ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Guvernul poate interzice unele tranzactii dacă se ameninţă siguranţa naţională

08 August 2011   |   George Stoica pentru BizLawyer

Toate noutatile importante, pe care firmele trebuie sa le cunoasca, sunt explicate de Mihaela Ion, senior associate Popovici Nitu & Asociatii, avocat specializat in Concurenta.

 
 
Modificarile aduse recent Legii Concurentei aduce marile tranzactii in atentia CSAT, deoarece instituie un regim special concentrarilor economice care ar putea prezenta riscuri pentru siguranta nationala. Daca anterior legea instituia o prezumtie relativa negativa cu privire la nivelul dominantei unei firme, in prezent legea instituie o prezumtie pozitiva astfel intreprinderile ce detin o cota de peste 40% sunt prezumate pana la proba contrarie ca au o pozitie dominanta. In legislatia noua din domeniul concurentei nu mai sunt obligatorii audientele. Toate noutatile importante, pe care firmele trebuie sa le cunoasca, sunt explicate de Mihaela Ion, senior associate Popovici Nitu & Asociatii, avocat specializat in Concurenta.



BizLawyer: Care sunt cele mai importante modificari ale legislatiei concurentei, ce ar putea afecta in viitor business-ul unor companii ? In ce constau aceste modificari?

Mihaela Ion: Principalele modificari aduse Legii concurentei nr.21/1996, ce au intrat in vigoare in data de 14.07.2011, pot fi impartite in 3 categorii: (a) modificarile aduse in scopul reducerii termenului de finalizare a investigatiilor si a gradului de incarcare a Consiliului Concurentei; (b) modificarile de ordin administrativ la nivelul organizarii Consiliului Concurentei; (c) introducerea unui regim legal special cu privire la concentrarile economice ce pot prezenta riscuri la adresa sigurantei nationale.

In prima categorie se inscriu prevederile legale ce incurajeaza, prin oferirea unor reduceri a amenzilor, recunoasterea faptelor anticoncurentiale. Astfel in cazul recunoasterii savarsirii faptelor anticoncurentiale Consiliul Concurentei acorda diminuarea cuantumului amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de bază al acesteia inclusiv atunci când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege.

Conform proiectulului propus pentru modificarea Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 50, 501, 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, supus dezbaterii publice pe site-ul Consiliului Concurentei: (a) acesta din urma nu este obligat să acorde o reducere a amenzii în cazul unei recunoaşteri parţiale, acesta putand refuza acordarea reducerii dacă recunoaşterea este considerată insuficientă şi nu denotă asumarea de către întreprindere a faptelor comise; (b) Consiliul poate decide ca simpla recunoastere nu este suficienta fiind necesare si remedii suplimentare asumate de către întreprinderi (c) Consiliul poate deroga, cu arătarea motivelor, de la regulile de individualizare prevăzute în instrucţiuni, atunci când particularităţile unei cauze impun acest lucru.

A aparut si prezumtia negativa in cazul abuzului de pozitie dominanta. Ce ar trebui sa stie firmele?

Tot in scopul reducerii gradului de incarcare a Consiliului Concurentei au fost modificate si prevederile referitoare la abuzul de pozitie dominanta. Daca anterior legea instituia o prezumtie relativa negativa cu privire la nivelul dominantei unei firme (i.e. intreprinderile ce aveau o cota de piata de sub 40% nu erau considerate dominante) in prezent legea instituie o prezumtie pozitiva astfel intreprinderile ce detin o cota de peste 40% sunt prezumate pana la proba contrarie ca au o pozitie dominanta.

Urmare a acestor modificari: (a) sarcina probei contrarii revine societatilor, acestea din urma fiind nevoite sa demonstreze ca nu detin o pozitie dominanta; (b) se faciliteaza probatiunea abuzului de pozitie dominante de catre Consiliul Concurentei; (c) cotele de piata, ce ar fi trebuit sa reprezinte doar un indiciu cu privire la dominanta, devin un element cheie exclusiv. In acest context, societatile vor tinde probabil sa isi revizuiasca si politicile de marketing/promovare in sensul reducerii instrumentelor care pana in prezent se axau pe mediatizarea cresterii cotelor de piata (in special pentru cazurile in care cota de piata intra in zona de peste 40%). 

Mai sunt obligatorii audientele?

In acord cu legislatia noua din domeniul concurentei, in lipsa altor reglementari secundare, reiese ca nu mai sunt obligatorii audientele. Care era rolul acestora si cum vor fi afectate companiile investigate de noile proceduri, in care audientele nu mai sunt obligatorii?

