Senat: Experienţă de 5 ani, pentru funcţia de arhitect-şef în municipiile reşedinţă de judeţ, la a doua procedură de concurs

 

Potrivit acestuia, în cazul în care, la concursul pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef de la nivelul municipiilor nu se prezintă persoane cu 7 ani de experienţă în domeniu, la a doua procedură acceptă şi candidaţi cu o vechime de cinci ani.

 

În forma iniţială, cea a ordonanţei, experienţa de cinci ani era acceptată pentru funcţia de arhitect-şef de la nivelul municipiilor, însă cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ, a municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor Capitalei.

 

Social-democratul Maricel Popa, secretar al Comisiei pentru administraţie publică, l-a felicitat pe ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, pentru iniţierea acestei ordonanţei de urgenţă. El a declarat că România se confruntă cu probleme de urbanism din cauza lipsei unor specialişti dornici să se angajeze în sistemul public, dar şi din cauza lipsei de interes din partea autorităţilor locale. El a oferit exemplul Iaşiului, care nu are Plan Urbanistic General de "mai bine de 24 de ani".

 

"Avem sute de instituţii fără specialişti în urbanism. Este clar că avem nevoie de măsuri, pentru că dezvoltarea haotică pe linie de urbanism şi amenajarea teritoriului va cauza probleme majore în viitor. Deja efectele anilor trecuţi se văd. Avem străzi pe care nu încap maşinile de intervenţie. Avem blocuri lângă case, fabrici lângă locuinţe. Iar acum este aproape imposibil să vii să reglementezi în acele zone", a spus el.

 

Senatorul USR PLUS Raoul Trifan a admis că OUG vine în întâmpinarea nevoii reale a multor administraţii locale, care nu reuşeşte să angajeze arhitecţi-şefi, însă a atras atenţia asupra dezvoltării "dezordonate" din localităţi unde "se construieşte mult şi haotic" şi a declarat că proiectul are "potenţialul real de a adânci problemele" deja existente.

 

"Ultimul lucru de care avem nevoie acum este ca postul de arhitect-şef, mai ales într-o reşedinţă de judeţ, să ajungă şi scriptic - pentru că faptic deja se întâmplă acest lucru în unele locuri - să fie un simplu purtător al unei ştampile care este aplicată pe orice document care are girul primarului. (...) Înţeleg raţiunile din spatele acestui proiect de lege, dar sunt de părere că soluţia la care s-a ajuns nu este de natură să rezolve adevărata problemă de fond pe care încercăm cu toţii să o rezolvăm", a susţinut el.

 

Guvernul a adoptat pe 30 iunie, la propunerea MDLPA, o ordonanţă care prevede extinderea categoriei de studii şi către alte domenii de specializare conexe arhitecturii şi urbanismului, de exemplu ingineria economică în construcţii, în cazul municipiilor (altele decât cele reşedinţă de judeţ), oraşelor şi comunelor, cu condiţia ca, în primul an de la numirea în funcţia de arhitect-şef, aceste persoane să absolve cursuri de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor.

 

Noile prevederi oferă posibilitatea comunelor şi oraşelor de a avea arhitect-şef prin asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale şi elimină necesitatea atestării arhitecţilor-şefi de către Registrul Urbaniştilor din România.

 

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a transmis la momentul respectiv că, dintre cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale din România, doar 185 au un arhitect-şef, iar motivul îl reprezintă reglementarea strictă privind accesul în funcţie al acestora.

 

Pe 1 iulie, preşedinte Ordinului Arhitecţilor din România, Alexandru Găvozdea, dezaproba modificarea condiţiilor de acces la funcţia de arhitect-şef, susţinând că această decizie reprezintă "un pas major spre distrugerea" mediului construit.