ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Un absolvent de Drept, la Banca Mondială: Tinerii noștri nu înșeală așteptările, sunt văzuți ca foarte determinați și muncitori. Avem un pic de lucrat la ‘selling skills’

13 Februarie 2015   |   Stefania Enache

Inainte de a lucra în echipa de coordonare a directorului de țară a Băncii Mondiale, Alexandru Stănescu a trecut pe la HSBC, CJUE, BEI si EFTA, intr-un parcurs profesional perfect

 
 
Nu doar o firmă mare îi poate  asigura unui avocat șansa unui parcurs profesional bun. Alexandru Stănescu  a ales sa-și dezvolte cariera într-o instituție în care mulți și-ar dori să activeze: Banca Mondială.

Totul a început de pe băncile Facultății de Drept, din cadrul Universității București. Tânărul student a avut șansa ca în anul trei să plece ca bursier la Universita degli Studi di Milano, Italia. “Perioada pe care am petrecut-o ca bursier  în afară mi-a deschis orizontul către noi domenii ale dreptului, care m-au făcut să mă gândesc la o carieră internațională. Am realizat că o dezvoltare atât pe plan uman, cât și profesional necesită și o rupere de realitățile culturale proprii și o continuă readaptare la noi stimuli, printre care și cei de a face parte dintr-o altă societate, din a te integra într-un alt mediu academic și social”, povestește Alexandru.



Citeste si
►  BizLawyer – Generatia 2.0 Avocati de Top: Sefii de promotie “ataca” linia intai din avocatura sau magistratura. Ce fac astazi studentii de nota zece de ieri
►   BizLawyer – Generatia 2.0 Avocati de Top: Cum sa intri in echipa Baker & McKenzie la 24 de ani. Daca vrei sa lucrezi intr-o firma din Top 10 mondial trebuie sa inveti ‘afara’


Pentru a avea șanse mai mari în ceea ce și-a propus a decis să-și completeze studiile de drept cu un Master în Administrarea Afacerilor. Nu a ales orice program, ci a optat pentru unul în trei limbi, dezvoltat în comun de trei universități europene (Universidad de Deusto, La Comercial – Bilbao, Spania; Audencia Grande Ecole de Commerce, Nantes, Franta și University of Bradford – Bradford School of Management, UK). “Ceea ce mi-a plăcut pe lângă latura practică și cea tehnică a fost mobilitatea sporită. Fiecare patru luni ale masterului am studiat la o universitate diferită, dintre cele trei. În plus, a fost o bună experință de a profita din plin de caracterul internațional al clasei din care făceam parte. Am fost unicul român al seriei de studenți. Acest master mi-a oferit posibilitatea ca la absolvire să vorbesc fluent trei limbi de circulație internațională (engleza, spaniola și franceza). Pregătirea mea a dus spre o specializare de natură pluridisciplinară – relații internaționale, project management și latura de drept: dreptul afacerilor europene, dreptul concurenței, drept privat și economie, piețe și instituții financiare. Vorbim de o specializare în formare în contextul job-ului actual ce necesită cunoștințe diverse pentru implementarea unor proiecte de asistență tehnică ale Băncii Mondiale”, precizează  Alexandru Strănescu .

Românii au mari șanse în afară

Nu au fost puține cazurile în care românii au spus că s-au simțit stingheri în afară țării și că au avut impresia că nu sunt tratați pe picior de egalitate cu ceilalți. Alexandru crede că este vorba doar despre o impresie. Din experiența sa a constatat că mediul academic internațional oferă tinerilor români egalitate de șanse atât  în ceea ce privește formarea lor cât și  în dezvoltarea unei cariere. “Toţi colegii români pe care i-am întâlnit în mediul universitar au dovedit capacități  foarte bune de adaptare și cunoștințe aprofundate temeinic. În ceea ce privește domeniul profesional, tinerii români din sfera dreptului care au șanse să rămână în străinătate, fie o fac ca urmare a unei specializări în afară, ulterior ramânând la firme de avocatură unde au făcut practică, fie trec cu brio concursuri foarte serioase în instituții internaționale sau sunt foarte competitivi pentru companiile multinaționale. Exista pana nu demult  pentru multe profesii, obstacolul obținerii permisului de muncă, mai ales în țările din Europa unde salariile sunt dintre cele mai competitive (UK , Franța, Olanda, Luxembourg, Germania, Italia) și față de care tinerii români au afininități culturale și care sunt percepute ca ‘best place to work’. Odată intrați în companii, tinerii români nu înșeală așteptările, sunt văzuți ca foarte determinați și muncitori. Poate am avea de lucrat un pic, la ‘selling skills’ - acele aptitudini de marketing personal ce pot conta destul de mult, spre exemplu în avansarea în poziții de conducere – ‘middle-manageri’ și ‘senior manageri’ ”, explică tânărul.