Daca inainte de noile modificari, audierile aveau caracter obligatoriu, procedurile de investigaţie necesitand automat audierea întreprinderilor participante la fapta anticoncurentiala sau la concentrarea economică, in prezent Presedintele Consiliului Concurentei este cel care va decide (din oficiu sau cererea expresa a destinatarilor raportului de investigaţie) daca si in ce masura se vor organiza aceste audieri. In mod normal pentru exercitarea corespunzatoare a dreptului la aparare al partilor implicate in investigatiile Consiliului, organizarea audierilor ar trebui sa fie regula in timp ce neorganizarea acestora ar trebui sa aiba loc doar cu titlu de exceptie. In plus, ca si in cazul ordinelor emise de catre Presedintele Consiliului Concurentei cu privire la accesul la documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei care sunt calificate drept confidenţiale,este de asteptat sa se introduca prevederi speciale (inclusiv termenele de contestare) cu privire la atacarea in instanta a ordinelor emise de catre Presedinte Consiliului Concurentei cu privire la organizarea (in speta neorganizarea) audierilor.

Un alt punct de interes este cel dat de efectul produs de atacarea ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei emis cu privire la accesul la documentele confidenţiale din dosarul de investigatie (care sunt nu sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii sau extrase decât prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei).

Conform noilor modificari, atacarea ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei suspendă procedura în faţa autorităţii de concurenţă până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Textul de lege nu prevede expres daca procedura se suspenda in privinta tutoror partilor implicate sau doar cu privire la partile care au contestat ordinul in cauza. Prin raportare la aceste prevederi, in special in cazul unor audieri comune pentru o fapta anticoncurentiala ce presupune implicarea mai multor societati si in privinta carora probatoriul este de regula comun, exista argumente care sa sustina ipoteza suspendarii procedurii fata de toate partile implicate (e.g. probatoriu comun, procedura comuna de audieri etc.) insa si argumente care sa sustina ipoteza contrara (i.e. ordinul emis de catre Presedintele Consiliului este un act administrativ individual, efectele hotararile judecatoresti (fata de partile implicate si fata de terti) etc.). Practica sau reglementarile secundare suplimentare ce urmeaza a fi emise de catre Consiliul Concurentei vor clarifica cel mai probabil insa si aceste aspecte.

Ce alte modificari notabile aduce legea?

In ceea ce priveste aspectele de ordin administrativ introduse de noile modificari, notam cu titlu de exemplu: (a) dreptul Plenului Consiliului Concurenţei de a delega exercitarea anumitor atribuţii unei comisii formate din 3 membri ai Plenului (e.g. examinarea rapoartele de investigaţie, autorizarea concentrărilor economice) (b) infiintarea Colegiului Consultativ, ca organism nepermanent, care, conform legii, va emite opinii neobligatorii cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurenţă. Conform Legii, atributiile concrete ale acestui Colegiu Consulativ urmeaza sa faca obiectul unor regulament separat ce trebuie aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Modificarile aduse Legii Concurentei nu se opresc insa la segmentul de antitrust sau la aspecte de ordin administrativ ci ating si domeniul rezervat concentrarilor economice. 
 
Pe acest segment modificarile vizeaza pe de o parte reducerea taxei de autorizare a concentrarilor economice (de la un maxim de 100.000 de eur in legea veche la un cuantum situat intre 10.000 si 25.000 eur) si pe de alta parte se instituie un regim special concentrarilor economice care ar putea prezenta riscuri pentru siguranta nationala.

Cum ar putea influenta o decizie a CSAT finalitatea unei tranzactii?

In acord cu noile prevederi:” În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active reprezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale”.

Interventia altor autoritati centrale in procesul de analiza a unor tranzactii ce pot aduce atingere interesului public/national nu este un lucru nou, aceasta posibilitate regasindu-se atat la nivelul altor state din Uniunea Europeana cat si in SUA.

Cine da acest aviz in alte tari si pentru ce domenii?

Cu titlu de exemplu as mentiona doua cazuri de tari cu traditie in domeniul concurentei, respectiv: (a) Marea Britanie care recunoaste Secretarului de Stat dreptul de interveni si interzice concentrarile economice in privinta carora considerentele de ordin public sunt relevante (e.g. securitatea nationala,  fuziunile din piata media in scopul mentinerii pluralismului media etc.); (b) SUA care recunoste drept de interventie in materia tranzactiilor ce pot prezenta risc la adresa securitatii nationale: (i) Comitetului de Investitii Straine SUA (CFIUS) care, ori de cate ori considera ca o tranzactie ameninta securitatea nationala, poate cere partilor implicate in tranzactie sa reduca acest risc (ii) Presedintelui SUA, care poate suspenda sau interzice tranzactia in cauza in conditiile sectiunii 6 din Foreign Investment and National Security Act.

