ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Cele mai imporante modificări ce vor fi aduse legislației insolvenței, comentate de avocații firmei Stratulat Albulescu. Cum lucrează echipa în dosarele de insolvență și proiectele provocatoare în care a fost implicată în ultima perioadă

23 Aprilie 2021   |   Ștefania Enache

Prin proiectul de lege aflat în dezbatere publică sunt preluate reglementările Directivei UE și sunt aduse modificări semnificative în legislația noastră actuală.

Adriana Dobre (Counsel) si Mihai Iorga, Associate - Stratulat Albulescu

 
 
O afacere „bolnavă” are nevoie de tratamentul adecvat pentru a reuși să se repună pe picioare.Statistica reliefează faptul că aproximativ 600 de firme europene intră zilnic în faliment, iar anual peste 200.000 au această soartă.Până în anul 2010, insolvența a fost asimilată cu falimentul, numărul reorganizărilor judiciare fiind infim (aproximativ 1% din insolvențe în anul 2008).Totuși, în ultimii ani se observă o îmbunătățire a situației. Avocații Stratulat Albulescu dau ca exemplu 2018, an în care au fost înregistrate de cinci ori mai multe reorganizări, aproximativ 5% din totalul insolvențelor, ceea ce denotă o mai bună aplicare în practică a prevederilor privind reorganizarea și redresarea debitorilor. Toate aceste date au arătat foarte clar că Uniunea Europeană are nevoie de un cadru legislativ unitar, care să încurajeze reorganizarea afacerilor și redresarea acestora. Doar printr-o astfel de politică se ajunge la o însănătoșirea a mediului economic și la salvarea unor companii care, din diferite motive, ajung într-un moment al vieții lor să înregistreze pierderi semnificative.


Apariția Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie (n.r. Directiva) reprezintă un moment de cotitură pentru economia comunitară. Rămâne de văzut cum vor reuși statele membre să transpună această directivă în legislația lor națională.
În cazul țării noastre, această transpunere trebuie făcută până la data de 17 iulie 2021, printr-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 (n. r. Proiect de Lege).

În legislația românească, procedurile de prevenire a insolvenței au fost reglementate pentru prima dată prin Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad-hoc. Ulterior, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și insolvență a preluat aceste proceduri, însă incidența lor în practică s-a dovedit a fi redusă, întrucât debitorii conștientizează târziu situația dificilă în care se află și preferă în acel moment să recurgă la procedura insolvenței, fără a încerca redresarea situației încă de la primele semne ale dificultăților financiare. De asemenea, lipsa de apetență pentru procedurile de prevenire a insolvenței s-ar putea justifica și prin neîncrederea creditorilor, debitorilor în aceste demersuri, aceștia preferând, de cele mai multe ori, să solicite deschiderea procedurii insolvenței și desfășurarea procedurii sub controlul judecătorului sindic.

„Directiva încurajează statele membre să introducă proceduri clare de pre-insolvență. Astfel, proiectul de lege aflat în dezbatere publică dorește să vină în sprijinul debitorilor și creditorilor, prin instituierea unui cadru legislativ în care debitorii se pot restructura conform înțelegerii cu proprii creditori, cu o intervenție redusă a instanței, pentru a evita astfel parcurgerea procedurilor de insolvență lungi, complexe, costisitoare și câteodată frustrante pentru părțile implicate”, explică Adriana Dobre, Counsel Stratulat Albulescu.

„Nutrim speranța că modificările propuse de acest proiect de lege vor reduce numărul cazurilor în care debitorii intră în procedura insolvenței și vom avea din ce în ce mai multeproceduri de pre-insolvență care se finalizează cu succes, prin continuare activității debitorului aflat la un anumit moment dat în dificultate și stingerea datoriilor debitorilor într-un termen semnificativ mai redus decât cel necesar pentru finalizarea unei proceduri de insolvență în paralel”, completează Mihai Iorga, Associate Stratulat Albulescu.




Modificări semnificative în legislația națională

Prin proiectul de lege aflat în dezbatere publică sunt preluate reglementările Directivei UE și sunt aduse modificări semnificative în legislația noastră actuală.

Avocații Stratulat Albulescu menționează faptul că schimbările sunt operate atât prin instituirea și îmbunătățirea cadrului legislativ aferent procedurilor de pre-insolvență, cât și prin adoptarea de reguli noi aplicabile în procedura de insolvență.

