa Consiliului de Export din 23 decembrie 2019, copreşedintele consiliului notează succesul programului printr-un număr de "peste 900 de beneficiari".

Aşadar, deşi costurile PPE au crescut de aproape trei ori, creşterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenţiei medii per beneficiar, care a urcat de la 63.000 de lei în 2015 la 118.000 de lei în 2019.

"Proiectul de faţă vine pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potenţialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiţi beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferenţial afectează existenţa şi succesul unor întreprinderi în defavoarea altora", se mai precizează în comunicat.

Totodată, implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar şi în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilităţii acestor ajutoare şi la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare.

"Modul acesta de promovare a exportului provine dintr-o filosofie intervenţionist-socialistă. În contrast cu aceasta, este necesară o abordare liberală caracterizată prin accesibilitate, egalitate în faţa legii şi responsabilitate. O asemenea abordare liberală poate fi realizată prin implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care îşi doresc acest lucru", se mai spune în comunicat.

Astfel, statul poate să încurajeze exportul într-un mod prin care să poată beneficia orice întreprindere română şi fără a le favoriza pe unele în pofida altora.

Reprezentanţii Ministerului Economiei precizează că acest sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme şi, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Totodată, încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acţiuni de promovare este împărţit între firmă şi stat.

"Astfel întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici", se menţionează document.

Potrivit sursei citate, alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opţiunilor de evenimente pentru exportatori.

"Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcţie de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri şi misiuni ţintite pe pieţe sau nişe alese conform propriilor nevoi şi planuri de afaceri. Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curţii de Conturi, litigiile generate şi pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE.", mai susţin reprezentanţii Ministrului Economiei.