ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Interviu cu Valerian Cioclei, profesor al Facultății de Drept din București și Partener of counsel al ZRP: Combaterea corupției trebuie să rămână o prioritate, iar legislația anticorupție trebuie să fie clară și eficientă

06 Martie 2018   |   G.S.

În opinia sa, pragul valoric pentru infractiunea de abuz in serviciu nu este necesar.

 
 
Combaterea corupției trebuie să rămână o prioritate, iar legislația anticorupție trebuie să fie clară și eficientă, a declarat într-un interviu acordat BizLawyer Valerian Cioclei, doctor în drept, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din Bucureşti și Partner of counsel al firmei de avocați Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP). În opinia sa, Codul penal adoptat în 2009 și intrat în vigoare acum 4 ani este o bună construcție, care și-a dovedit deja viabilitatea, dar care, sigur, este perfectibilă. ”Dispozițiile noului Cod penal care au fost declarate neconstituționale pot fi numărate pe degetele de la o mână, iar din punct de vedere științific unele dintre deciziile Curții Constituționale în această privință sunt, cel puțin, discutabile”, a nuanțat Valerian Cioclei. El spune că au fost și câteva modificări legislative ale unor articole din Codul penal, foarte puține, iar o parte dintre acestea au fost nejustificate.


Pe de altă parte, în ceea ce privește Codul de procedură penală, trebuie spus că un număr extrem de mare de texte au fost declarate neconstituționale și, în plus, au apărut numeroase modificări legislative. Cred că în acest moment, în conjunctura creată, Codul de procedură penală trebuie în întregime rescris; practic, ar fi nevoie de un nou Cod de procedură penală”, a opinat profesorul de Criminologie si Drept penal al Facultății de Drept din Universitatea București.

În opinia sa, pragul valoric pentru infractiunea de abuz in serviciu nu este necesar. ”Prin stabilirea unei astfel de obligații (reglementarea de către legiuitor a pragului valoric al pagubei și intensitatii vătămării), Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile, „îmbrăcând o haină care nu îi aparține, cea a legiuitorului”. Curtea Constituțională poate să declare un text neconstituțional sau poate să fixeze care este interpretarea unui text conform Constituției, dar nu poate să dispună, în locul legiuitorului, cum anume trebuie să fie formulat un text incriminator”, a arătat Profesorul Cioclei.

Mai multe despre modificarea Legilor justiției, activitatea avocaților specializați în “white-collar crime“ în urma modificărilor preconizate, dar și despre colaborarea sa cu firma de avocați Zamfirescu Racoți & Partners, în interviul acordat de Profesorul Valerian Cioclei publicației noastre.

****************

BizLawyer: Domnule profesor Cioclei, ați făcut parte din Comisia proiectului noului Cod penal, despre care spuneați că nu poate fi o construcție perfectă, dar trebuie să fie una perfectibilă. Cum comentati iniţiativa modificării codurilor penale în Parlament, justificată prin transpunerea în legislaţia naţională a unor directive (ale Parlamentului European şi Consiliului UE) privind prezumţia de nevinovăţie? Mă refer la procedură și modificări ale conținutului, așa cum au fost comunicate până acum.