Experții sunt de părere că cele mai importante modificări legislative au în vedere înlocuirea procedurii mandatului ad-hoc cu o nouă procedură, cea denumită „acordul de restructurare”; dar și legiferarea unor reguli noi, clare și lipsite de echivoc în cazul procedurii concordatului preventiv. De asemenea, intervine obligativitatea comunicării unor cereri și acte procedurale nu doar către instanță, ci și către alți participanți la procedură interesați, spre a asigura contradictorialitatea, celeritatea și a scuti instanța de a face anumite comunicări. Sancțiunea aplicabilă pentru nerespectarea acestei reguli este respingerea cererii ca neintrodusă în termen.

O altă modificare legislativă importantă vizează reglementarea posibilității de a utiliza mijloace de comunicare la distanță - comunicarea în procedura insolvenței prin mijloace electronice, posibilitatea de a organiza ședințele adunării creditorilor și licitațiile privind valorificarea activelor debitorilor prin intermediul platformelor digitale. Schimbări intervin și în ceea ce privește onorariul practicianului în insolvență, onorariile persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor (avocaţi, experţi contabili, evaluatori sau alţi specialişti). Acestea vor fi plătite cu prioritate în cazul distribuirii sumelor realizate în urma lichidării și a procedurii falimentului, chiar anterior taxelor și cheltuielilor aferente procedurii de insolvență.

Procedura acordului de restructurare

Indicată de avocați ca fiind în topul celor mai importante schimbări din legislația care vizează insolvența, procedura „acordului de restructurare” va putea conduce la recuperarea mai facilă, rapidă a creanțelor, fără a se parcurge procedura insolvenței, care pentru creditorii chirografari are ca efect în foarte puține cazuri acoperirea creanței.

„Totodată, „acordul de restructurare” presupune costuri mai mici pentru debitori și chiar creditori, întrucât este o etapă extrajudiciară în care judecătorul sindic este chemat doar să confirme acordul de restructurare negociat în prelabil cu creditorii ale căror creanțe sunt afectate. Totuși, spre deosebire de procedura mandatului ad-hoc, care încetează dacă în termen de 90 de zile de la desemnare mandatarul nu intermediază încheierea unei înțelegeri între debitor și creditorii săi, în noua procedură, negocierile dintre creditori și debitor nu sunt supuse unui termen în care trebuie finalizate, astfel încât pot avea loc mai multe etape de negociere și de vot asupra termenelor și condițiilor acrodului. Se instituie un termen doar ulterior confirmării planului de restructurare de către judecătorul sindic, în sensul că activitatea debitorului va fi supravegheată de către administratorul restructurării pe perioada propusă prin acord și negociată cu creditorii, dar nu mai mult de 3 ani. Practicienii în insolvență (denumiți administratori ai restructurării în această procedură) vor avea în continuare un rol însemnat, cu atât mai mult în situația în care acordul de restructurare este votat în unanimitate și debitorul în cauză a realizat în anul precedent o cifră de afaceri de până la 1 milion de euro, deoarece nu este necesară confirmarea acordului de către judecătorul sindic, astfel încât practicianul în insolvență contractat de debitor capătă competențe sporite prin avizarea planului de restructurare. Drept urmare, aceste avantaje demonstrează o inițiativă lăudabilă a legiuitorului unional și național, care și-au propus să modifice procedura mandatului ad-hoc prin reglementarea unui instrument flexibil de restrustructurare a activității debitorilor aflați în dificultate”, precizează Adriana Dobre.


Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică
 
Procedura concordatului preventiv

Și în privința procedurii concordatului preventiv se vor aduce modificări foarte bune. Experții atrag atenția că, până acum, procedura aceasta era extrem de rar utilizată în practică, în principal din cauza instituirii unei proceduri lipsite de claritate și a reticenței debitorilor de a urma această procedură în detrimentul deschiderii procedurii insolvenței.

De altfel, datele statistice oferite de expunerea de motive a Proiectului de Lege demonstrează că exista un interes scăzut pentru parcurgerea acestei proceduri (între 2010 şi 2019, fiind înregistrate puțin peste 80 de proceduri, cu o rată de succes de 8,75%), ceea ce denotă pe de-o parte o reticență legată de acest instrument de restructurare, pe de altă parte anumite inconveniente practice de aplicare.

