ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

VIDEO-INTERVIU Gheorghe Piperea: Nu lupt împotriva băncilor, ci împotriva abuzurilor unor bănci, lupt împotriva ipocriziei BNR și lobby-ului bancar, lupt împotriva furtului

04 Noiembrie 2014   |   Georgian Stoica

Interviu cu Gheorghe Piperea, fondator Piperea & Asociații

Gheorghe Piperea: Nu lupt împotriva bancilor, ci împotriva abuzurilor unor banci, lupt împotriva ipocriziei BNR si lobby-ului bancar

 
 
  • BizLawyer TV
Firma de avocati Piperea & Asociatii a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 7 milioane de lei, anul acesta cresterea fata de 2013 fiind de cca 25%. Desi brandul Piperea este asociat mai degraba cu procesele colective impotriva bancilor, pe care casa de avocati le deruleaza de peste 4 ani de zile, aceasta activitate aduce mai putin de 15% din încasările totale ale firmei. Practicile de insolventa si litigii, precum si activitățile din sfera fiscalitatii, dreptului muncii și, în ultimii doi ani, din domeniul concurentei, asigura cele mai mari venituri pentru Piperea & Asociatii. În acest moment firma are 20 de avocati, dar pana la sfârșitul anului echipa va numara 25 de oameni, iar anul viitor va creste la 30.


Intr-un video-interviu acordat BizLawyer, Gheorghe Piperea, fondatorul firmei Piperea & Asociatii,devoaleaza mecanismul aplicarii clauzelor abuzive de catre banci, expune efectele pe care le au procesele asupra sistemului bancar si anunta o surpriza pentru Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

BizLawyer: Cum se arata anul pentru Piperea & Asociatii? Ce tip de proiecte v-au tinut ocupati si in ce arii de practica au fost acestea? Cum apreciati ca va fi 2014, dupa primele noua luni?

Gheorghe Piperea: Anul 2014 este cu siguranta mai bun decat 2013, care a fost cu mult mai bun decat 2012. Daca ne referim la cifra de afaceri, in 2013 a fost o „explozie” de la 3 la 7 milioane lei, iar anul acesta cred ca o sa avem o depasire de 25% fata de ceea ce s-a intamplat in 2013. Cred insa ca acest lucru este mai putin important, pentru ca s-a intamplat oarecum conjunctural; incasarile mult mai mari decat in 2012 se explica prin faptul ca au fost multe onorarii de succes: este vorba de multe litigii, business-uri sau alte proiecte mai complexe care au ajuns la deadline si au fost achitate. Din pacate, sunt situatii in care ai terminat un proiect in 2012 si onorariul a fost achitat la sfarsitul lui 2013. La randul nostru, cu toate ca suntem avocati care se ocupa cu tratamentul crizelor, ajungem chiar noi in criza pentru ca, de multe ori, clientul isi rezolva problema, dar ulterior se face ca ploua… E la fel ca in neurochirurgie: il salvezi pe pacient si acesta isi mai aduce aminte de tine peste 6-7 luni de zile, daca isi mai aduce.
Va dau un exemplu: am salvat de a faliment - si in acelasi timp am reusit sa sterg de pe tabelul creantelor suma de 35 mil. euro, retineti cifra - o societate de distributie de medicamente, iar cand a venit momentul sa mi se achite onorariul de succes, intr-un proces in care am fost implicat personal poate sute de ore, am fost in instanta, debitorul a spus: 'vedeti domnul Piperea nu sunt bani, hai sa va punem in planul de reorganizare, adica sa facem ca la creditori, va dam cateva rate timp de 3 ani de zile si cam 70% din ce aveam sa va dam se taie, se sterg, ca asa ne-ati invatat dumneavoastra'.

Exista si astfel de cazuri?

Exista, desigur si, din pacate, ideea de reorganizare, de stergere a debitelor, de descarcare a datoriilor, ca sa fie lucrurile clare pentru cei care ne urmaresc, nu este un premiu care se acorda debitorului necinstit; descarcarea de datorii este necesara pentru a continua o afacere in beneficul tuturor celor care depind de aceasta afacere, in beneficiul stakeholderilor. Descarcarea de datorii nu este o modalitate prin care poti sa scapi de datoriile pe care le-ai creat fie din incompetenta, fie din diverse conjuncturi, fie, cel mai grav, din fraude sau din externalizarea activelor, in dauna statului.

De 20 de luni nu am primt niciun onorariu de la Oltchim

Ce tip de proiecte v-au tinut ocupati si in ca arii de practica au fost acestea? V-ati facut un brand personal in razboiul cu bancile pe clauze abuzive, dar probabil ca firma are mai multe arii de practica si fiecare departament lucreaza independent…


