ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

STOICA & Asociații a construit o adevărată „școală de arbitraj” în cadrul societății de avocaţi. O discuție despre performanțele echipei, cu Cristiana I. STOICA (Founding Partner) și Laura Elena RADU (Senior Partner)

28 Martie 2017   |   G. S.

Societatea de avocați are în lucru cauze arbitrale de mare complexitate, atât în România, cât și la instituții arbitrale internaționale, iar numărul acestora creşte de la un an la altul.

Cristiana I. STOICA, Founding Partner (stanga) si Laura Elena RADU, Senior Partner - STOICA & Asociatii

 
 
Arbitrajul este, fără îndoială, un domeniu de nișă ce presupune întrunirea mai multor cerințe profesionale pe care serviciile unui avocat cu o asemenea specializare ar trebui să le întrunească. STOICA & Asociații a construit o adevărată „şcoală de arbitraj” în cadrul societății de avocaţi, astfel ca fiecare membru să-i poată sprijini pe ceilalți sau să învețe de la alți membri ai echipei, în deplină sinergie, în așa fel încât să poată fi de folos echipei atunci când clienții solicită firmei asistență în dosare de arbitraj.Alături de cei doi Founding Partners, Cristiana I. Stoica și Valeriu Stoica, avocații colaboratori lucrează în echipe mai mari sau mai mici, coordonate de partenerii fondatori sau de partenerii seniori, în funcție de complexitatea cauzelor arbitrale interne sau internaţionale.


Expertiza STOICA & Asociații în materie de arbitraj este o construcție realizată timp de peste 20 de ani, grefată pe experiența proprie a partenerilor fondatori și extinsă apoi la nivelul generațiilor ulterioare de parteneri și de avocați colaboratori. Societatea de avocați are în lucru cauze arbitrale de mare complexitate, atât în România, cât și la instituții arbitrale internaționale, iar numărul acestora creşte de la un an la altul.

BizLawyer a încercat să afle, într-o discuție purtată cu Cristiana I. STOICA, Founding Partner, arbitru și avocat cu o vastă experiență în arbitraje și Laura Elena RADU, Senior Partner, unul dintre membrii de bază ai echipei care reprezintă clienţi în fața instanțelor de arbitraj din România și din străinătate, cum lucrează avocații STOICA & Asociații în astfel de dosare, ariile de business în care arbitrajul este procedura cea mai folosită și care sunt abilitățile speciale ale societăţii de avocaţi în materie de arbitraj. Am încercat să aflăm, de asemenea, care au fost cele mai importante proiecte de acest tip în care societatea de avocaţi a acordat asistenţă în ultimii ani, de unde vin avantajele apartenenței la o rețea/asociație profesională internațională și cum au fost trasate principalele linii strategice pentru această practică.

Despre toate acestea, în interviul acordat publicației noastre de avocații Cristiana I. STOICA și Laura Elena RADU.

* * * * *

BizLawyer: În luna noiembrie a fost lansată o nouă curte de arbitraj independentă - Curtea de Arbitraj Internațional București – BIAC, sub auspiciile Camerei de Comerț Americane în România (AmCham). Este benefică apariția unei alte instituții de acest tip pe piața locală, având în vedere că există deja o curte de arbitraj internațional pe lângă CCIR și o alta pe lângă Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană? În ce cheie poate fi „citită” apariția unei noi curți de arbitraj?

Cristiana Irinel STOICA: Fără îndoială că, așa cum se întâmplă și în alte țări, existența mai multor curți de arbitraj dintre care părțile să poată alege pe aceea care răspunde cel mai bine intereselor cauzei lor, nu poate fi decât un fapt pozitiv. Soluționarea litigiilor pe calea arbitrajului este o opțiune preferabilă, cel puțin pentru câteva argumente esențiale: rapiditatea procedurii, confidențialitatea cauzei, dreptul părților în litigiu de a-și desemna arbitrii și de a alege instituția arbitrală în funcție de specificul și de complexitatea litigiului. La noi, în România, arbitrajul este construit pe structura camerelor de comerț, cea mai cunoscută instituție arbitrală pentru soluționarea litigiilor comerciale fiind Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cu o tradiție de peste 60 de ani. Noua curte arbitrală, intitulată Curtea de Arbitraj Comercial București (mai există o curte de arbitraj ce funcționează pe lângă Camera de Comerț și Industrie București, cu o denumire similară), este rezultatul unei inițiative de câțiva ani, din câte cunosc eu. Tot astfel, este și inițiativa, mai demult pusă deja în practică, încă din anul 2010, de către Camera de Comerț Româno-Germană. De la inițiativa constituirii unor asemenea curți și până la ajungerea în stadiul de a putea gestiona portofolii de litigii, în special internaționale, la standardele pe care arbitrajul, în special cel internațional, le impune, este ceva drum de parcurs. Sunt convinsă că toate aceste noi instituții arbitrale se vor preocupa să se impună cu profesionalism, iar timpul va decide care dintre aceste instituții arbitrale va face față cel mai bine competiției – pe care o văd ca fiind pozitivă.

