DNA: Deciziile privind prescripţia răspunderii penale - consecinţe în 557 de dosare, cu prejudiciu de 1,2 miliarde de euro

 

Situaţia estimativă a DNA arată că valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă în aceste dosare se ridică la 150 de milioane de euro.

 

Reprezentanţii DNA au atras atenţia că magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

 

190 de dosare sunt în curs de urmărire penală pe rolul DNA. Prejudiciul este estimat la 648.207.688 de euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă la 50.997.625 de euro. 367 de dosare sunt în diferite stadii de judecare. Prejudiciul este estimat la 561.230.056 de euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă la 99.471.962 de euro, arată sursa citată.

 

În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR, începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).

 

"În considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)", au semnalat reprezentanţii DNA.

 

În comunicat se mai arată că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele, prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.