Este adevarat, suntem avocati cunoscuti in special pentru procesele acestea impotriva bancilor, pe care le derulam de mai mult de 4 ani de zile, dar sa nu uitam ca eu si echipa mea ne-am facut un nume inainte de 2010… Si ne-am facut un nume in domenii de practica ce erau de nisa, la momentul respectiv, cum ar fi procedura insolventei sau litigiile pentru societati comerciale, ori pe piata de capital, dreptul transporturilor samd. La momentul in care a intervenit criza in Romania, societatile de avocatura nu au mai putut face business foarte bine platit in Real Estate de exemplu, sau pe energie, nici cu societatile de stat ori autoritati publice, nici cu bancile sau cu marile corporatii, pentru ca primul lucru care l-au facut acestea a fost sa-si reduca bugetele pentru consultanta...
Noi, din fericire sau nefericire, nu stiu cum sa-i spun acum, privind lucrurile retrospectiv, nu am facut Real Estate in sens clasic; am facut insa un altfel de Real Estate, pe consecintele greselilor si lacomiei din acest domeniu. In 2009-2012, din 10 clienti pe care ii aveam, 8 erau in domeniul real-estate sau erau legati de acest domeniu: banci, clienti care nu-si mai primeau casele, furnizori de utilitati, totul era legat in perioada aceea de aceste business-uri.
Intradevar, atat in 2013, cat si in primele trei trimestre din 2014, ne-am consolidat business-ul pe acest domeniu al clauzelor abuzive, dar nu pentru ca ne-am fi focusat pe el, ci pentru ca a fost o consecinta a ceea ce am facut in 2010. Rezultatele s-au vazut la finalul lui 2013 si inceputul lui 2014: am castigat toate procesele in care am fost implicati, iar oamenii au constientizat intre timp ca, in calitate de consumatori, au drepturi si ca aceste drepturi nu pot fi realizate decat prin justitie; si binenteles prin mijlocul predilect prin care se realizeaza justitia in Romania, adica prin avocat. Oamenii au asteptat degeaba o decizie rezonabila de la bancile care ar fi putut sa zica ’hai sa vedem cum facem ca sa va reducem sarcina, in asa fel incat noi, la randul nostru, sa nu mai avem de suportat consecintele creditelor neperformante’. Nu s-a intamplat nimic, oamenii au stat degeaba acesti 4 ani de zile si au asteptat un sprijin de la autoritati, inclusiv de la Parlament, ca sa nu mai vorbim de BNR, care a fost intotdeauna in favoarea bancilor si in defavoarea  consumatorului. Apoi oamenii s-au retrezit, a fost o scanteie in 2010, dar nu a fost atat de puternica flacara; insa acum, la finalul lui 2013 si inceputul lui 2014, flacara s-a reaprins mai ales pe segmentul creditelor acordate in franci elvetieni. Noutatea este ca in 2014 s-au format procese pentru conversia in lei a acestor credite in franci elvetieni si pentru inghetarea cursului.
In momentul acesta, sunt peste 2.700 de persoane implicate in aceste procese; dintr-un total de 18 procese, 11 sunt pe rol, doar la firma noastra. Ca volum, ca intensitate, cred ca ne ocupa cam 60% din timp. Ca business însă, nu înseamnă nici măcar 15% din încasările noastre.
Noi, de fapt, și acest lucru nu se vede, avem activitate avocatiala în principal în procedurile de insolventa - fie de partea debitorului, fie de partea creditorilor. Avem 4-5 persoane implicate în ceea ce înseamnă procedura de insolventa la Oltchim, unde administratorul financiar isi face treaba, dar sunt o grămada de lucruri pe care le face Piperea și Asociatii pentru debitor. De ce? Pentru ca si-au zic creditorii ca nu sunt bani la Oltchim,’hai sa vedem cum facem ca onorariul pe care îl plătim – intre ghilimele, fireste, pentru ca nu se plătește niciun onorariu, de 20 de luni nu am primit niciun onorariu de la Oltchim – să fie cât mai puțin în sarcina noastră și cât mai mult în sarcina administratorului judiciar'.

Este suficient sa fii acordeonist sau strungar; dacă te sustine domnul Isarescu sau Parlamentul, câștigi