Recomandați firmelor cărora  STOICA & Asociații le acordă consultanță să se adreseze mai degrabă instanței, sau direcționați clienții către soluția privată, alternativă, a arbitrajului? Când este recomandat arbitrajul și care ar fi „condițiile” în care o dispută este mai degrabă trimisă în fața unui tribunal arbitral, decât la instanță?

Laura Elena RADU: Răspunsul la această întrebare nu este unul univoc. În contextul acordării de consultanță juridică la redactarea unui contract, echipa noastră de avocați prezintă clientului atât posibilitatea de a deferi eventualele litigii ce s-ar naște din sau în legătură cu respectivul contract instanțelor statale, cât și pe aceea de a recurge la arbitraj instituționalizat, prin inserarea unei clauze arbitrale în contracte, după caz. Fiecare cale este asociată cu posibile avantaje și dezavantaje, iar decizia aparține clientului, în cunoștință de cauză asupra aspectelor relevante. Arbitrajul ar fi recomandat în cazul contractelor care pun probleme tehnice complexe și au valoare mare, spre exemplu, contracte de antrepriză. În final, clientul este cel care decide dacă, spre exemplu, este dispus să își asume costurile unui arbitraj, acestea putând fi mai ridicate decât cele ocazionate de un litigiu soluționat de instanța statală.

Pe lângă neutralitate, rapiditate, competența, ce alte avantaje oferă această alternativă la instanța de judecată? Pe de altă parte, uneori, hotărârile arbitrale nu sunt recunoscute de instanțe. Ce fac clienții în astfel de cazuri? 

Laura Elena RADU: Pe lângă avantajele deja enumerate în întrebarea dumneavoastră, ar mai fi acela că hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie, putând fi atacată doar cu acțiune în anulare și doar pentru anumite motive formale, strict și riguros prevăzute de lege. Spre exemplu, dacă acțiunea în anulare este supusă prevederilor Codului de procedură civilă român, pot fi motive de acțiune în anulare: soluționarea litigiului de către tribunalul arbitral fără să fi existat o convenție arbitrală încheiată între părți; neconstituirea tribunalului arbitral conform convenției arbitrale; hotărâre arbitrală care nu cuprinde dispozitivul și motivele sau nu este semnată de către arbitri. O hotărâre arbitrală pronunțată conform regulilor ICC pe teritoriul Franței este susceptibilă de recurs în anulare la Paris, iar codul de procedură civilă francez prevede motive stricte pentru această cale de atac, similar celui român. De asemenea, hotărârile arbitrale se aduc la îndeplinire de bună voie, în primul rând, iar în caz contrar, se trece la executare silită, hotărârile arbitrale bucurându-se de aceeași putere ca și hotărârile instanțelor judecătorești. Potrivit Codului de procedură civilă, hotărârile arbitrale pronunțate într-un stat străin (și care nu sunt considerate hotărâri naționale în România), pot fi recunoscute și pot fi executate în România dacă litigiul ce a format obiectul acestora poate fi soluționat pe cale arbitrală în România și dacă aceste hotărâri nu conțin dispoziții contrare ordinii publice de drept internațional privat român. Motivele de refuz al recunoașterii sau al executării unei hotărâri arbitrale străine sunt strict prevăzute de legea națională (Codul de procedură civilă român).

Numărul de cazuri la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă CCIR a scăzut la mai puțin de 200 de dosare, anul trecut, față de o medie de 500/an, în perioada „bună” şi se vorbește de o mutare a jurisdicției spre ICC, pentru că, atât timp cât arbitrajul local a dezamăgit, în ’perioada Vlasov’, companiile s-au reorientat. Cum a fost în 2016 raportul între arbitraje internaționale/locale pentru STOICA & Asociații? În câte astfel de dosare ați fost implicați, câte s-au soluționat și la ce curți - interne și internaționale?