Valerian Cioclei: Codul penal adoptat în 2009 și intrat în vigoare acum 4 ani (la 1 februarie 2014) este o bună construcție, care și-a dovedit deja viabilitatea, dar care, sigur, este perfectibilă, așa cum, într-adevăr,  am spus. Insist și cu acest prilej să fac o demarcație clară între Codul penal, la a cărui elaborare am participat în comisia de specialitate, și Codul de procedură penală. Pe de o parte, dispozițiile noului Cod penal care au fost declarate neconstituționale, pot fi numărate pe degetele de la o mână, iar din punct de vedere științific unele dintre deciziile Curții Constituționale în această privință sunt, cel puțin, discutabile. Au fost și câteva modificări legislative ale unor articole din Codul penal, foarte puține, iar o parte dintre acestea au fost nejustificate, așa cum am arătat în diferite articole publicate în ultima perioadă. Cu alte cuvinte, noul Cod penal este funcțional și, în afară de punerea lui de acord cu unele decizii ale CCR, bune sau rele nu mai contează, care trebuie realizată, nu necesită, deocamdată, modificări. Pe de altă parte, în ceea ce privește Codul de procedură penală, cu elaborarea căruia nu am nicio legătură, trebuie spus că un număr extrem de mare de texte au fost declarate neconstituționale și, în plus, au apărut numeroase modificări legislative. Cred că în acest moment, în conjunctura creată, Codul de procedură penală trebuie în întregime rescris; practic, ar fi nevoie de un nou Cod de procedură penală.
În ce privește Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului european și a Consiliului uniunii europene din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, trebuie spus că aceasta are legătură, exclusiv, tot cu Codul de procedură penală. Directiva, în linii generale, stabilește obligația statelor membre de a se conforma într-o manieră concretă, practică, unui principiu unanim admis, atât de convențiile internaționale și europene cu privire la drepturile omului, cât și de legislațiile naționale. În ceea ce ne privește, cred că dispozițiile legale actuale acoperă mare parte din exigențele directivei. Singurele puncte vulnerabile, pe care le văd la acest moment, sunt legate de articolele 4 alin. (1) și 5 alin. (1) din Directivă. Astfel, art. 4 alin. (1) stipulează că: „Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăția unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declarațiile publice făcute de autoritățile publice și deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăție, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată”. Or, este de notorietate faptul că, la noi, aceste măsuri nu există, iar autoritățile fac astfel de declarații (de exemplu că persoana a comis infracțiunea de...). Art. 5 alin. (1) stipulează că: „Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate și acuzate nu sunt prezentate ca și cum ar fi vinovate, în fața instanței sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică”. Or, este de notorietate faptul că, la noi, aceste măsuri nu există, iar persoanele acuzate sunt prezentate în astfel de situații (de exemplu încătușate).
Dacă modificările legislative preconizate merg în direcția respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv prin respectarea prezumției de nevinovăție, în contextul concret arătat anterior, ele sunt absolut bine venite.

-    Ce credeți că ar trebui îmbunătățit și cum? Considerați că este suficientă trecerea acestor legi importante (ale Justiției) doar prin filtrul politic, sau ar fi mai degrabă nevoie de o dezbatere mai largă, în care să fie consultați specialiștii?

-    În privința legilor Justiției, din câte știu, ele au fost supuse filtrului specialiștilor, în sensul că au fost trimise la CSM și la Organismele profesionale, care și-au spus părerea. În plus, reprezentanții specialiștilor, din câte știu, au fost prezenți în Comisiile parlamentare și au putut să se exprime. În privința modificărilor la Codul penal, eu însumi, atât în calitate de profesor, cât și în calitate de avocat, partener la ZRP, am trimis la Ministerul Justiției, opiniile mele. Din păcate, ultimul cuvânt îl are factorul politic. Câtă pregătire juridică și câtă bună credință au oamenii politici care vor decide este o altă problemă. Aceasta este „tirania” democrației, pe care trebuie să o respectăm...

-    Infracțiunea de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurată prin consacrarea unui prag valoric. Ne-ar interesa care ar fi opinia dumneavoastră în această chestiune. Este necesar pragul sau nu? Care ar fi motivația din spatele deciziei?

-    În opinia mea, pragul valoric nu este necesar. Am explicat acest lucru în mai multe articole pe care le-am publicat în ultima vreme. Din păcate, în două decizii ale Curții Constituționale (nr. 405/2016 și 392/2017) se subliniază necesitatea existenței unui astfel de prag. Mai mult, în ultima decizie menționată, instanța de contencios constituțional subliniază, în mod expres, că: „legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”(par. 56). Eu cred că, prin stabilirea unei astfel de obligații, Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile, “îmbrăcând o haină care nu îi aparține, cea a legiuitorului”. Curtea Constituțională poate să declare un text neconstituțional sau poate să fixeze care este interpretarea unui text conform Constituției, dar nu poate să dispună, în locul legiuitorului, cum anume trebuie să fie formulat un text incriminator. Rămâne de văzut care va fi reacția legiuitorului în această privință...


