Agricultura îşi menţine contribuţia cu aproximativ 4-5% la PIB, în 2025

Totodată, circa 18-20% din populaţia activă lucrează în agricultură, o pondere semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene - aproximativ 4%. Această cifră confirmă dependenţa socio-economică majoră a mediului rural de activităţile agricole, dar şi necesitatea creşterii productivităţii prin investiţii în mecanizare, digitalizare şi formare profesională.

Pe plan salarial, venitul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.931 lei în 2024, în creştere faţă de anii anteriori, dar cu circa 20-25% mai mic decât media naţională.

Valoarea totală a producţiei agricole româneşˆti a fost estimată la peste 22 miliarde euro în 2023, conform datelor Eurostat, menţinând România pe locul 7 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumului economic generat. În ciuda acestor rezultate, nivelul de productivitate rămâne sub media europeană, ca urmare a fragmentării terenurilor, a utilizării reduse a tehnologiilor moderne şi a vulnerabilităţii crescute la schimbările climatice.

Agricultura reprezintă unul dintre principalele motoare ale exporturilor româneşˆti. România este un exportator regional important de cereale, oleaginoase şi produse agroalimentare, având o balanţă comercială pozitivă în acest sector. Principalele produse exportate sunt grâul, porumbul şˆi floarea-soarelui, care ajung în ţări din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu şˆi Africa de Nord, se arată în cercetare.

Totodată, industria alimentară procesatoare contribuie tot mai mult la creşterea valorii adăugate prin produse finite competitive, precum uleiurile vegetale, vinurile şˆi produsele lactate.

"Politica agricolă naţională este strâns aliniată la Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, care oferă sprijin prin plăţi directe şˆi programe de dezvoltare rurală. Prin Planul Strategic PAC 2023-2027, România beneficiază de peste 15,8 miliarde euro alocaţi pentru modernizarea fermelor, tranziţia către o agricultură verde şi digitalizată, formarea profesională şi sprijinirea tinerilor fermieri. La nivel naţional, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) continuă să joace un rol esenţial în finanţarea infrastructurii rurale, modernizarea exploataţiilor şˆi dezvoltarea antreprenoriatului agricol. Totuşˆi, birocraţia ridicată, întârzierile administrative şi complexitatea procesului de aplicare rămân obstacole importante pentru mulţi beneficiari, în special pentru fermele mici şˆi medii", atrag atenţia specialiştii IMM România.

Potrivit acestora, agricultura românească se află într-un proces de tranziţie structurală, între modelul tradiţional şˆi cel modern, competitiv şˆi digital. În această etapă, se conturează atât provocări majore, cât şi oportunităţi reale de dezvoltare.

La capitolul provocări principale, autorii "Cartei Albe a agriculturii" menţionează fragmentarea excesivă a terenurilor şˆi lipsa asocierii între fermieri; infrastructura rurală deficitară şˆi accesul dificil la pieţe; finanţarea insuficientă şi accesul limitat la credite; efectele tot mai puternice ale schimbărilor climatice asupra producţiei; lipsa competenţelor digitale şi tehnologice în mediul rural.

În ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare, autorii fac referire la modernizarea fermelor prin digitalizare, mecanizare şi inovaţie tehnologică; creşterea sectorului de agricultură ecologică, în concordanţă cu obiectivele Pactului Verde European; valorificarea fondurilor europene pentru tranziţia verde şi digitală; dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare şˆi consolidarea pieţelor locale; stimularea cooperativelor şi a asocierilor agricole, care pot genera economii de scară şˆi o poziţie competitivă mai puternică.

"În 2025, agricultura României se defineşte printr-un potenţial agricol excepţional, dar şˆi printr-un set complex de provocări structurale. Deşˆi sectorul se confruntă cu vulnerabilităţi legate de climă, fragmentare şˆi accesul limitat la finanţare, direcţia generală este una de transformare şˆi profesionalizare. Prin investiţii în infrastructură, digitalizare şˆi formarea resursei umane, agricultura românească poate deveni un vector strategic al economiei naţionale, capabil să contribuie nu doar la creşˆterea PIB-ului, ci şˆi la revitalizarea zonelor rurale şˆi la consolidarea securităţii alimentare a României şi a Uniunii Europene", se mai arată în lucrarea realizată de IMM România.

Cercetarea a fost realizată în anul 2024 prin intermediul unei investigaţii pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi - micro, mici şi mijlocii - din toate regiunile de dezvoltare ale României şˆi din toate categoriile de vârstă. Eşantionul selectat este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole din România, oferind o bază solidă pentru formularea de concluzii şˆi recomandări privind starea actuală a agriculturii.

Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori şˆi manageri activi în domeniul agricol, acoperind ramuri diverse - de la producţia vegetală şˆi zootehnie până la servicii conexe şi prelucrarea produselor agricole. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor tendinţe din sector, evaluarea accesului la finanţare, digitalizare, resurse umane, riscuri şˆi politici publice.

Distribuţia geografică a eşˆantionului asigură o acoperire echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii româneşˆti şi diferenţele de structură economică dintre zone. Astfel, cercetarea oferă o imagine detaliată asupra realităţilor din teren şˆi permite analiza comparativă între regiuni, categorii de întreprinderi şˆi dimensiunea afacerilor.