Cristiana Irinel STOICA: Mai întâi de toate, sunt de părere că scăderea numărului de cauze nu înseamnă neapărat scăderea interesului pentru o anumită instituție arbitrală. Este adevărat că, pentru o perioadă de timp, au existat rezerve față de modul de soluționare a cauzelor arbitrale de către Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă CCIR din pricina regulilor de procedură arbitrală aplicabile în arbitrajul instituționalizat, în special pentru că acestea limitau extrem de mult libertatea de voință  a părților la încheierea convenției arbitrale și, ulterior, la desemnarea arbitrilor (în arbitrajul ad-hoc aceste limitări nu au existat). Această etapă a fost însă depășită, între timp regulile de procedură s-au schimbat, iar în ultimii 2 ani numărul cauzelor a fost constant între 150 și 200 de dosare pe an, cifră care corespunde unui număr rezonabil de dosare, în opinia mea. Calitatea actului de arbitrare este aceea care contează în primul rând, nu numai volumul cauzelor soluționate de instituția arbitrală. Apoi, nu cred că putem vorbi despre o deplasare a interesului de a supune arbitrajului cauzele „românești” la alte instanțe arbitrale, precum ICC Paris. Dintotdeauna cauzele complexe, cu elemente de internaționalitate, cu o valoare a litigiilor de peste 3-5 milioane euro cel puțin, au fost înregistrate preponderent la instituții arbitrale internaționale, și nu numai la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă CCIR. Societatea noastră are angajate cauze arbitrale în mod constant, atât în România, cât și la instituții arbitrale internaționale, iar numărul acestora variază de la un an la altul. Avem o echipă deja formată de avocați specializați în arbitraj, care este  „antrenată” constant, atât teoretic, dar mai ales practic, pentru ca fiecare instituție arbitrală are specificul ei.

Care sunt ariile de business în care arbitrajul este procedura cea mai folosită și de ce?

Cristiana Irinel STOICA: In mod tradițional, contractele care au conținut comercial (distribuție, vânzare comercială, asocieri în participație, de exemplu) intră în portofoliul de litigii arbitrale curente ale unei instituții arbitrale. Apoi, tot mai multe cauze soluționate în arbitraj sunt cele izvorând din contractele de antrepriză în construcții (inclusiv cele tip FIDIC) sau din contractele între părți cu naționalitate diferită (română, respectiv străină). Există însă, la nivel internațional, o deschidere tot mai mare către atragerea în zona arbitrajului  a cauzelor din domeniile financiar-bancar și al energiei.

Aveți în momentul de față arbitraje pe rol și, în caz afirmativ, la ce instituții arbitrale (interne și internaționale)? Care este suma pretențiilor din aceste dosare? Cu ce firme străine colaborați în aceste dosare? Ce firme internaționale sunt de cealaltă parte?

Laura Elena RADU: În momentul de față avem arbitraje atât pe rolul Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cât și pe rolul unor instituții arbitrale internaționale precum Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera Internațională de Comerț (ICC). Valoarea pretențiilor din dosare fiind o informație confidențială, aceasta nu poate fi furnizată. În orice caz, este vorba de valori destul de mari, plecând de la cel puțin 3-5 milioane de euro. Dacă în cauză se formulează și o cerere reconvențională, ce se adaugă cererii de arbitrare, valoarea litigiului poate să crească exponențial, ajungând la zeci sau chiar sute de milioane de euro. În cauzele de arbitraj, în special în cazul arbitrajelor internaționale în care locul arbitrajului este în afara României, este binevenită colaborarea cu cabinete străine specializate în domeniu, de obicei atașate jurisdicției locului arbitrajului, fiind de cele mai multe ori propuse de către client. Este fără doar și poate în interesul clientului să se valorifice optim, printr-o muncă de echipă, experiența comună. Spre exemplu, colaborăm cu societăți de avocatură din Franța, Olanda, Marea Britanie, Austria sau SUA. De cealaltă parte, ne întâlnim cu societăți, de asemenea specializate în domeniul arbitrajului, fie din România, fie din străinătate.

Putem face o clasificare a problemelor cel mai des propuse spre soluționare tribunalelor arbitrale în practica dumneavoastră de arbitraj, pe domenii de activitate sau industrii?