El este de părere că o soluție pentru depășirea acestor obstacole o reprezintă crearea unor comunități puternice în fiecară țară în care activează profesioniști români. Îi dă ca exemplu pe francezi sau italieni care au astfel de structuri în marile hub-uri internaționale (Londra, Paris, Hong Kong, New York, Bruxelles, Washington). Cei care fac parte din organizațiile respective se sprijină reciproc, prin mentorat, recomandări pentru poziții deschise în marile companii, întâlniri periodice. Toate acestea duc la o întegrare mai ușoară a unui străin într-o societate diferită, cu o cultură diferită.

Pe plan internațional, în afara Uniunii Europene, cred că altă piață importantă a muncii este SUA. Aici tinerii români se pot integra pe deplin dacă aderă la cultura americană bazata foarte mult pe dezvoltarea personală, meritocrație și nediscriminare. Până la urmă vorbim de o societate ce este un factor al globalizării în care trăim, nu-i așa?”, punctează Alexandru.

Ce le lipsește studenților din România?

Învățământul superior  din România se bazează în cele mai multe situații exclusiv pe partea teoretică. Acest lucru nu este însă suficient. Instituțiile de drept de la noi le oferă tinerilor posibilitatea de a acumula un bagaj de cunoștințe teorețice foarte bun, dar studenților le lipsește orientarea pe piața muncii și consilierea încă din timpul facultății în legatură cu drumul pe care vor să meargă ca profesioniști ai dreptului.

Lucrurile se pot îndrepta prin crearea unor centre cu oameni specializați, care au activat sau activează în domeniul resurselor  umane. Avem nevoie de centre de orientare profesională. Cele mai prestigioase universitati au asemenea structuri care îi formează pe studenți încă din timpul studiilor, le fac teste customizate de aptitudini, le oferă seminarii cu experți din varii domenii care își povestesc parcursul profesional: sacrificiile și beneficiile practicării unei anumite profesii.

Aceste centre îi îndrumă pe studenți astfel încât aceștia să-și aleagă într-o manieră conștientă și cât mai obiectivă, drumul în drept. Am făcut recent parte din echipa de coordonare a unui proiect numit Busola in Cariera, sub egida Liderjust și a Ambasadei Americii. Proiectul a avut trei componente (seminarii cu profesioniști ai dreptului ce au împărtășit din experiența lor, practici la mai multe instituții publice și private,  mentorat “on the job”) și a avut ca obiectiv conștientizarea alegerii profesiei juridice în funcție de ce aptitudini și asteptări are tânărul de la cariera sa profesională. Numai cu dedicare, aptitudinile potrivite și calibrarea (iar nu limitarea) așteptărilor se poate ajunge la o excelență profesională atât de mult dorită în sistemul de justiție din România”, afirmă Alexandru Stănescu.

Nu sunt suficiente cunoștințele de drept


Munca în străinătate i-a permis să facă o comparație între tinerii juriști de la noi și cei din afară. Așa a ajuns la concluzia că românilor le mai lipsesc cunoștințele de business. Pe lângă consultanță  juridică, un avocat trebuie să înțeleagă cum funcționează o companie, industria, cu ce constrângeri se confruntă pentru a putea răspunde cât mai bine nevoilor reale, din piață și nu doar prin prisma tranzacțiilor reușite sau nereușite la care au luat parte, a reglementărilor și obligațiilor de tip legal sau disputelor legale. Alexandru mai crede că managementul resurselor umane din firmele de avocatură este de multe ori defectuos, ducând la demotivarea celui mai important factor de productivitate- capitalul uman- tocmai pentru că acestă știință de a fi manager (nu doar la nivel de avocat partener dar și la nivel de senior associate ce coordonează o echipă mai mică) nu a fost cultivată din timpul facultății. Mediul de lucru din firmele de avocatură, de care se plâng foarte multi tineri profesioniști, ar fi mult îmbunătățit, dacă aceste aptitudini ar fi conștientizate și modele de management de motivare a personalului și strategiile de resurse umane bazate pe obiective și indicatori de performanță ar fi adoptate.