„Cele mai importante modificări aduse de Proiectul de Lege vizează: introducerea suspendării de drept a executărilor silite de la data deschiderii procedurii (pe o perioadă de patru luni care poate fi prelungită până la 12 luni); majorarea procentului necesar convocării adunării creditorilor concordatari și legalei constituirii a aceleiași adunări de la 10% la 30%; posibilitatea deschiderii procedurii și la cererea unuia sau mai multor creditori, dacă obțin acordul prealabil al debitorului aflat în dificultate; dobânzile, penalitățile de întârziere și orice alte cheltuieli aferente creanțelor afectate vor fi suspendate de drept pe perioada negocierii planului de restructurare”, arată Mihai Iorga.

Avocatul subliniază faptul că cea mai importantă modificare propusă de acest proiectul de lege este suspendarea executărilor silite începute împotriva debitorului. Astfel prin această măsură se urmărește o protecție reală a debitorilor și creditorilor participanți în această procedură.

„Actualul cadru legislativ impune suspendarea executărilor silite abia ulterior omologării concordatului preventiv. Vis a vis de acest aspect este util să semnalăm că în actuala reglementare există anumite prevederi legale care nu sunt în deplină concordanță. Astfel, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că această măsură vizează „urmăririle individuale ale creditorilor semnatari”, iar art. 30 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilește că „se suspendă toate procedurile de executare silită”. Această necorelare legislativă nu lămurește întinderea suspendării executării silite din punct de vedere subiectiv și permite astfel creditorilor nesemnatari să înceapă sau să continue procedurile de executare silită, ceea ce le conferă o poziție privilegiată față de creditorii care au aderat la procedura concordatului preventiv.Or, Proiectul de Lege urmărește să înlăture această discrepanță, întrucât stabilește că doar acei creditori ale căror creanțe nu sunt afectate de concordatul preventiv pot continua sau începe executarea silită, cu mențiunea că au obligația ca anterior începerii executării silite să notifice debitorul în acest sens, iar creditorul este obligat să participe la negocierile propuse de debitor pentru stingerea creanței, în caz contrar cererea de încuviințare a executării silite fiind respinsă ca prematur introdusă”, detaliază Mihai Iorga.

Experții Stratulat Albulescu atrag atenția că, pe fondul restricțiilor adoptate de guvern și a incertitudinii legate de revenirea la o viață economică și socială normală, este posibil ca tot mai multe societăți să ajungă în insolvență, și nu doar acelea din domeniile profund afectate precum: HORECA și transporturi, ci și din alte domenii, deoarece în economie lucrurile sunt interconectate, depindem unii de alții și căderea unor agenți economici poate genera un efect de tip domino.

„Cu toate acestea, nutrim speranță că tot mai mulți agenți economici să beneficieze de acest nou cadru legislativ și consultanță adecvată, spre a face față cu succes procedurilor de pre-insolvență, astfel încât să nu mai fie necesar să treacă prin procesul lung și anevoios al insolvenței judiciare, care în foarte puține cazuri duce spre redresarea economică și valorificarea tuturor creanțelor înscrise la masa credală”, subliniază Adriana Dobre.


O analiză a proiectului de lege


Analizele făcute pe marginea proiectului de lege prin care Directiva UE urmează să fie transpusă în legislația din România indică faptul că printre aspectele benefice prevăzute în acest document se remarcă eliminarea termenului de 90 de zile în care mandatarul ad-hoc trebuie să încheie o înțelegere între debitor și creditori, sub sancțiunea încetării mandatului ad-hoc.

„Noua procedură a acordului de restructurare poate avea loc atât timp cât este necesar, negocierile putând fi întinse pe orice perioadă. Această soluție este una oportună, deoarece termenul de 90 de zile era insuficient pentru finalizarea tuturor negocierilor. Despre alte modificări îmbucurătoare, inclusiv despre clarificarea unor prevederi legislative neclare, am făcut referire și în cele de mai sus”, menționează Mihai Iorga.

Având în vedere că discutăm despre un proiect de lege, acesta este perfectibil, iar documentul poate fi îmbunătățit, chit că propunerile de modificare au fost generate tocmai de problemele aplicării în practică a instituțiilor reglementate anterior.