Laura Elena RADU: Părțile unui contract optează pentru introducerea unei clauze arbitrale fie atunci când valoarea contractului este foarte mare, fie când se pun în discuție probleme tehnice deosebite într-o anumită industrie sau aspecte de drept dificile, fie toate acestea împreună. Spre exemplu, clauza prin care părțile convin să soluționeze diferendele născute din contract sau în legătură cu contractul este des întâlnită în contracte de privatizare (spre exemplu, în sectorul siderurgic, energetic), în contracte de antrepriză pentru construirea infrastructurii de transport (drumuri naționale, autostrăzi, poduri, căi ferate etc.), în contracte de antrepriză pentru lucrări de anvergură (clădiri de birouri, shopping mall-uri, hidrocentrale). Practica noastră de arbitraj reflectă, de-a lungul anilor, toate aceste industrii (sectoare economice).

Competențele profesionale ale fondatorilor STOICA & Asociații au fost recunoscute de ghidurile juridice internaționale unde sunt listați cei mai buni practicieni în această arie de practică - litigii și arbitraj - iar firma a fost nominalizată de directoarele ce recomandă avocați cu rezultate remarcabile în domeniul arbitrajului comercial. Prin ce anume vă diferențiați, care sunt abilitățile speciale ale societăţii de avocaţi în materie de arbitraj?

Cristiana Irinel STOICA: Arbitrajul este, fără îndoială, un domeniu de nișă, pentru că presupune întrunirea mai multor cerințe profesionale pe care serviciile unui avocat cu o asemenea specializare ar trebui să le întrunească. Mai întâi, evident, este vorba de o foarte bună cunoaștere teoretică a problemelor de drept fundamentale, de ordin general și special, care ajută avocații la diagnosticarea juridică a cauzei și la formularea susținerilor și apărărilor specifice. În al doilea rând, e vorba de abilități de redactare și de tehnică de lucru în organizarea și la întocmirea documentelor și a mijloacelor de probă. În al treilea rând, e necesară exprimarea fluentă într-o limbă de circulație internațională (de regulă, franceza sau engleza), într-un limbaj juridic adecvat. În fine, este necesară o acțiune în echipă, unde experiența avocaților seniori trebuie să se armonizeze cu expertiza celorlalți avocați din echipă, iar comunicarea dintre aceștia și „adversari” sau arbitri să fie cât mai eficientă și mai adaptată cauzei. Credem că rezultatele obținute până acum pentru clienții noștri dovedesc că echipa noastră de avocați specializați în arbitraj întrunește toate criteriile arătate pentru a face față cu succes oricăror cauze, indiferent de dificultatea acestora. Suntem foarte încântați când interlocutorii noștri „de cealaltă parte” sunt, la rândul lor, foarte buni profesioniști în materie de arbitraj. Dialogul profesional este atunci mult mai dinamic, mai eficient, mai atractiv și mai folositor tuturor părților.

Doamnă Cristiana Stoica, sunteți şi arbitru înscris la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Ce calități trebuie să aibă un specialist în drept pentru a intra în corpul arbitrilor? Care sunt principiile după care se ghidează aceștia și cât contează notorietatea dobândită în profesie?

Cristiana Irinel Stoica: Înscrierea mea pe lista arbitrilor la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a realizat după aproape 30 de ani de experiență profesională ca avocat, timp în care am obținut titlul de doctor în dreptul comerțului internațional (sub coordonarea distinsului și regretatului Profesor Octavian Căpățână, fost arbitru la această instituție arbitrală), am desfășurat activitate publicistică și didactică (tot sub coordonarea d-lui Profesor Căpățână) și am dezvoltat o activitate juridică internațională. Notorietatea profesională se dobândește în timp, cu efort și cu multă muncă, cu pasiune și cu dăruire. De asemenea, imparțialitatea și independența sunt trăsături fără de care nu se poate concepe misiunea unui arbitru. M-aș bucura să știu că tânăra generație de avocați care se specializează în arbitraj este preocupată să acorde importanță cuvenită acestor trăsături fundamentale pentru exercitarea misiunii de arbitru.

STOICA & Asociaţii face parte dintr-o rețea/asociații profesionale (naționale sau internaționale) de firme ai căror avocați sunt specializați în arbitraje ? World Link for Law ar fi un exemplu… Care ar fi avantajele apartenenței la astfel de structuri?

