Raport CE: O protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte în România

O protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte în România, menţionează raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, notând că amendamentele la legea adoptată de parlament care ar fi trebuit să asigure această protecţie au suscitat preocuparea procurorului-şef european, Laura-Codruţa Kovesi.

Raportul CE privind situaţia statului de drept notează în secţiunea referitoare la "Cadrul anticorupţie" a capitolului privind România că investigarea şi sancţionarea corupţiei continuă să se amelioreze, inclusiv prin ducerea mai departe a unor cazuri care au fost blocate timp de câţiva ani. De asemenea, numărul plângerilor de la cetăţeni şi instituţii privind presupuse cazuri de corupţie a continuat să crească.

Raportul notează că DNA a continuat trendul pozitiv în ceea ce priveşte numărul de condamnări şi reducerea în întârzierea dosarelor, la care s-a făcut referire în raportul de anul trecut, fapt remarcat şi în cazul parchetului general.

În acelaşi timp, textul notează că unele decizii ale Curţii Constituţionale au dus efectiv la închiderea unor proceduri penale în cazuri de corupţie împotriva politicienilor naţionali, verdicte ale instanţelor devenind nule din cauza chestiunii completurilor de judecători. După verdictul din decembrie 2021 al Curţii de Justiţie a UE, care a decis că legea UE primează în faţa celor naţionale sau ale deciziilor Curţii Constituţionale dacă acestea dau naştere la un risc sistemic de impunitate pentru infracţiuni de corupţie şi fraude care afectează interesele financiare ale UE, Înalte Curte de Justiţie şi Casaţie a dictat o serie de condamnări în cazuri de înalt profil.

De asemenea, s-au făcut paşi concreţi pentru a continua amendarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi de a le aduce în conformitate cu decizii ale Curţii Constituţionale. Raportul notează că un grup de lucru interinstituţional a fost înfiinţat din 2019 pentru a examina iniţiativele legislative de amendare a codurilor, cu un prim pachet publicat de Ministerul Justiţiei în vara lui 2021, în timp ce guvernul şi-a prezentat propunerile în iunie 2022.

Raportul notează în special că este propusă amendarea în Codul Penal a infracţiunii de abuz în serviciu, întrucât lipsa de claritate a acestei infracţiuni a inhibat tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi se aşteaptă ca această amendare să ducă la un efect pozitiv în bilanţul condamnărilor.

Competenţele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activităţii sale şi a investigării unor cazuri. Ca urmare a legii care desfiinţează Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie (SIIJ), DNA şi-a pierdut competenţele de a investiga cazuri de corupţie care implică judecători ai Curţii Constituţionale, notează raportul.

Pe de altă parte, date fiind preocupările rămase privind noul sistem care înlocuieşte SIIJ, impactul său asupra investigării şi judecării infracţiunilor de corupţie rămâne de văzut.

Comisia şi procurorul general consideră că este improbabil ca noua structură să fie mai bine plasată să realizeze investigaţii asupra acuzaţiilor de corupţie privind judecători şi procurori decât DNA, în calitate de parchet specializat. De asemenea, lipsa de expertiză în a efectua investigaţii în cazuri complexe de corupţie, precum şi resursele umane insuficiente şi volumul mare de lucru pot duce la situaţia în care cazurile nu pot fi finalizate într-o perioadă rezonabilă de timp, apreciază autorii raportului.

Dificultăţi rămân şi în recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza exigenţelor legate de vechime. În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare a posturilor de 75%, iar un an mai târziu aceasta rămăsese neschimbată, conform documentului.

În ceea ce priveşte cele două camere ale Parlamentului, Senatul nu are încă criterii obiective definite pentru a decide asupra cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare. Raportul CE privind situaţia statului de drept notează că Camera Deputaţilor şi-a amendat regulamentul de procedură în 2019, în linie cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, fapt pe care Senatul nu l-a făcut.

Aplicarea Codului de Conduită şi absenţa reglementărilor privind lobby-ul pentru parlamentari rămân o preocupare. De la adoptarea Codului de Conduită pentru membrii parlamentului în 2017 au fost ridicate preocupări privind anumite incoerenţe în cod, precum şi privind aplicarea sa adecvată, preocupări cărora parlamentul nu le-a răspuns.

În ceea ce priveşte reglementările privind lobby-ul, deşi GRECO a semnalat preocupări în mai multe ocazii, executivul UE este preocupat de absenţa regulilor privind modul în care parlamentarii pot avea contacte cu lobby-işti şi cu terţe părţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ.

De asemenea, notează raportul, o protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte. Raportul reaminteşte că Ministerul Justiţiei a propus la sfârşitul lui 2020 un proiect de lege pentru protecţia avertizorilor de integritate, care ar fi trebuit să transpună directiva europeană în domeniu. Legea a fost adoptată de Senat în aprilie 2022 şi de Camera Deputaţilor în iunie 2022, cu amendamente.

Unele amendamente la lege au suscitat preocupări, în special din partea procurorului-şef european, iar guvernul român şi-a exprimat intenţia de a ajusta legea, întrucât procesul legislativ e în desfăşurare.

Nu în ultimul rând, notează raportul CE, transparenţa finanţării partidelor politice şi aplicarea reglementărilor adiacente sunt limitate. Întrucât legea prevede că aceste fonduri publice ar trebui să reprezinte cel puţin 0,01% din Produsul Intern Brut, aceste subvenţii au crescut exponenţial.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică pe site-ul său informaţii legate de campania electorală, finanţarea partidului, subvenţiile lunare şi rezultatele supravegherii. Totuşi, notează raportul, informaţiile adunate de AEP sunt limitate deoarece, contrar bunelor practici, partidele politice trebuie să prezinte doar categorii de cheltuieli.

Analiza AEP este limitată la a verifica dacă cheltuielile declarate corespund cu donaţiile şi nu se efectuează un audit asupra cheltuielilor, aşa cum ar fi recomandat. Mai mult, AEP poate impune sancţiuni pecuniare pentru nerespectarea prevederilor legale, dar acestea sunt disproporţionat de mici, mai notează textul citat.