Asa cum spuneam, reprezentam paradoxal si creditori, printre ei fiind și banci.
V-ați putea întreba cum de mai vin bancile la noi… Exista foarte multe explicații; prima este ca noi nu atacam bancile, sistemul bancar, noi atacam anumite practici ale anumitor banci. Practici care sunt urate și blamate și de ceialalti jucatori din sistemul bancar. Cu jumătate de gura sunt blamate si de salariatii din acele banci, salariati care se întâmpla să fie afectati de aceasta problema a creditarii in franci elvetieni. Au apărut cel puțin 10 persoane care lucreaza în sistemul bancar, sau care au fost în sistemul bancar, au credite în franci elvetieni și au început sa spună tot felul de lucruri care confirma banuielile mele de anul trecut și confirmarile mele de anul acesta.
Asadar, atentie! Nu lupt împotriva bancilor, ci lupt împotriva abuzurilor unor banci, lupt împotriva ipocriziei Bancii Naționale sau a lobby-ului bancar, lupt împotriva furtului, pentru ca, pana la urma, știți cum este cu aceste clauze abuzive? Am mai dat acest exemplu si vi-l spun și dumneavoastra. E ca și când cineva ti-ar fi furat o pereche de pantofi, îl prinzi cu acei pantofi si ii ceri inapoi. Dar respectivul ii solicita judecatorului, Bancii Nationale sau Statului roman sa-i permita sa rămână cu pantofii respectivi, pentru ca altfel i-ar ingheta picioarele. Așa este și cu clauzele abuzive. Când se cere restituirea acelor sume plătite în baza unor clauze abuzive nu se creeaza un prejudiciu bancii, pur și simplu se cere restituirea unei plati nedatorate - sunt banii mei, nu ar fi trebuit sa ți-i plătesc, aceia sunt pantofii mei, trebuie sa mi-i dai înapoi. Nu-ti cer despagubiri pentru ca mi i-ai purtat o vreme și eventual mi i-ai infectat cu propriile tale bacterii de pe piele, nu… îți cer doar pantofii înapoi și atât.
Acest lucru este un furt, sa păstrezi ce ai furat este și mai grav, mai ales când te sustine un întreg sistem de stat, un întreg establishment. Sa știți ca sunt 4-5 banci recalcitrante care fac asta și tipa cel mai tare, sunt câțiva juristi ratati pe acolo, prin banci și prin organizațiile de lobby ale acestor banci, care, neputând să mă bata pe mine în instanța, încearcă în felul acesta să-și asigure spatele. În conditiile acestea nici nu trebuie sa fii avocat, am și spus asta în instanța și în public, este suficient sa fii acordeonist sau strungar, pentru ca dacă te sustine domnul Isarescu sau dacă te sustine Parlamentul, câștigi, nu este nevoie sa te chinui prea mult. Sunt banci si bancheri care s-au saturat sa sustina acest sistem prin tăcere, ori prin poziția lor neutra sau subiectiva. Apărând întregul sistem, ii aperi și pe cei 4-5 reclacitranti. De ce?  Pentru ca acești indivizi, și atunci, dar și acum, practica o adevărata concurenta neloiala; ganditi-va ca eu, banca X, respect legile, deontologia, îmi repect consumatorii și, pentru acest motiv, pot sa fiu sigur ca 20 de ani de încolo o să am încrederea acestor oameni. Dar eu nu câștig atât de mult cât câștigi tu, sau cât ai câștigat tu în perioada boom-ului imobiliar, și ma deranjează. Pentru acești bancheri sau banci noi intram în dosarele de insolventa.
Al doilea motiv, poate chiar mai important, pentru care bancile apeleaza ala noi, este acela ca în insolventa aproape tot ce s-a creat în materie de contracte, jurisprudenta are legătura cu persoana mea și echipa mea. Noi suntem în domeniul acesta din 2002, eu am scris cărți, am participat la crearea acestor legi și, sa nu credeți ca sunt cinic, într-un fel sau altul nu au cum sa ma evite.
Și exista si un al treilea motiv, care e un element de mandrie: echipa mea are 10 - 11 persoane care sunt cei mai mari specialisti în insolventa, sunt cei mai eficienti. Este o echipa atat de mare și de specializata - noi scriem cărți, facem jurisprudente - încât nu ai cum sa zici ’nu merg la Piperea, pentru ca are ceva cu bancile’, ci ’merg la Piperea, pentru ca este eficient’. Intr-un proces de insolventa, Piperea poate sa evite situatiile in care debitorul fura banca sau da doar 2 lei bancii, in care debitorul și administratorul judiciar câștiga, iar eu, creditorul, rămân cu ochii în soare, pentru ca se poate întâmpla asta. Merg la Piperea ca să-mi protejeze drepturile.
Mai sunt si alte domenii, nu la fel de importante ca insolventa, dar din care facem foarte mulți bani: sa amintesc aici litigiilee în domeniul societatilor comerciale, litigiile intre actionari, intre actionari și societate, litigiile intre societate și diversii creditori, 10-15% din incasari sunt din acest domeniu. Avem și activități în zona de fiscalitate, dreptul muncii și, în ultimii 2 ani de zile, avem multe proiecte în domeniul concurentei cum ar fi fuziuni, achizitii, aspecte ce țin mai mult de dreptul concurentei decât de protecția consumatorilor. Aria noastră de practica este mare, acesta fiind și unul din motivele pentru care ne-am marit și echipa. Am angajat 4 persoane noi, suntem in curs sa mai angajam alte 4, nu mai facem fata cu echipa actuala, volumul de activitate s-a marit.

La Piperea & Asociatii suntem o echipa de prieteni. Nu dam pe nimeni afara

Cati avocati are firma in acest moment?