Cateva sfaturi pentru colegii români


Tânărul profesionist are și câteva sfaturi pentru cei care vor să-și dezvolte o carieră similara. “Studiile în străinătate ajută pentru a întregi atât sfera cunoștințelor tehnice, dar și pentru dobândirea unor ‘soft skilluri’ de adaptare, de a fi flexibil si de a te pregăti pentru o lume în continuă schimbare. Practicile ajută foarte mult, școlile de vară contribuie la crearea unei rețele profesionale incipiente foarte utile pe viitor. Calificările obținute printr-un program de masterat în afară sunt foarte importante nu doar din punct de vedere al cunoștințelor de ordin practic și academic, dar și pentru a sparge barierele la angajare a tinerilor români în străinătate, bariere ce , din păcate câteodată,  se bazează pe concepții greșite legate de România”, punctează Alexandru.

El consideră că tinerii români beneficiază în țară de câteva facultăți de drept bune, cu un nivel al costurilor de studii foarte mici comparativ cu alte state din Europa și SUA. Era informației și faptul că avem aptitudini foarte bune de învățare a limbilor străine de circulație internațională,  reprezintă atuuri pe care studenții români trebuie să le folosească în avantajul lor în dezvoltarea unei cariere internaționale. 



Stagii la RTPR- Allen Overy, Curtea Europeană de Justiție și BEI
Un român  care a ajuns să lucreze pentru Banca Mondială  reprezintă un model pentru mulți dintre cei care astăzi își aleg cariera. Parcursul profesional al lui Alexandru Strănescu   arată că se poate ajunge acolo unde ți-ai propus doar prin multă muncă, dar șI dacă ai curajul să deschizi ușI pe cae alții s-au ferit să o facă.

Primul stagiu de practică din timpul facultații l-a facut la firma RTPR- Allen Overy, unde spune că a învățat multe lucruri legate de profesia de avocat care nu erau accesibile pe băncile facultății.Astfel și-a dat seama că trebuie să-și  completeze pregătirea juridică. După finalizarea masterului care l-a ajutat să acumuleze cunoștințe de economie, management și drept internațional a fost project manager assistant în cadrul HSBC, una dintre cele mai mari bănci internaționale din lume, în domeniul Private Banking în Luxembourg.

A urmat un alt stagiu de practică la la Curtea Europeană de Justitie și apoi la Banca Europeană de Investiții (departamentul risc financiar – pentru un proiect concret de natură juridică, în sectorul derivativelor –piețe de capital). “Mi-am încheiat perioda de formare profesională din Luxemburg printr-o practică la Curtea EFTA (Curtea de Justiție a European Free Trade Association formată din Islanda, Elveția, Norvegia și Liechtenstein). Apoi a venit o altă periodată foarte frumoasă și intensă în formarea mea profesională,  în echipa de coordonare a directorului de țară a Băncii Mondiale din 2010 pana in 2012. Ulterior am devenit membru al echipei de specialiști pe sectorul Private and financial sector development pentru Europa și Asia Centrală,  unde am lucrat pe câteva proiecte de asistență tehnică acordată Guvernului României (studii de competitivitate a Regiunii de Vest, Asistență Tehnică pentru Consiliul Concurenței, Analiză Funțională a Justiției din România, proiectul Bancii Mondiale pe insolvență și regimul creditorilor/debitorilor din România – Report on the Observance of Standards and Codes Insolvency and Creditor/Debtor Regimes și pe alte proiecte legate de sectorul bancar și financiar non-bancar)” , explică Alexandru Stănescu.

Referitor la drumul pe care vrea să-l parcurcă în continuare, tânărul a mărturisit că momentan nu profesează în avocatură, dar un exclude acestă posibilitate. “Cred că este o profesie foarte frumoasă, cu  multe satisfacții, dar și cu un compromis legat de viața personală. Într-o lume tot mai rapidă, se așteaptă de la avocat să răspundă într-un timp hipertrofiat, câteodata ținând cont de alte meridiane, cu același nivel de calitate. Compromisul ce câteodată trebuie făcut e legat de acel termen ‘uitat’ la noi, cel al balanței între viața privată și cea profesională. Concurența este din ce în ce mai ridicată și asistăm  la arii de hiperspecializare. Dar în esență rămâne o profesie  prin care poți schimba societatea în care trăiești. Viziunea mea actuală profesională este de a contribui la reforma instituțională și la îmbunătățirea climatului investíțional din România prin sprijinirea de reforme. Așa cum spunea avocatul Alan Dershowitz - la 28 de ani, cel mai tânăr profesor de drept din istoria Harvard Law School - visul oricărui jurist este să contribuie la formarea unei legi, nu doar să reacționeze la ea”, susține Alexandru Stănescu.