„În acest sens, poate cea mai concludentă modificare ar viza calificarea pe care trebuie să o aibă administratorul restructurării sau administratorul concordatar, fiind imperios necesar că aceștia să nu dețină exclusiv abilități specifice practicienilor în insolvență, ci și vaste cunoștințe economice cumulate cu o experiență profesională în managementul societăților, întrucât în procedurile de pre-insolvență accentul nu este pus pe lichidarea debitorului, ci redresarea situației financiare, astfel încât este de dorit o fină înțelegere a aspectelor ce țin de buna conducere a societăților aflate în dificultate financiară, înțelegerea pieței și mecanismelor economice, dar și o bună comunicare cu părțile implicate. Așadar, ar trebui făcută o distincție între calitatea de practician în insolvență și calitatea de administrator al restructurării/administrator concordatar, întrucât cel dintâi are aptitudini specifice procedurii litigioase și urmează de cele mai multe ori o traiectorie previzibilă (specifică instanței) și nu foarte particularizată la situația concretă a debitorului, iar cel din urmă trebuie să știe să gestioneze negocierile extrajudiciare dintre debitori și creditori în scopul evitării deschiderii procedurii insolvenței și să obțină redresarea debitorului aflat în dificultate”, adaugă Adriana Dobre.

„În altă ordine de idei, observăm că legiuitorul intenționează să introducă sancțiunea respingerii ca nefiind introduse în termen a anumitor cereri care nu sunt comunicate tuturor părților cu interese contrare sau daca dovada comunicării nu este depusă la dosarul cauzei cel mai târziu la primul termen de judecată. Astfel, apelul împotriva hotărârilor judecătorului sindic pronunțate în procedurile de pre-insolvență, contestația formulată împotriva unei creanțe afectate de acordul de restructurare, contestația față de creanțele înscrise în tabelul preliminar vor trebui depuse la dosarul cauzei impreună cu dovada comunicării acestora către toate părțile interesate. Deși înțelegem nevoia de celeritate și dorința de a asigura contradictorialitatea, precizăm că ar putea să apară discuții asupra sancțiunii drastice, ce ar putea fi incidentă în situația omisiunii de a comunica o cerere către una dintre părți și de a depune dovada de comunicare la dosar”, subliniază și Mihai Iorga.


Proiecte foarte variate, provocări interesante

Echipa Statulat Albulescu este implicată în multe proiecte de insolvență, atât în faza de reorganizare, cât și în cea de faliment. Debitorii și creditorii pe care avocații îi asistă activează în industrii foarte diferite: asigurări, energie, construcții. Nu se poate spune că există un profil al clientului prin raportare la domeniul de activitate. Mai degrabă, profilul clientului Stratulat Albulescu se definește prin interesul manifestat pentru protejarea creanței lui sau prin dorința de a achiziționa fără riscuri bunuri de la o debitoare aflată în insolvență.

De cele mai multe ori, avocații activează pentru creditorul majoritar, un creditor garantat sau un creditor curent. De asemenea, au fost si situații în care au activat pentru terți interesați să dobândească bunurile proprietatea debitoarei sau chiar pentru adjudecatarii bunurilor. După cum, au fost situații în care au reprezentat însăși debitoarea (în etapa de deschidere a procedurii), asociații și administratorul special care și-au dorit ca procedura să se realizeze în condiții de legalitate și cu implicații minime pentru board și management.

Stratulat Albulescu este o firmă de avocatură care oferă servicii complete de asistență juridică, atât pe zona de consultanță, cât și pe zona de soluționare a disputelor, iar în cadrul departamentului de soluționare a disputelor nu se axează preponderent pe anumite categorii de proiecte. Având o echipă cu capabilități multiple și grade de experiență variate, Stratulat Albulescu reușește mereu să vină în întâmpinarea nevoilor concrete ale clienților. Astfel, de-a lungul timpului, a avut mereu în derulare mai multe mandate privind proceduri de insolvență. Reprezentanții firmei apreciază că proiectele din zona de insolvență generează un procent de aproximativ 20% din bugetul realizat de departamentul de soluționare a disputelor și insolvențe.

„Proiectele în care suntem implicați sunt cât se poate de variate. Unele proiecte vizează achiziția de bunuri ale unor debitoare aflate în reorganizare, altele vizează asistența unor creditori curenți, iar altele vizează asistența unor creditori majoritari sau a unor creditori garantați. De asemenea, clienții noștri nu ne solicită exclusiv asistența în cadrul procedurii insolvenței pentru depunerea de cereri și contestarea unor măsuri, ci ne solicită și consultanță prelitigioasă, spre a ști care este cel mai bun scenariu pentru valorificarea creanței lor. Spre exemplu, ne-au fost solicitate opinii despre procesul de divizare în cadrul reorganizării, despre varianta optimă pentru valorificarea unor creanțe curente. Dosarele de insolvență sunt gestionate de avocați din cadrul Departamentului de soluționare a disputelor, care au experiență în această arie de practică. Alegerea echipei concrete de lucru depinde de profilul clientului (român sau străin, industrie, poziția în cadrul procedurii) și de volumul de muncă la care ne așteptăm”, declară Adriana Dobre.