În momentul acesta suntem 20, pana la sfârșitul anului vom fi 24 sau 25, iar anul viitor cred ca vom ajunge la 30, deși ma sperie ideea aceasta. Stiți de ce? Pentru ca, în special eu și în general noi, nu suntem simpli manageri, noi mergem în instanța, la negocieri, la Registrul Comertului, sau tot ce înseamnă Adunarea creditorilor, adică ne implicam direct. Ma sperie faptul ca, atunci cand ajungi la un numar atat de mare de persoane, ești din ce în ce mai puțin în măsura, ca timp vorbim, dar și ca disponibilitate, sa te implici direct în astfel de activitați. Iar unii clienți mari, importanti, chiar pretind prezenta mea sau a partenerilor, in proiectele lor.
Pe scurt suntem într-un moment de schimbare, sper sa fie lina și benefică și nu una care să ne deranjeze sub aspectul modului în care facem noi avocatura, foarte personalizata, adaptata nevoilor clientului, și care tine foarte mult la calitate, tine la intuitu-personae; nu vorbim de relatia dintre un client și brandul Piperea, ci dintre client și o persoana anume, profesionistul respectiv. E un lucru care, după părerea mea, nu a fost gestionat cu mare atenție de marile firme de avocatura. Acestea au insistat pe crearea brandului, s-au corporatizat. Odata ce te-ai corporatizat și brandul contează mai mult decât persoana, cei din firma devin „interchanjabili”, stau 1-2 ani la tine, apoi se duc la cealaltă firma, la a treia la a patra, stau si acolo un an - doi și apoi pleaca mai departe; în decurs de 5-7 ani, un profesionist cu o astfel de mobilitate se poate mișca atât de repede, incat trece prin 3-4 firme mari de avocatura. Eu când văd atâtea miscari, chiar dacă am multe CV-uri, nu le accept, mi se aprinde un beculet, e clar ca nu se pot integra, nu pot fi fideli unei echipe. Noi suntem o echipa de priteni, de la mine se pleacă foarte rar, n-am dat pe nimeni afara, au fost câțiva care au plecat pentru ca au avut motivatii mai degrabă pecuniare și nu au putut sa aștepte evolutia pe care o au în mod obisnuit avocatii la Piperea & Asociatii. La mine se plătește bine, dar după 2-3 ani de zile de practica, în care eu nu verific neaparat calitățile - pentru ca acestea se vad din start - ci modul cum te integrezi în echipa, modul în care devii fidel acestei echipe, care nu e una de business, e una de prieteni. Prin asta ne individualizam, în principal.

Spuneati ca estimarea, în legătură cu o singură bancă, ducea către 1,4 — 1,5 miliarde de euro, prejudiciu cauzat clienților, din aplicarea clauzelor abuzive. Cam la ce suma estimati prejudiciul total, pe intreg sistemul bancar?

Intre 7 și 9 miliare de euro. 

BNR se autoacuza. Vina i-a stabilit-o Tribunalul Bucuresti

Intr-o declaratie data publicitatii la finele anului trecut, aratati ca nu doar băncile comerciale sunt culpabile pentru inserarea în contract și utilizarea de clauze abuzive, ci și BNR. Ati chemat in instanta si banca centrala, sau ati renuntat la idee?