Din cele de mai sus se poate observa (a) fie o delimitare (prin lege) a ariei in care organele centrale ale statului pot interveni in scopul protejarii interesului public (e.g. Mare Britanie- mentinerea stabilitatii sistemului financiar, securitate nationala si pluralismul mijloacelor de informare), fie dreptul autoritatilor implicate de a stabili de la caz la caz notiunea de amenintare la adresa sigurantei nationale; (b) o procedura de interventie expresa a autoritatilor guvernamentale.

Spre deosebire de jurisdictiile mentionate mai sus, la nivel national lipsesc precizarile suplimentare cu privire la aria de interventie exacta a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) si Guvernului, modul de interventie a acestora si relatia dintre acestea si Consiliul Concurentei.

Ce se va intampla daca CSAT da aviz negativ unei tranzactii ce presupune o concentrare economica? Exista in lege clarificari pentru o astfel de situatie? Are CSAT un organism economic capabil sa analizeze o tranzactie astfel incat sa emita avizul in cunostinta de cauza?

In stadiul actual nu exista un raspuns clar la aceasta intrebari, fata de faza incipienta in care ne aflam si fata de practica altor jurisdictii in domeniu, cred ca trebuie clarificate cel putin urmatoarele aspecte:

Care sunt domeniile ce justifica un interes legitim de interventie a CSAT si Guvernului, respectiv care sunt ariile/segmentele ce pot reprezinta riscuri la siguranta nationala (exclusiv siguranța publică sau si pluralitatea mijloacelor de informare și normele prudențiale ca si componente ale acesteia);

Domeniile de interventie a CSAT/Guvernului se vor delimita/stabili la nivel normativ sau se va recunoaste o putere discretionara de apreciere a riscurilor la adresa sigurantei nationale de la caz la caz?

Caracterul propunerii CSAT, respectiv in ce masura Guvernul este tinut sau nu de propunerea CSAT sau poate emite o hotarare fara sa ia in considerare propunerile acestuia din urma;

Termenele speciale in care Consiliul Concurentei trebuie sa notifice CSAT si consecintele notificarii CSAT de catre Consiliul Concurentei;

Procedura de lucru intre Consiliul Concurentei, CSAT si Guvern si procedura de lucru la nivelul CSAT, termenele in care trebuie emisa propunerea CSAT si hotararea Guvernului (in special prin raportare la termenele speciale prevazute de Legea Concurentei in materia concentrarilor economice);

In ce masura Consiliul Concurentei va emite si el o decizie de respingere a concentrarii economice in cazul in care Guvernul a emis o hotarare de interzicere sau in fapt are loc o declinare de competenta fiind suficienta hotararea Guvernului;

Contestarea in justitie de catre partile interesate a masurii interzicerii tranzactiilor pe considerente de siguranta nationala.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 12609 / 12716
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
League Tables of Legal Advisors MergerMarket - S1 2020 I Pandemia a evaporat o treime din piața de fuziuni și achiziții. China s-a recuperat rapid, SUA – cel mai puternic declin. Ce firme de avocați cu prezență locală s-au evidențiat în Top 20 global, european și în regiunea CEE
Avocații Leroy și Asociații prevăd o creștere a numărului de litigii în comerț și asigurări, solicitările fiind legate de întreruperea activității comerciale. Edgar Jakab, Head of Litigation: Pe lângă mandatele curente, așteptăm o extindere substanțială în perioada următoare și în transporturi și asigurări
Avocații Radu și Asociații SPRL, în colaborare cu EY România, obțin o nouă decizie importantă pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul nerezidenților de a obține rambursarea TVA
Legea mărcilor a fost modificată | Care vor fi efectele aplicării noilor norme și cum se va asigura securitatea juridică și protecția drepturilor conferite titularilor de mărcile înregistrate. Cele mai importante prevederi, explicate de echipa Simion & Baciu
LegiTeam: Mareș & Mareş recrutează avocat definitiv drept penal
Dr. Constantin BRÂNZAN, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 40 de ani de experiență în magistratură, se alătură echipei POPESCU & ASOCIAȚII
Cum a trecut prin perioada de lockdown un creator de produse Legal-Tech și ce tendințe a observat în rândul clienților-avocați. George Bărcun, SoftVenture: Singura schimbare pentru noi a fost lipsa prânzului comun și a conversațiilor aferente. Firmele de avocatură au avut o abordare foarte matură și profesionistă. În ultima lună am observat o revitalizare generală și mai mult optimism
Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...