-    Referitor la acest prag, cum ar trebui să fie, mai mic sau mai mare și care ar fi efectele dacă ar fi unul prea mic sau prea mare?

-    Tocmai stabilirea valorii pragului este principala problemă. M-am pronunțat asupra acestei chestiuni subliniind, printre altele, „imposibilitatea stabilirii corecte a unei valori a pagubei, pornind de la care fapta ar fi infracțiune. Paguba poate defini gravitatea faptei doar prin prisma subiectului pasiv, a persoanei păgubite. Ceea ce pentru o persoană (fizică sau juridică) ar putea reprezenta o pagubă nesemnificativă, pentru altă persoană ar putea reprezenta o pagubă fatală, distrugătoare. Altfel spus, stabilirea unui cuantum al pagubei, oricare ar fi acesta, ar genera inechitate și poate chiar probleme de constituționalitate… Ca și în cazul altor infracțiuni de pagubă, magistratul trebuie să fie cel care, cu înțelepciune, să aprecieze dacă fapta prezintă sau nu gravitatea necesară pentru aplicarea unei sancțiuni penale. În cazul înșelăciunii, și ea o infracțiune având ca rezultat o pagubă, spre exemplu, nu s-a invocat niciodată necesitatea ca legiuitorul să fixeze un cuantum al pagubei, iar situația este aceeași și la alte infracțiuni de prejudiciu”1. Stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu ar putea echivala cu o „deschidere a cutiei Pandorei” ce ar pune în discuție modificarea multor alte infracțiuni...

-    Cum este văzută relaxarea legislației anticorupție în mediul academic? Ce le transmiteți studenților? Ce mesaje vă vin dinspre aceștia?

-    Combaterea corupției trebuie să rămână o prioritate, iar legislația anticorupție trebuie să fie clară și eficientă. Cred că toată lumea ar trebui să fie de acord cu aceasta, iar discursul academic și reacția mediului studențesc trebuie să meargă în același sens. Cât privește o eventuală relaxare a legislației anticorupție, nu pot face încă un comentariu pertinent, deoarece nu cunosc textele finale ce ar putea avea relevanță în acest sens. Aștept să văd modificările concrete și după aceea voi avea o reacție.

-    Va fi ușurată activitatea avocaților specializați în “white-collar crime“ în urma modificărilor preconizate? Se va atinge un punct de echilibru?

-    Activitatea avocaților va trebui să se adapteze modificărilor, indiferent cum vor arăta acestea. Dacă modificările vor conduce la o mai bună respectare a drepturilor procesuale ale suspecților sau inculpaților, aceasta ar putea însemna un plus de echilibru în „duelul judiciar”, ceea ce ar fi, cred eu, un câștig pentru justiție, în general.

-    Cum ați caracteriza “cealaltă parte” cu care avocații de “white-collar crime“ luptă în instanță pentru destinul clienților? Câteva considerații asupra muncii procurorilor, profesionalism în administrarea probelor, redactarea rechizitoriilor.

-    Apreciez că și în corpul magistraților, în general, fie ei judecători sau procurori, ca și în cadrul celorlalte profesii, putem întâlni atât profesioniști adevărați, care își fac meseria cu pricepere și „chemare”, cât și persoane slab pregătite, pe care hazardul vieții i-a adus într-o profesie pe care nu o merită. Aceștia din urmă reprezintă un pericol public. Cred că sistemul de admitere în profesia de magistrat trebuie fundamental schimbat. De asemenea, „sistemul de anticorpi”, altfel spus, cel care permite îndepărtarea din magistratură a acelor persoane care nu fac cinste profesiei, trebuie și el regândit.

-    Suntem siguri că, de-a lungul timpului, ați primit nenumărate oferte de a vă alătura unor firme de avocați. Ați ales un parteneriat cu Zamfirescu Racoți & Partners. Prin ce a reușit să vă ”seducă” aceasta firmă? De ce ați ales să lucrați cu avocații ZRP?