Sunt doua lucruri de spus aici. Vinovatia de care vorbiti nu e inventată de mine. Eu am tot observat-o din foarte multe surse, în principal de la clienții despre care v-am spus ca sunt fosti sau actuali lucratori în banci, funcționari publici de orice fel, câțiva fiind chiar procurori si judecători. Dar cele mai credibile surse sunt doua: in primul rand, exista hotarari ale Tribunalului Bucuresti care spun, negru pe alb, ca, întrucât aceste produse financiare – cum le place bancilor sa numeasca creditele de nevoi personale sau ipotecare – înainte de a fi puse pe piața, înainte a fi modificate, restructurate, sunt notificate sau supuse aprobarii prealabile a BNR. Așa se întâmpla de fiecare data. Aceasta aprobare nu este pur și simplu o informare către BNR. Nu, BNR are niște atributii pe care i le stabileste legislatia noastră, care a pus în practica un set de norme de protecția contra riscului începând cu Basel I, continuand cu Basel II, pana în 2013, și mai apoi cu Basel III, care se va transforma într-o directiva foarte curând, probabil in 2015-2016. BNR are obligatia să se uite la gradul de risc pe care-l au aceste produse, dacă sunt puse în practica și, în consecinta, din acest punct de vedere, nu poti sa spui ca nici usturoi nu ai mâncat, în calitate de autoritate de control și supraveghere… Când spui, după 5 ani de zile, stai un pic ca produsele astea erau toxice, saracele, și ar fi trebuit ca voi, bancile, sa fiți mai atente, iar pentru ca nu ați fost atente ați ajuns la credite neperformante, acum noi - BNR, locul in care s-au strans niște tipi foarte deștepți, foarte bazati - va obligam sa vindeti aceste credite neperformante cu 5-10%. Dar sa le vindeți, pentru ca nu va permitem sa va restructurati creditele cu oamenii aceia dispusi poate sa va plătească chiar ei 60-70% din creditele neperformante, va obligam sa le vindeți cu 5-10%!
Când spui acest lucru nu faci decât sa te autoacuzi. E o vina. Și acest lucru l-a stabilit Tribunalul Bucuresti, nu e vina numai a bancilor, e și vina BNR, pentru ca bancile, inainte sa pună aceste produse pe piața, s-au dus la BNR. Acestea nu erau niște produse obișnuite desi, pana la urma, chiar și produsele obișnuite sunt verificate. De exemplu, dacă te apuci sa vinzi carnati, nu-i poți pune pe piața pana nu ai autorizatii sanitar-veterinare, certificari de calitate. Cu atât mai mult se impune un control riguros pentru aceste produse care nu-s carnati, nu se vând nici ciorapi, se vând credite, unele din ele pe 35 de ani. Și este extrem de complicat sa stabilesti care e gradul de risc al unei astfel de afaceri, mai ales cand banca respectiva, ca să facă volum, sa iasă în fata, sa concureze bine și sa obțină bonusuri de performanța pentru management, arunca pe piața produse care sunt atat de ciudate încât nu ai cum sa nu reactionezi.
Am doua exemple în minte. In primul rand, exista banci care au dat credite cu perioade de gratie intre 6 luni si 4 ani. In primele 6 luni clientul nu plătea nimic, după aceea, pana la 4 ani, se plătea doar dobanda, iar apoi se plătea și creditul și dobanda. In astfel de situații – si acest lucru nu se putea sa nu fie cunoscut de BNR, iar dacă banca centrala nu-l știe e tot atât de grav – bancile calculau ratingul doar pentru primii 4 ani de zile. Adică făceau comparatia veniturilor cu costurile acestea reduse, generate doar de plata dobanzilor pe primii  ani de zile, fără sa mai verifice costurile de peste 4 ani. Acesta este motivul pentru care, după 4 ani, creditele neperformante ale acestor banci au explodat. BNR nu putea sa nu stie acest lucru. Și dacă nu știa și spune acest lucru cu naivitate, nonsalanta, este și mai periculos, pentru ca este autoritate de supraveghere și control.
Și a doua sursa, tot atât de credibila, o reprezintă apararile, intampinarile pe care le fac bancile în dosarele mele. Intampinari care sunt publice, se găsesc în dosare… Sunt banci care spun ’noi am făcut ceea ce ne-a permis BNR’ sau vin cu o explicație absolut penibila,’de ce ma acuzi pe mine, banca X, care am venit spre sfârșitul perioadei de boom și am plasat lichiditatile în credite în franci elvetieni, pentru ca toată lumea facea acest gen de activitate și toată lumea putea să fie acuzata, în grup, ca pune pe piața produse financiare toxice'.
Știți cum suna aceasta acuzare? Sunteți după o petrecere în centrul istoric, dupa o petrecere unde ati baut mai mut decat de obicei, sunteți cu mașina, va urcați la volan așa cum sunteți, iar polițistul nu va oprește. Va uitați pe strada, toată lumea se suie beată la volan și nu-i oprește nimeni pe petrecareti, polițistul asista impasibil la scena… Dar se întâmpla un accident. Si când va oprește celălalt polițist, de pe traseu, ca sa va pună fiola, spuneți ’bine, dar toată lumea conducea beată! Am considerat ca și eu puteam face la fel, ca nu-i nevoie sa iau un taxi!
Așa și bancile acestea, se apara spunand ca toată lumea practica acest gen de credit în franci elvetieni, care este toxic, periculos. In Franța a fost calificat ca fiind toxic din 2009, cand s-a recomandat bancilor sa nu mai fie folosit. In Romania, pana prin 2012, dacă nu ma înșel, sau 2013, când a apărut aceasta problema delicată a neperformantei în sistem, cauzata de creditele toxice, nu s-a oprit creditarea in franci elvetieni. Asa ca toată lumea, pana atunci, adica vreo 11 banci, a condus beata, și acum se intreaba toti cum sa fie acuzati, cand toată lumea conducea beată? Poți sa te aperi în felul acesta? Iată ca exista astfel de intampinari, aparari.

O surpriza pentru domnul Isarescu: bancile vor chema BNR in garantie

În contextul acesta, considerati ca BNR a avut o vina in ceea ce li s-a intamplat unor clienti ai bancilor? Veți da în judecată banca centrala?


Am luat decizia ca deocamdată, când vorbim doar de inghetarea cursului, sa nu dam în judecată BNR. Vom vedea dacă oamenii, dupa ce vor obtine aceasta hotarare de înghetare a cursului, vor cere sa li se restituie și sumele plătite în plus în acești 7-8 ani, pentru ca ratele lor au fost umflate chiar și cu 150%. Diferența de 1,8 lei pentru franc, la nivelul lui 2006, versus 4,1 lei, cât a fost în 2011, ajunge și la 150%. Acum e 3,6 lei, e aproape de diferența de la simplu la dublu, dar au fost perioade când a fost mult mai mare. Oamenii se vor hotări, probabil după ce vor obtine aceste decizii de inghetare a cursului, sa ceara si acesti bani înapoi și atunci probabil ca, alături de banca respectiva, vor chema și BNR.
Și va mai spun un lucru, o surpriza pentru domnul Isarescu, care a considerat ca e o gluma ce zicea Piperea:  bancile, cel puțin 2 din 11, au spus ca, dacă vor fi puse sa suporte aceste costuri, adica li se vor cere banii înapoi, vor chema BNR în judecată, în garantie, pentru ca banca centrala le-a permis sa pună așa ceva pe piața. Așadar, chiar dacă nu va veni de la Piperea o astfel de acțiune, cu siguranța ar putea veni de la ceilalți reclamanti.
Una dintre bancile comerciale care va pierde va spune ’nu este numai vina noastra pentru ca noi am notificat BNR, am cerut avizul prealabil’… Asadar domnul Isarescu sa nu se considere la adăpost de aceasta acțiune, chiar dacă eu nu o fac la momentul de fata, pentru ca în 2015, 2016 s-ar putea să se întâmple acest lucru.
Și Guvernul trebuie să se teama pentru ca, de un an și ceva, exista la nivelul UE un curent: clienții bancilor dau în judecată statul pentru a cere despagubiri fiindca nu a fost implementat corect dreptul UE în materie de clauze abuzive.
Cele mai multe decizii în materie de clauze abuzive vin acum din Spania, Ungaria sau Austria, Intr-un viitor nu prea indepartat cele mai multe vor fi din Romania.