Avocatul român vs avocatul din străinătate


Între un avocat care lucrează în România și unul cu o experiență internațională există o diferență de percepție, de ‘branding’. În multe țări occidentale, a fi avocat, e văzut ca o profesie onorabilă, care necesită un drum îndelungat de pregătire și standarde ridicate de excelență ce permit intrarea în profesie.

În contextul în care România a trecut la o economie de piață după 1989, și a boom-ului economic pre-criză, a fost o nevoie tot mai crescută de servicii juridice în domeniul privat, fapt ce a dus la creșterea numărului absolvenților de drept și a accederii în profesie, cu compromisul scăderii gradului de exigență la intrarea în profesie. Într-adevăr, trebuie lăsată mâna invizibilă a pieței să filtreze furnizorii unor astfel de servicii, dar acest proces este încă în desfășurare, poate fi îndelungat și afectează per ansamblu, calitatea generală a serviciilor juridice și mai ales percepția publică, în opinia mea, a profesiei de avocat”, este de parere Alexandru.

“O altă diferență este cea legată de internaționalizarea avocaturii, iar firmele de avocatură românești cu pași timizi fac progrese în acest sens (și mă refer aici la 2-3 firme de avocatură din România) prin deschiderea de birouri în alte țări. Din păcate, criza economică, scăderea investíțiilor directe în zona UE și gradul redus de internaționalizare a companiilor românesti nu oferă mai multe oportunități avocaților români să se dezvolte pe plan internațional. Lăsând la o parte avocatul britanic care beneficiază de cunoașterea unui sistem de drept cu valențe globale, putem lua exemplul avocaților francezi, italieni, spanioli care activează pe piețele internaționale prin prisma internaționalizării firmelor ce le reprezintă. Bruxelles, Frankfurt sunt de asemenea alte piețe  de consultanță juridică ce ar merita mai multă atenție în ceea ce privește reprezentarea intereselor de natură economică a companiilor românești, iar avocați buni și pregătiți în România există pentru a reprezenta aceste companii și nu numai”.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 24 / 26
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bondoc și Asociații a acordat asistență grupului PPF în vederea accesării unei facilități de credit în valoare de 1,15 miliarde EURO acordată de un sindicat bancar
Ana Radnev preia conducerea echipei de Banking & Finance CMS România
Avocații de la Vernon | David au obținut confirmarea caracterului discriminatoriu al regimului fiscal aplicat entităților nerezidente anterior modificării Codului fiscal la 1 iunie 2015
CEE Attorneys ̸ Boanță, Gîdei și Asociații a asistat tranzacții în zona de tehnologie și start-up-uri evaluate la 40 de milioane EURO
Avocații de Employment de la Țuca Zbârcea & Asociații, implicați în două proiecte majore din industriile Food&Beverage și Telecom. Portofoliul de clienți, dominat de firme mari și foarte mari, cu prezență în mai multe jurisdicții
Cum lucrează avocații Radu și Asociații SPRL specializați în Dreptul Muncii | Volumul solicitărilor de asistență în fuziuni și transferuri de business a crescut, număr mai mic de proiecte care au implicat restructurări majore, urmate de concedieri. Expunere semnificativă în mandate complexe pentru multinaționale și societăți mari
Filip & Company a asistat Inform Lykos și pe omul de afaceri Octavian Radu în tranzacția ce a vizat grupul IT românesc Sistec. NNDKP a fost alături de Vicențiu Zorzolan
LegiTeam: ZRVP recrutează avocat definitiv pentru Litigii și Arbitraj
LegiTeam: ZRVP recrutează avocat definitiv pentru departamentul Consultanță | Dreptul muncii
Avocații Stratulat Albulescu, în tranzacția prin care Atlas Copco preia grupul Scheugenpflug
LegiTeam: Mușat & Asociații is looking for Data Protection specialist lawyers
LegiTeam - Alătura-te echipei de avocați Mitel & Asociații!
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...