-    A contat în primul rând „chimia” care cred că există între mine și Călin Zamfirescu. L-am cunoscut cu foarte mulți ani în urmă, pe vremea când eram procuror de ședință, și i-am apreciat calitățile de avocat – un adevărat model. Am avut apoi ocazia să colaborăm la punerea în aplicare a unor proiecte importante, cum ar fi înființarea INPPA, el în calitate de Președinte al UNBR, eu în calitate de prodecan al Facultății de Drept, și i-am apreciat calitățile de manager. În sfârșit, am pus împreună bazele unui parteneriat bazat pe „Opinia juridică a specialistului”, care, în materie penală, cred că a fost la vremea respectivă o premieră... Apoi a contat, desigur, echipa care există alături de el și despre care știam că este una puternică, de adevărați profesioniști.

-    Cum se derulează colaborarea? Cum lucrați cu avocații ZRP într-un dosar? Ce tip de resurse ați găsit în această firmă? În ce tip de proiecte ale firmei sunteți solicitat și vă implicați direct?

-    Colaborarea este punctuală, pe cauzele care ridică probleme de drept interesante și necesită, pe lângă abordarea clasică, de rutină, o examinare teoretică și jurisprudențială foarte atentă. Aș spune că lucrăm împreună pe zona de „mecanică fină” a dreptului penal. Firma are resurse la toate nivelurile de competență și experiență. Este un echilibru important între cei „cu vechime” și cei cu „elan”. Sunt solicitat în proiecte importante în care, de regulă, se pune și problema răspunderii penale a persoanei juridice. Pe de altă parte, mă ocup de coordonarea tuturor activităților de formare profesională continuă în materia dreptului penal, atât a echipei de drept penal, cât și a celorlalți avocați ZRP.

-    Cum se împletește activitatea de Partener Of Counsel la ZRP cu cea de cadru didactic? Cum vă împărțiți timpul, care este mai aproape de inima dumneavoastră?

-    Cele două activități se întrepătrund, se completează reciproc. Pe de o parte, pentru a aduce un plus de valoare pe componenta avocatură, experiența mea didactică și în special cea de cercetare juridică este, cred eu, importantă. Pentru a fi un bun profesor în Drept, contactul cu practica judiciară, cu dosarele concrete în care sunt implicat este la fel de important. Încerc să îmi dozez timpul în așa fel încât ambele activități să aibă de câștigat, nu de suferit. Firește, așa cum s-a întâmplat în ultimii 25 de ani de viață profesională, Facultatea și studenții mei reprezintă o prioritate.

-    Tentativa de abuz în serviciu a devenit neconstituțională după o excepție invocată de avocații ZRP, cu sprijinul dumneavoastră. Ne puteți vorbi și de alte proiecte în care ați colaborat cu ZRP? Care au fost rezultatele?

-    Au fost mai multe proiecte interesante cu rezultate pozitive. Îmi aduc aminte, spre exemplu, de o cauză în care se punea problema răspunderii penale a persoanei juridice, o instituție bancară privată, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. În cauză se punea și problema cumulării calității de subiect activ cu cea de subiect pasiv al infracțiunii, de către persoana juridică. Am elaborat o opinie juridică în legătură cu aceste probleme de drept, ce poate fi regăsită într-o carte pe care am publicat-o în urmă cu câțiva ani (Opinii juridice în cauze penale controversate, Ed. C.H. Beck, 2015).

-    Cum ați caracteriza anul 2018 din punct de vedere al activității avocaților specializați în “white-collar crime”, luând ca repere cazuistica de anul trecut și schimbările legislative preconizate (penal si fiscal)?

-Va fi un an cu multe provocări. Vor fi de fapt mai mulți ani în care va fi mult de muncă pe zona indicată. Separat de existența dosarelor penale, ne vom concentra în continuare pe serviciile juridice subsumate ideii de prevenție sau aliniere la rigorile normelor penale. În dreptul penal, mai mult ca în orice altă materie, profilaxia este mai importantă și mai utilă decât ajutorul dat de avocat în contextul existenței unui dosar penal, premisă tipică pentru solicitarea asistenței juridice calificate.