Ați devenit o vulnerabilitate pentru sistem… Nu au incercat bancile sau lobby-stii bancherilor sa va contacteze pentru a va determina sa nu mai fiti atat de vocal si vizibil in calitate de aliat al clientilor nemultumiti, sa mai apasati un pic frana?
 
Nu au fost astfel de propuneri, au fost încercari de reglementare amiabila  a situației cu o banca din sistem, dar incercari normale, cred ca cel puțin 3 incercari de mediere, toate esuate. În domeniul francului elveția a mai fost o încercare de reglementare amiabila. Nici aceasta nu a reușit, pentru ca eu le-am cerut mere și ei mi-au dat pere.
Amenințări, intimidari, nu au existat, în schimb sunt tot felul de acțiuni mediatice la adresa mea. Dacă va uitați cu atenție la discursurile oficialilor de la BNR, toti - începând cu Isarescu, Vasilescu, Bogdan Olteanu, chiar și domnul Mugur Stet - se refera la mine. Unii îmi spun numele, alții nu, dar zic avocatul ăla care vrea să facă bani din aceste procese. Ca și când avocatii adversari n-ar face bani din asta… Adversarii mei, care fac acest gen de PR negativ la adresa mea, mai degrabă ar trebui să-mi fac o statuie, sau mai multe statui. Știți de ce? Sunt unele case de avocatura care practic au ieșit din faliment pentru ca am declanșat eu aceste procese. Odata ce s-au declanșat mecanismele, în țara s-au pornit 4.000-5.000 de procese și au fost case de avocatura care au luat tot, au încasat la propriu, fără exagerari, milioane de euro. Fiind de partea bancilor, ele incaseaza onorarii mai mari uneori și de 20 de ori, decât ale mele. Onorarii de succes care au fost incasate într-o prima faza, prin decembrie 2010 - ianuarie 2011, cand au fost cateva ordonante presedintiale care au dat castig de cauza bancilor. În dosarele în care ordonatele de urgența au fost respinse eu am câștigat în proportie de 100% tot ce am cerut.
În ultima vreme exista prin intampinari fraze semi-misterioase ’lasa ca haiducul Piperea, Robin Hood-ul, o sa plateasca el, la un moment dat, pentru ca o să cerem despagubiri’. Deocamdată am câștigat tot, nu am avut temeri, eu fac lucrurile corect. Știți de ce sunt eu periculos pentru oamenii aceștia? Pentru  ca ii cunosc foarte bine și le arat în oglinda exact cum sunt ei. Cea mai mare prostie pentru un om, mai ales pentru cineva care îmbătrânește și care face riduri, este să se supere pe oglinda și sa o sparga pentru ca arata rău.

Cat costa sa urci in 'avionul ridicat de Piperea' impotriva clauzelor abuzive din contractele cu bancile

Cum si cat castiga firma de avocatura din aceste procese colective? Mergeti pe comision de succes, mergeti pe tarife orare? Cam cat are de platit un client care apeleaza la firma dumneavoastra intr-o astfel de speta - proces colectiv pe clauze abuzive - si in ce etape ale procesului?

Dacă ne referim la procesele colective, onorariile sunt domensionate în funcție de numărul celor implicați. Cu cât sunt mai mulți, cu atât onorariile sunt mai mici, iar în procesele din 2013 și 2014, pe chestiunea unica a conversiei francilor elvetieni în lei, a creditelor în franci elvetiani și a inghetarii cursului, s-a stabilit o suma fixa de 750 de lei+TVA, care se achita cu titlu de onorariu de preluare. Va fi si un onorariu de succes echivalent cu suma aceasta, la fel a fost și în procesele pornite în 2010, onorariu de preluare, urmat de cel de succes, fix sau, după caz, procentual, în funcție de sumele care se recupereaza. Acesta este un tip de onorariu care se practica de multă vreme în procesele civile sau comerciale.
Exista un risc în ceea ce privește incasarea onorariului, pentru ca și aici, ca și în domeniul insolventei, sunt oameni – nu in numar mare, e drept, adică cei mai mulți sunt oameni onesti – care nu considera ca mai trebuie sa plătească onorariul de succes, pentru  ca, pana la urma, ce mare lucru a făcut avocatul, dreptatea era a clientului, și se fac ca ploua. Subliniez, nu sunt multi, sa nu se interpreteze ca un repros general pe care-l adresez clientilor, pentru ca 95-98% dintre ei nu fac acest lucru, nu au un astfel de comportament. De aici se pot face niște calcule, ca sa vedem câți bani am încasat noi, și se poate face un ordin de mărime… Adversarii noștri au fost plătiți cu onorarii de 10-20 ori mai mari decat ale noastre și unii au incasat si onorarii de succes. Un succes care s-a transformat după 2 ani de zile într-un eșec major. Oare ce se întâmpla cu aceste onorarii, se restituie oare? In locul managerilor de banci aș cere nu numai restituirea lor, cât și raspunderea profesională, pentru ca, privind retrospectiv, acești 4 ani care s-au scurs au reprezentat doar o sursa majora de onorarii pentru avocatii bancilor, pentru PR-istii institutiilor financiare și pentru cei care au susținut cu lobby, analize ’independente și obiective’ bancile. Mie mi se pare ca a fost o afacere extrem de proasta pentru banci, cred ca ar trebui să fie o buna invatura de minte pentru acestea. In 2010 eu am sperat, un pic naiv, ca bancile se vor speria de acest tsunami al proceselor colective. Am citit despre class-action în America; acolo, când esti amenințat de un class-action, nu-ți arăți mușchii – luam cei mai tari avocați, cei mai buni manipulatori - te gândești ce e mai bine: sa încerci sa demonstrezi, cu riscul pierderii totale a increderii clientilor, ca nu ai furat, desi se vede din avion ca ai facut-o, sau sa încerci sa calmezi spiritele din fasa, astfel incat revolta sa nu se transforme într-o revolutie.

