ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Statul român subvenţionează pârloagele cu 133 mil. €

22 Mai 2011   |   Ştefania Enache pentru Săptămâna Financiară

Terenurile nelucrate însumează 1 milion de hectare, iar proprietarii lor primesc de la Guvern 130 de euro/hectar. Afacerea este profitabilă în special pentru cei care deţin întinderi mai mari de pământ. O sută de hectare de teren nelucrat produc într-un an 13.000 de euro

Sursa: Financiarul

 
 
Agricultura a beneficiat anul trecut de un sprijin financiar, alocat atât din bugetul de stat, cât şi din fondurile europene, în valoare de 3,025 miliarde de euro. O parte importantă din aceşti bani au revenit proprietarilor de terenuri nelucrate, subvenţia la hectar fiind de 130 de euro. Statisticile oficiale ale Ministerului Agriculturii arată că în ţara noastră suprafaţa de teren neutilizat este de aproximativ 1.025.947 hectare, ceea ce înseamnă că în jur de 133 milioane de euro s-au consumat în beneficiul deţinătorilor de pârloage.

Neoficial, se vorbeşte însă despre 2.500.000 de hectare care stau fără a produce nimic.Statul încearcă să rezolve această problemă promovând un proiect de lege care stabileşte amendarea cu 400 de lei/hectar a celor care nu-şi muncesc pământul. Însă, în forma actuală, actul normativ nu loveşte în adevăraţii profitori ai subvenţiilor pe pârloagă, ci în ţăranii săraci.


Harta terenurilor nelucrate, întocmită de “Săptămâna Financiară” pe baza datelor furnizate de Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată că în judeţul Timiş este cea mai întinsă suprafaţă lăsată pârloagă. Aici, 108.972 de hectare sunt nefolosite. Urmează judeţul Dolj, cu 84.846 de hectare, Cluj, cu 72.075 de hectare, Bihor, cu 65.090 de hectare, Arad, cu 56.350 de hectare, şi Satu Mare, cu 49.291 de hectare. Proprietarii acestor pământuri au dreptul să ceară ajutor de la stat, subvenţia în acest an fiind de 130 de euro/hectar, iar banii vin chiar dacă terenul respectiv nu produce nimic. Pentru pârloagele din primele cinci judeţe enumerate, statul a plătit proprietarilor peste 50 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, la ora actuală, din cele 23,8 milioane de hectare cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane de hectare (61,7%). Din acest total, 9,38 milioane de hectare reprezintă teren arabil. În acest context, România se situează pe locul 6 în Europa ca suprafaţă agricolă utilizabilă (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia.

Cu mâna întinsă la subvenţii
Pământ avem din belşug, dar nu suntem capabili să facem ca agicultura noastră să fie una competitivă la nivel european. Haosul legislativ existent la noi, dar şi superficialitatea autorităţilor din domeniu au permis să se dezvolte adevărate reţele de profitori de pe urma “sărăciei” din agricultură.

Acesta este şi motivul pentru care foarte mulţi posesori de terenuri agricole preferă să nu mişte un deget şi să aştepte să le pice banii în portofele. Afacerea este profitabilă în special pentru cei care deţin întinderi mai mari de pământ. O sută de hectare de teren nelucrat produc într-un an 13.000 de euro. Din aceşti bani, proprietarul trebuie să achite doar impozitul către administraţia locală, care diferă de la o regiune la alta, dar în medie nu este mai mare de 5-6% din valoarea subvenţiei. Trăgând linie, se poate vedea că rezultă un profit curat de cel puţin 12.000 de euro, iar banii vin fără niciun efort, doar în urma unei solicitări către Ministerul Agriculturii.

Beneficiarii plăţilor pe suprafaţă sunt persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari etc.

“Când s-a negociat finanţarea nu s-a pus problema ca sumele să fie alocate doar celor care muncesc pământul. Subvenţiile se dau cu o singură condiţie: terenurile să fie curăţate de buruieni. Dar şi aici lucrurile sunt interpretabile, deoarece nu controlează nimeni ce se întâmplă exact pe aceste suprafeţe. Finanţarea de 130 de euro vine din două surse: jumătate din fonduri comunitare şi cealaltă jumătate de la bugetul de stat”, ne-a declarat Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Agrostar. Liderul sindical susţine că s-au dezvoltat adevărate afaceri legate de terenurile agricole, mulţi speculatori imobiliari profitând de lacunele legislative din ţara noastră pentru a “rupe” din banii care în mod normal ar trebui să-i ajute pe ţărani să-şi susţină culturile. “De obicei, astfel de terenuri aparţin unor persoane cu funcţii importante în comunităţile locale sau unor străini, prin urmare ideea unui control eficient este aproape nulă. Dacă iniţial au cumpărat pământurile sperând să câştige din segmentul imobiliar, acum scot bani frumoşi de la Agricultură. În afară de faptul că apar ca proprietari în acte, nu fac nimic”, a mai precizat reprezentantul Agrostar.