-    Care credeți că ar fi atu-urile care diferențiază ZRP de celelalte firme de avocați care au departamente de penal-comercial sau o activitate mai intensă în sfera “white-collar crime“?

-    Nu vreau să fac vreo comparație, dar știu că ZRP are capacitatea de a susține activitatea avocaților implicați în sfera “white-collar crime“, prin contribuția  unor avocați specializați în alte domenii ce au, de regulă, incidență în astfel de cauze (achiziții publice, insolvență etc). Este un lucru important ca în cauzele complexe să poți pune la treabă o echipă multidisciplinară.


1.  V. Cioclei, Dacă e marți e penal,sau despre modificarea Codului penal prin O.U.G. nr. 13/2017, în https://juridice.ro/essentials/907/daca-e-marti-e-penal-sau-despre-modificarea-codului-penal-prin-oug-nr-132017.



Cu o experienta profesionala de peste 30 de ani, Valerian Cioclei este profesor universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti (Criminologie si Drept penal), expert national din partea Romaniei (desemnat de UNBR) in Proiectul Consiliului Barourilor Europene (CCBE) referitor la Drepturile acuzatilor, precum si Profesor invitat la Universitatea Paris I Pantheon Sorbonne.
Valerian Cioclei a fost membru al Comisiei de redactare a Noului Cod penal, formator la Institutul National al Magistraturii si un reprezentant recunoscut al preocuparilor stiintifice actuale asupra subiectelor ce suscita interesul dezbaterilor comunitatii juridice romanesti si internationale.
A publicat peste 20 de carti ca autor unic sau coautor, peste 50 de articole, a participat la peste 50 de Conferinte de specialitate cu caracter national sau international.
Incepand cu luna iunie 2017, profesorul Cioclei a devenit partener of counsel al ZRP.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1342 / 11846
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Ariile de IP, Corporate|M&A, Concurență și Data Protection au cea mai intensă activitate în zona de tech, pentru avocații Suciu Popa. Andrei Georgescu, Partener: Lipsa reglementării în privință criptomonedelor și finanțărilor de tip ICO îi trimite în alte jurisdicții pe jucătorii din „emerging technologies”
Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Oltchim de către Chimcomplex. Ce avocați de la Maravela & Asociații și Bondoc & Asociații au fost implicați în finalizarea tranzacției
LegiTeam: Maravela|Asociații is looking for consultancy lawyers
MiFID II: Impactul noilor reglementări, resimțit major de instituțiile de credit care furnizează servicii și activități de investiții în legătură cu instrumentele financiare. Efectele conformării cu noile reguli, explicate de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner Reff și Asociații
Instituțiile de credit trebuie să revizuiască documentația și fluxurile interne. Yolanda Ghiță-Blujdescu, Associate Clifford Chance Badea: MiFID II integrează noi prevederi privind tranzacționarea algoritmică și supravegherea acesteia
Victorie importantă pentru Maspex România, reprezentată de RTPR Allen & Overy, într-un litigiu cu Ministerul Energiei
Cristi Minculescu și colegii săi fac un pas important pentru recâștigarea dreptului de utilizare a mărcii ”IRIS”. Avocații de la Milcev Burbea SCA au obținut soluția favorabilă
LegiTeam: ZRP recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
Ce schimbări trebuie să facă actorii pieței financiare pentru a nu plăti o amendă de până la 10% din cifra de afaceri. Elementele de noutate, explicate de Alexandra Ovedenie, coordonatorul practicii de Banking, Finance & Capital Markets la Radu și Asociații SPRL
Cum lucrează avocații specializați în Dreptul Muncii de la Suciu | The Employment Law Firm. Tendințele pieței, analizate de Andreea Suciu, Managing Partener
LegiTeam: Experienced Lawyer (Environmental Law) - Reff & Associates
Avocații Zamfirescu Racoți & Partners și Tănăsescu Gavrilă & Asociații câștigă pentru România arbitrajul ICSID cu Alpiq
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...