Cei care vor să facă acest demers nu trebuie neaparat sa apeleze la un avocat, la Piperea & Asociatii… La ora actuala, va spun sincer ca suntem excedati, volumul acestor dosare ne depaseste cu mult capacitatea logistica și de personal, deși încercam sa incheiem și mai multe colaborari în teritoriu. Acesta este motivul pentru care, la un moment dat, am spus ca ne oprim, fiindca trebuie să ne concentram pe ce avem… Nu vreau ca, in intenția de a-i lua în avion pe toți, sa nu mai reușesc sa decolez. Vreau sa decolez, sa pun avionul pe viteza de croaziera și, dacă este necesar, sa mai ridic de la sol un avion. Dar pana nu știu ca acel avion este în siguranța, sus, pe viteza de croaziera, nu mai fac acest lucru.
Asta nu este o veste proasta pentru ca oamenii pot formula actiuni și de unii singuri, ca sa nu mai vorbim de faptul ca sunt mulți avocați - mai mult sau mai puțin onesti - care au preluat ideea noastră și au pus-o pe hârtie, uneori chiar mai eficient decât noi. Eficient ca timp, pentru ca noi am câștigat dupa 4 ani de zile, cei ce au preluat acțiunile noastre în 2011 au câștigat la finalul lui 2011, au câștigat irevocabil. Asta este un lucru bun, pentru ca aceste hotarari irevocabile, obtinute de ei pe modelul nostru, au pus o presiune pozitiva pe instantele din Bucuresti, care s-au gândit ca se poate sa ai 3.000 de hotarari judecatoresti prin toata tara, care sunt în favoarea consumatorului, iar în Bucuresti să ai alta soluție.
Exista și avocați care copiaza și, din păcate, copiaza prost, ducand la situații in care, pe modelul actiunii noastre, obtin hotarari negative. Nu-i sfatuiesc pe oameni sa meargă la acesti avocați, ci la cei onesti, care știu cum se fac aceste lucruri in mod corect.

Care considerati ca ar cele mai importante proiect ale firmei in acest moment din celelalte arii? Si care ar fi „profilul” clientilor asistati de avocatii de consultanta din cadrul firmei, in 2014?