Ministerul Agriculturii recunoaşte cu jumătate de gură faptul că o parte din banii de subvenţii se scurg în buzunarele deţinătorilor de terenuri nelucrate. Scuza invocată de oficiali este aceea că pământurile “sunt lăsate la odihnă”. E drept că există o practică de acest gen în toată Europa, dar la noi pământurile se odihnesc, unele dintre ele, de la Revoluţie.

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, priveşte totul cu optimism, susţinând că suprafaţa terenurilor nelucrate va coborî sub un milion până la sfârşitul anului. “2010 a fost un an agricol bun, cu venituri bune pentru fermieri, dar şi datorită faptului că subvenţiile au mers către fermieri încă din luna februarie a acestui an. Practic, au avut bani ca să-şi lucreze terenurile”, a spus Tabără.

Unde au cumpărat străinii
Dacă agricultura românească reprezintă pentru ţărani mai mult o sperietoare consumatoare de bani atunci când este pusă să producă şi a devenit o vacă bună de muls pentru imobiliari, străinii au văzut oportunitatea oferită de pământul de la noi şi au făcut achiziţii importante. Statisticile oficiale arată că un procent de 5% ( aproximativ 450.000 de hectare) din suprafaţa agricolă a ţării aparţine unor firme din afară. Principalii investitori provin din Danemarca, Austria, Italia, Germania, Belgia şi Spania. Numărul acestora este în creştere, în condiţiile în care ţăranii, tot mai săraci, nu-şi mai permit să-şi lucreze terenurile şi preferă să vândă pământul pe nimic pentru a scăpa de probleme.

O mare parte a proprietarilor străini de terenuri agricole au anunţat iniţial că vor să dezvolte în ţara noastră ferme importante şi au beneficiat de tot sprijinul autorităţilor locale pentru a putea cumpăra cât mai mult pământ. Între timp, planurile s-au modificat şi, în locul unor afaceri înfloritoare, au rămas suprafeţe întinse de pârloagă pentru care se achită subvenţii.

Harta investiţiilor străine în agricultură ne indică faptul că 20% din terenul arabil din judeţul Călăraşi aparţine unor danezi, italieni sau belgieni, 7% din suprafaţă arabilă a judeţului Sibiu este deţinută de germani şi italieni, 5% din cea a judeţului Botoşani a fost cumpărată de italieni, danezi şi germani, în timp ce 4,6% din terenul agricol din Neamţ este în proprietatea germanilor şi austricilor. Achiziţii agricole importante s-au făcut şi în Dolj (2,8% din suprafaţa agricolă), Cluj (2,4%), Bacău (2%), Vrancea (2%), Iaşi (2%), Brăila (1,7%) şi Hunedoara (1,4%).

Printre regiunile campioane la investiţii străine apar şi unele care deţin recorduri în ceea ce priveşte pământul lăsat nelucrat. În Dolj, 84.846 de hectare sunt pârloagă, în timp ce în Cluj există o suprafaţă de 77.075 de hectare nelucrate. Terenuri nefolosite sunt şi în Sibiu (38.814 hectare).

Un milion de ferme din România (adică 64% din total) produc doar pentru autoconsum. După ce cooperativele agricole existente înainte de 1989 au fost fărâmiţate, ţăranii nu au mai reuşit să se asocieze în aşa fel încât să cultive în cantităţi însemnate. În plus, ei sunt în imposibilitatea de a-şi vinde marfa, neavând acces la o piaţă sigură de desfacere. Toate aceste neajunsuri contribuie din plin la faptul că agricultura noastră nu este competitivă, fiind un domeniu propice doar speculatorii de moment. Iar deţinătorii de terenuri întinse nelucrate fac parte din acestă categorie.

Statul îşi face bancă pentru a cumpăra terenuri agricole
Statul încearcă acum să dreagă busuiocul, promovând un proiect de lege care impozitează terenurile nelucrate cu 400 de lei (95 de euro) pe hectar. La prima vedere, actul normativ pare oportun, dar, analizând mai bine situaţia actuală a agriculturii, se poate observa că aplicarea unor sancţiuni de acest gen nu-i afectează pe marii proprietari de pârloagă, ci pe ţăranii fără posibilităţi materiale. Deţinătorii de suprafeţe întinse se vor bucura în continuare de subvenţii şi, chiar dacă vor plăti amendă, tot vor rămâne cu sume importante. Mult mai eficientă ar fi fost o soluţie legislativă prin care să se stopeze orice sprijin financiar de la stat pentru proprietarii de pământ care nu pot face dovada că au şi producţie agricolă. De asemenea, se putea utiliza o supraimpozitare a terenurilor nelucrate, în aşa fel încât să nu mai fie profitabilă pârloaga. E drept că Uniunea Europeană dă bani şi agricultorilor care decid ca pentru o anumită perioadă de timp să-şi lase terenurile să se “odihnească”, dar sumele sunt mai mici şi se respectă anumite condiţii.