Munca în dosarele care vizează această ramură a avocaturii nu este lipsită de surprize, specialiștii fiind puși mereu în situația de a face față unor provocări noi.

„Astfel, date fiind incidentele întâlnite în cadrul procedurilor de insolvență, a fost necesar și am și obținut strămutarea judecării mai multor cauze, fie doar a dosarului asociat care prezenta interes pentru creditorul pe care îl reprezentam, fie a întregului dosar de insolvență. De asemenea, întâlnim și situații în care practicienii în insolvență nu își exercită îndatoririle în mod principial și cu respectarea prevederilor legale. Astfel, au existat situații în care o creanță, reprezentând mai mult de 50% din creanțele înscrise la masa credală, a fost respinsă în tot, deși administratorului judiciar i-au fost comunicate toate înscrisurile relevante. Firește, că într-o astfel de situație s-a luat în discuție și înlocuirea administratorului judiciar. Totodată, au existat și situatii în care după mai mulți ani de derulare a procedurii, administratorul judiciar, care făcut analiza documentelor și a înregistrat creanța garantată la masa credală, susține contestația promovată de un creditor chirografar împotriva creanței deținute de creditorul majoritar garantat. Nu în ultimul rând, întâlnim și situații în care se votează planuri de reorganizare neviabile, care apoi nu pot fi respectate , dar cu toate acestea intrarea in faliment se dovedește o decizie greu de luat”, detaliază expertul Stratulat Albulescu.

Activitățile firmei legate de procedura insolvenței sunt împărțite în două mari categorii. În prima dintre ele intră asistența și analiza în vederea alegerii celei mai bune căi de urmat în vederea valorificării creanței sau conservării drepturilor sau analiza legalității titlului unui bun dobândit în procedura insolvenței, iar în cea de a doua este inclusă asistența propriu-zisă în cadrul procedurii judiciare, a adunării creditorilor/comitetul creditorilor, în procedurile de valorificare a bunurilor debitoarei.

„Evident că activitatea noastră vizează preponderent activitățile judiciare, asistența și reprezentarea în dosarul mare de insolvență, asistența și reprezentarea în diverse contestații și dosare asociate (vizând atragerea răspunderii personale, anularea unor acte), asistența și reprezentarea în cadrul adunării creditorilor. De asemenea, am asistat clienții inclusiv în mai multe dosare de strămutare, unele cereri fiind chiar admise”, punctează Mihai Iorga.

În cadrul echipei Stratulat Albulescu din departamentul de dispute resolution activează avocați cu o vastă experiență în domeniul insolvenței. Astfel, avocatul coordonator al proiectelor de insolvență este Adriana Dobre, Counsel, cu o experiență de peste 13 ani în domeniul procedurilor litigioase și insolvenței. Din echipa de lucru mai fac parte alți doi avocați cu experiență, Mihai Iorga și Raluca Constantin.

Număr constant de mandate

Din perspectiva procedurilor de insolvență în care au fost implicați, avocații pot spune că anul 2020 nu a fost diferit în mod semnificativ față de ceilalți. Firma a avut un număr constant de mandate și a asistat în continuare clienții în proceduri de insolvență privind debitoare din domeniul asigurărilor, drept imobiliar, domeniul energiei.

„La capitolul provocări, amintim necesitatea de a fi alături de clienții noștri în situații total neașteptate, care necesită intervenții de maximă promptitudine și urmărirea permanentă a BPI. Spre exemplu, ne-am trezit în situația neașteptată în care un creditor majoritar al debitoarei nu a fost înregistrat în lista de creditori menționată de către debitoare, iar ulterior am întâmpinat un refuz al administratorului judiciar de a înregistra creanța în tabel, deși am comunicat o mulțime de documente suport pentru fiecare categorie de creanță invocată. A trebuit să intervenim imediat prin contestarea respingerii înregistrării creanței, dar să și exercităm o formă de control în cadrul procedurii, prin intermediul altor creditori, fără a aștepta soluționarea favorabilă a contestației noastre împotriva refuzului de înscriere în tabelul preliminar, care ar fi durat câteva luni de zile”, arată Adriana Dobre.