De departe cel mai important și cel mai longeviv este un tip de proiect care însumează litigii și reprezentare la ICSID, reprezentare în contracte. Este vorba de un grup de firme din Oradea, care a fost foarte multă vreme unul dintre primii miliardari ai țării. Si acum sunt tot în zona respectiva, dar - data fiind criza, care a dus în principal la scaderea consumului și pentru ca este vorba de un grup de firme din domeniul alimentar - situația este un pic mai delicată decât în anii anteriori. Insa a ramas încă un grup mare de firme care da de lucru la - atenție mare! - peste 8.000 de persoane. Este cel mai important și longeviv proiect al nostru și implica dreptul societatilor comerciale, fuziuni, achizitii, reprezentare la ICSID, reprezentare în relatiile cu Fiscul, în relatiile cu angajații. Este un proiect de foarte mare complexitate, care ne ocupa o echipa de 4-5 persoane aproape zilnic.
De asemenea, avem un client ce detine un grup de firme în Galati, activ in productia de tabla, tevi sudate și care este, la rândul sau, în dificultate financiara. Doua firme din grup sunt în insolventa și îl reprezentam si în calitatea sa de acționar, de persoana care a fost pusa sa garanteze datoriile firmelor din grup în urma cu 4-5 ani. Este, din nou, un proiect foarte important, de mare anvergura, preluat de aproape 2 ani de zile si devine din ce în ce mai consistent, ca volum de munca. Omul a decis, după succesele pe care le-am avut in anii anteriori, ca toate proiectele pe care le are sa ni le dea noua, astfel incat avem 2-3 persoane implicate și, fiind un proiect de mare complexitate, cred ca vom mai aloca alte doua.
Mai avem priecte ale unor societati comerciale legate de insolventa, fuziuni, chiar și chestiuni de real-estate, pentru ca sunt probleme cu construcții făcute pe terenul altora, se pun probleme de superficii s.a.m.d.. Sunt inclusiv chestiuni de drept civil foarte interesante, ba, mai mult, sunt și chestiuni ce țin de dreptul public, pentru ca exista un teren pe care s-a descoperit un sit arheologic și, binenteles, nu se mai poate construi acolo nimic. Un teren cumpărat cu bani de la o societate de leasing, avem un proces delicat cu societatea de leasing respectiva, e al doilea cel mai mare proiect al nostru. De asemena, sunt foarte multe aspecte de drept fiscal care ne vin din ce în ce mai des în ultima vreme,  incepand cu TVA pe drepturi de autor, continuand cu potentiala evaziune fiscala și, din ce în ce mai multe, chestiuni de drept penal al afacerilor. Noi nu avem un departament de penal aici, deși am încercat în ultimii 2-3 ani sa constituim - dar e relativ ineficient, trebuie sa crești un om sau o ochipa ca să faci un astfel de departament și este greu, pentru ca penalul este o altfel de procedura de drept - și atunci am decis sa ne asociem intr-un consortiu cu o firma din Cluj, care aparține unui coleg, Radu Chirita - cadru didactic si un foarte bun specialist în penal.
Clientul tipic al firmei noastre este antreprenorul local, rar reprezentam corporații multinationale – si acesta este un repros pe care pot să-l fac echipei, pentru ca nu suntem foarte vizibili pentru corporațiile internaționale. Acestea își aleg avocatii într-un sistem care nu cred neaprat ca este nelegitim sau greșit - se fac niște topuri, mai mult sau mai puțin reale, sau se fac liste pe la diverse ambasade, camere de comert bilaterale - și primul lucru care-l face o corporatie ce nu vine aici cu propria-i firma de avocatura este sa se uite pe aceste liste de avocati de la camera de comert.  Dacă nu ești acolo, șansele de a te angaja sunt zero. Reprosul este ca nu suntem încă pe aceste liste, dar lucrez la asta pentru ca, chiar dacă aceste corporații vin cu propriile reguli, aduc și modelul lor de business care nu numai ca schimba lucrurile în Romania, te pun la lucru, ca avocat, dar aduc prin avalanșa, prin efect de bulgare de zăpada, alte business-uri. Se poate dezvolta astfel exponential și activitatea ta ca avocat. Și e și provocator.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 10388 / 12364
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
VIDEO - Litigii în timpul Stării de Urgență | Avocații ZRVP, invitații acestora și BizLawyer vin în sprijinul profesioniștilor și justițiabililor. Azi, primul episod: Valerian Cioclei (Partner of Counsel) și Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) reevalueză impactul și analizează consecințele Decretului prezidențial privind instaurarea Stării de Urgență și actelor normative subsecvente
Primul proces simulat din România, realizat exclusiv prin intermediul unei platforme online. La derularea acestuia au participat magistrați din cadrul Tribunalului Timiș, precum și membrii fondatori ai grupului Digital Lawyers
Statul a acceptat oferta îmbunătățită a firmelor de avocați care îi reprezintă interesele în arbitrajul ICSID cerut de ALPIQ. Buget de 3,7 mil. lei în 2020
Gilescu Văleanu & Partenerii devine parte a bnt attorneys in CEE. Doi avocați sunt promovați pe poziția de parteneri
CNAIR plătește avocaților onorarii în plaja 100-300 Euro pe oră în litigiile arbitrale. Ce firme de avocați lucrează pentru compania responsabilă de infrastructura rutieră
”Sky is the limit”, sau norocul de a lucra într-o firmă de avocatură în care se oferă oportunități nelimitate | Mihail Boian, numit recent Partener D&B David și Baias: Încerc să ghidez și să provoc colegii spre o gândire originală și ”out of the box”, spre soluții deschise și îndrăznețe
Viața merge înainte | Practica de insolvență de la Mușat & Asociații a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultima perioadă. Mihai Popa, Partener: Ne așteptăm ca serviciile noastre de asistență și analiză pe perioada unui management de criză să fie la mare căutare
Viața merge înainte | Avocații Reff & Asociații explică efectul aplicării prevederilor legislative nou introduse în domeniul achizițiilor publice. Firma este partener strategic pentru unele dintre cele mai importante autorități publice și operatori economici, în acest domeniu
Victorie importantă pentru cea mai mare societate de transport public din România, obținută de echipa de drept penal a Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Avocatul gulerelor albe | Povestea de carieră a unui avocat de drept penal. Mihai Mareș: Avocatura este o profesie meritorie, în care nu contează vârsta sau anii de experienţă
Grupul de lucru Voicu Filipescu dedicat contextului Covid-19: Asistență telefonică de urgență
Viața merge înainte | Cei mai buni profesioniști în domeniul mărcilor industriale, evidențiați în clasamentul IP Stars 2020. NNDKP și ZRVP, lideri pe segmentele analizate, poziții fruntașe pentru Mușat & Asociații și TZA
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...