Consiliul Europei: Recursul la sancţiuni şi măsuri non-privative de libertate pentru autorii de infracţiuni, tot mai răspândit

Ţările europene aplică într-o măsură tot mai mare sancţiuni şi măsuri care îi menţin pe autorii de infracţiuni în comunitate fără privare de libertate, constată ediţia pe 2019 a studiului anual SPACE II, realizat de Universitatea din Lausanne pentru Consiliul Europei (CoE), conform unui comunicat al organizaţiei cu sediul la Strasbourg, care mai citează un alt raport potrivit căreia 20 de administraţii penitenciare din Europa au eliberat peste 118.000 de deţinuţi pentru a limita răspândirea COVID1-9 în prima lună de izolare.

La 31 ianuarie 2019, Europa număra aproximativ două milioane de persoane vizate de alternative la detenţie, cum ar fi supravegherea electronică, munca în folosul comunităţii, arestul la domiciliu şi tratamente, precum şi semi-libertate sau libertate condiţionată.

Din 2018 şi până în 2019, numărul persoanelor plasate sub monitorizarea serviciilor de probaţiune a crescut cu 7,9%, trecând de la aproape 1,54 de milioane la aproape 1,70 de milioane pentru cele 28 de servicii de probaţiune care au comunicat aceste date privind cei doi ani, în timp ce rata globală a populaţiei în probaţiune a trecut de la 137,8 la 139,6 persoane la 100.000 de locuitori.

Studiul SPACE II a fost publicat împreună cu un raport special SPACE I intitulat "Deţinuţii în Europa în perioada pandemiei".

Acest studiu cuprinde o evaluare a impactului pe termen scurt al pandemiei de COVID-19 asupra populaţiei carcerale din Europa până la 15 aprilie 2020, o perioadă care corespunde aproape cu prima lună de izolare.

Douăzeci de administraţii carcerale din 43 au transmis că au eliberat deţinuţi pentru a limita propagarea COVID-19 şi au recurs în acest sens la diverse măsuri, cum ar fi amnistia, eliberarea anticipată sau provizorie sau alte opţiuni la privarea de libertate. În medie, acest administraţii au eliberat 5% din populaţia carcerală, adică peste 118.000 de deţinuţi.

Făcând abstracţie de ţările cu mai puţin de 500.000 de locuitori, statele care au eliberat cel mai mare procent de deţinuţi sunt Turcia (35%; 102.944 deţinuţi), Cipru (16%; 121), Slovenia (16%, 230), Portugalia (15%; 1.874), Norvegia (13%; 401), Irlanda (12%; 476), Italia (9,4%; 5.739) şi Spania (7,4%; 4.356).

Franţa a eliberat 14% din populaţia sa carcerală (10.188 de deţinuţi), dar acest număr înglobează toate eliberările (cum ar fi cele de deţinuţi care şi-au ispăşit în totalitate pedeapsa) şi nu doar cele legate de măsurile de prevenire a COVID-19.

Adăugând şi aceste persoane, se ajunge la peste 128.000 de deţinuţi eliberaţi în Europa de la începutul pandemiei.

Patru administraţii penitenciare care au anunţat o suprapopulare la 1 ianuarie 2020 şi-au redus semnificativ densitatea carcerală la 15 aprilie - cele din Cipru, Italia, Franţa şi Slovenia, în timp ce Suedia, singura ţară care nu a luat măsuri de izolare a populaţiei, s-a alăturat grupului statelor cu închisori suprapopulate.

Zece dintre administraţiile care anunţat o densitate carcerală de peste 100 de deţinuţi la 100 de locuri la 1 ianuarie au rămas suprapopulate la 15 aprilie: Turcia, România, Grecia, Ungaria, Cipru, Italia, Franţa, Serbia, Cehia şi Austria. Raportul notează că Turcia şi-a redus totuşi semnificativ populaţia carcerală în luna mai.