Cele mai interesante proiecte

Ultimul an și jumătate a adus destul de multe proiecte interesante pe masa avocaților Stratulat Albulescu. De exemplu, un mandat interesant cu multe provocări a vizat înscrierea la masa credală a unui creditor majoritar exclus în mod abuziv de către administratorul judiciar. „Acest mandat s-a dovedit interesant, deoarece în prima fază, dată fiind excluderea clientului din cadrul procedurii a trebuit să ne luptăm pe mai multe fronturi, să urmărim și înregistrarea creanței clientului nostru la masa credală pe cale contestării refuzului de înscriere, dar să și exercităm o formă de control în cadrul adunării creditorilor prin intermediul altor creditori din procedură înscriși la masa credală, spre a nu lăsa lucrurile să meargă într-o direcție pe care clientul nostru nu o dorea. Acest lucru a presupus achiziția unor creanțe înscrise la masa credală, discuțiile cu ceilalți creditori, inclusiv creditorul bugetar și creditorul garantat, contestarea deciziilor adunării creditorilor adoptate în mod fraudulos, fără a exista majoritățile necesare, prevăzute de lege. În paralel, am încercat să obținem și înlocuirea administratorului judiciar, care nu s-a dovedit a-și exercita profesia cu repectarea rigorilor legale”, explică Mihai Iorga.

La fel de interesante și dificile s-au dovedit și proiectele vizând societățile de stat din domeniul energiei aflate în insolvență.

De asemenea, un alt proiect interesant a vizat recuperarea garanției de participare plătită de adjudecatarul bunului, care nu a mai putut încheia contractul de vânzare cumpărare în timp util, din cauza unei contestații vizând procedura de valorificare a bunului, care nu s-a soluționat nici după doi ani de zile de adjudecarea bunului.

Pe masa de lucru a avocaților Stratulat Albulescu s-au aflat și dosare privind contracte încheiate de debitoarea aflată în procedura insolvenței cu anumiți creditori curenți, care erau guvernate de dreptul englez. În astfel de situații, spre a ști care erau toate soluțiile disponibile și care ar fi fost cuantumul despăgubirilor la care clientul era îndreptățit,  firma de avocatură din România a trebuit să solicite asistența unor avocați specializați în dreptul englez.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 23 / 5642
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BUCHAREST ARBITRATION DAYS - 2021 | Towards a reform in arbitration - a particular view on construction disputes -- June 3rd and 4th
Cum văd investitorii, băncile și autoritățile al doilea val de investiții în energia regenerabilă. Concluziile evenimentului Schoenherr și Asociații SCA dedicat acestui sector
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Banking&Finance Practice Group
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Corporate and M&A Practice Group
Victorie definitivă la ICCJ a echipei de litigii de la RTPR, care a apărat interesele Electrica. Miza a fost menținerea sistemului de distribuție a energiei electrice din România
Avocații Bondoc & Asociații au asistat Restart Energy în emisiunea de obligațiuni ‘verzi’. Trei parteneri au coordonat echipele implicate în proiect
Ana Radnev, Cristina Reichmann și Varinia Radu, partenere CMS România, desemnate Women Leaders 2021 de către IFLR1000. Horea Popescu, Managing Partner: Nominalizările atestă o dată în plus statutul CMS de lider global în ceea ce privește promovarea egalității de șanse și susținerea în carieră de care se bucură avocații noștri
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAȚII recrutează asistent ̸ ă | secretar ̸ ă recepție
Stratulat Albulescu își extinde practica de Drept Societar ̸ Fuziuni și Achiziții prin cooptarea a doi avocați colaboratori seniori
Cum comentează specialiștii în insolvență de la Mușat & Asociații modificarea legislației. Proiectele gestionate anul trecut au generat profit substanțial, iar avocații anticipează că o creștere semnificativă se va înregistra în continuare în materia insolvenței și preinsolvenței | Cristi Tudor, Partener: Ne așteptăm ca serviciile noastre de asistență și analiză pe perioada unui management de criză să fie la mare căutare
Bondoc si Asociații, succes în recurs într-un litigiu complex cu privire la fonduri europene. Partenerul Viorel Dinu a coordonat echipa
Numiri noi pe poziții de coordonare la Kinstellar București | Magdalena Răducanu (ex-Dentons) se alătură cu titlul de Of Counsel și Coordonator al departmentului local de Banking & Finance, iar partenerul Zsuzsa Csiki va prelua conducerea departamentului local de Corporate M&A
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...