Dacă legea se va adopta în forma actuală, singura consecinţă va fi aceea că mulţi proprietari de pământ vor vinde, iar investitorii din străinătate vor cumpăra. Şi mulţi dintre ei nu o vor face pentru a dezvolta agricultura românească, ci doar pentru a se bucura de subveţiile plătite de stat. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Rădulescu ne-a declarat că trebuie luate măsuri în aşa fel încât să se ajungă la o unificare eficientă a exploataţiilor agricole. În ceea ce priveşte legea care prevede amendarea posesorilor de pârloagă, oficialul spune că trebuie luată o decizie politică pentru aplicarea ei.

O altă măsură pe care statul vrea să o ia este aceea a transformării Agenţiei Domeniilor Statului în... bancă funciară, care ar putea negocia şi cumpăra terenuri agricole în vederea comasării. "Avem câteva iniţiative legislative pentru comasarea terenurilor agricole, printre care şi reorganizarea ADS, care ar putea deveni un actor în piaţa funciară şi un depozitar a tot ceea ce înseamnă rezerve de fond funciar. Am putea porni de la patrimoniul pe care îl deţine deja, de 400.000 de hectare, proprietate publică a statului. Am putea să intrăm chiar cu toată suprafaţa aflată în proprietatea publică a statului”, a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.

Detalii despre subventiile pentru pârloage, în Săptămâna Financiară

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 16096 / 16388
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Arbitration Rules (Powered by ZRVP)
Despe norocul de a lucra cu profesionişti care îți conferă încrederea şi gradul de libertate necesare pentru a te dezvolta şi a nu rămâne în umbra lor. Andra Constantinescu, după primii 5 ani petrecuți la ZRVP: Un loc în care nu ai cum să nu evoluezi: tipul de proiecte la care eşti expus, complexitatea problemelor dezbătute, caracterul de noutate al mandatelor creează premisele unei evoluţii constante şi vizibile
Bohâlțeanu & Asociații, alături de acționarii Agra’s SA la vânzarea companiei către Scandia Food și ai Memento Group în procedura prin care Aegean Airlines preia pachetul de control în Anima Wings Aviation. Ionuț Bohâlțeanu, Managing Partner: Sunt două tranzacții importante, prin care BSMP își consolidează poziția pe piața avocaturii și își lărgește portofoliul de clienți
Credit sindicalizat de 636 milioane de lei pentru Carmistin, coordonat de BCR. Ce avocați au asistat sindicatul bancar
VIDEO | Dicționar de arbitraj: IBA rules on taking of evidence (Powered by ZRVP)
Finanțări sindicalizate | Avocații de la Mușat & Asociații spun că, în ciuda tendințelor prudente de anul trecut, s-a văzut că nu există o problemă de lichiditate în piață și se așteaptă ca numeroase proiecte de investiții să primească undă verde în viitorul apropiat. Monia Dobrescu, Partener: Analizarea sustenabilității unei companii prin prisma factorilor ESG devine noua realitate și companiile vor fi nevoite să se conformeze și să își adapteze planul de afaceri în consecință
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Soft Law Instruments (Powered by ZRVP)
LegiTeam: Reff & Associates is looking for Experienced Lawyer | Environmental Law
LegiTeam: Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL is recruiting senior associates for the legal consultancy practice | corporate, M&A, commercial
LegiTeam: Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL is recruiting senior associate for the legal consultancy practice | Banking, Finance, Digital & Tech Law
Ce calități trebuie să demonstreze tinerii stagiari care vor să se alăture echipei Stratulat Albulescu & Asociații. Cum sunt integrați nou-veniții și care sunt beneficiile apartenenței la firma în care jumătate dintre avocați au sub 30 de ani
Cum văd viitorul finanțărilor sindicalizate, în actualul context economic, avocații de Banking & Finance de la Wolf Theiss, care au asistat în ultima perioadă peste 50 de tranzacții de acest tip, printre care și cea mai mare finanțare de pe piața imobiliară din România. Claudia Chiper, Partener: Transparență, claritate cu privire la proiect şi situații financiare satisfăcătoare sunt ingredientele esențiale pentru succesul obținerii de fonduri
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...