Cristiana Irinel Stoica: Apartenența la organizații internaționale dezvoltă aptitudinile organizatorice și de comunicare, face posibilă cunoașterea juriștilor din medii culturale diverse și reprezintă o platformă cu vizibilitate destul de ridicată la nivel internațional. De șase ani sunt membru în conducerea acestei asociații internaționale, World Link for Law, unde am pus bazele unui grup de avocați specializați în arbitraj internațional, reprezentând aproximativ 15 jurisdicții din Europa, Asia și America. Organizăm în fiecare an un colocviu cu participarea unor invitați din lumea internațională a arbitrajului și ne sprijinim reciproc dacă avem nevoie de formarea de echipe pentru asistența clienților comuni. Acum un an, unii dintre membrii acestui grup de lucru au fost prezenți și la București la organizarea unei conferințe dedicate arbitrajului internațional. Este așadar o experiență în plus care pe mine, cel puțin, mă ajută foarte mult în activitatea mea, ca avocat, dar și ca arbitru.

Puteți nominaliza avocații din cadrul STOICA & Asociații care sunt implicați în dosare de arbitraje? Cine îi coordonează?

Cristiana Irinel Stoica: Avocații specializați în arbitraj din cadrul cabinetului nostru sunt, alături de partenerii fondatori, avocaţii Cătălina Dicu, Anca Liana Caraiola-Buftea, Laura Radu (Senior Parteners) și Andreea Micu, Daniel Aragea, Valentina Preda, Andrei Buga (Managing Associates), care lucrează în echipe mai mari sau mai mici, coordonate în funcție de complexitatea cauzelor de partenerii seniori sau de partenerii fondatori. De asemenea, formăm în mod constant avocaţi dintre stagiarii pe care îi selectăm pentru a lucra în dosarele de arbitraj.

Care au fost cele mai interesante dosare (arbitraje) în care STOICA & Asociații a fost implicată în ultimul an? Ne puteți da câteva nume de clienți? În câte se implică direct fondatori/partenerii societăţii de avocaţi? Participă aceștia la ședințele tribunalelor arbitrale, în România sau în străinătate?

Laura Elena RADU: Toate dosarele sunt interesante și am comite o „nedreptate” dacă am nominaliza un dosar, în detrimentul altuia. Nu vă putem furniza nume de clienți, întrucât aceasta este o informație confidențială; sunt societăți care acționează în diverse industrii, spre exemplu, antrepriza de construcții în domeniul energetic sau al infrastructurii de transport, domeniul siderurgic, petrol și gaze, minerit etc. Cauzele de arbitraj reclamă o muncă de echipă, cu participarea mai multor avocați, sau chiar formarea de consorții între STOICA & Asociații și societăți străine de avocaţi. Prestarea de servicii juridice într-un arbitraj include nu doar activități aferente etapei scrise (redactare de memorii, propunerea și organizarea probelor conform strategiei agreate cu clientul, adecvate cauzei), ci și reprezentarea clientului la audieri, în fața tribunalului arbitral.
De asemenea, în arbitrajele internaționale în care legea aplicabilă fondului litigiului este cea română sau se pun probleme complexe de drept românesc pentru soluționarea anumitor aspecte litigioase, dar arbitrii sunt străini, arbitrajul fiind spre exemplu supus regulilor ICC, cu locul arbitrajului la Paris sau la Geneva, părțile sau chiar tribunalul arbitral din oficiu solicită opinii de expert în dreptul românesc. Arbitrajele în care au fost necesare opiniile respective au fost supuse regulilor ICC sau NAI (Netherlands Arbitration Institute), locul arbitrajului fiind Paris, Geneva, București, respectiv Amsterdam. O astfel de problemă nu se pune însă în fața instanțelor de judecată dacă legea aplicabilă fondului este cea română (așa cum se întâmplă în covârșitoarea majoritate a cazurilor), întrucât instanțele cunosc legea română. Experții în litigiile soluționate de instanțele de judecată pot fi tehnici (în diverse domenii) sau contabili, dar nu experți în drept.

Care a fost cel mai complex proiect de acest tip în care a fost implicată firma în ultimii ani și care au fost particularitățile acestuia?

Laura Elena RADU: Nu se poate face nici o ierarhizare a proiectelor din punctul de vedere al complexității lor și nici un clasament, întrucât fiecare dosar are complexitatea și particularitatea lui. Probleme de drept complicate se pot ridica în orice cauză, indiferent de valoarea pretențiilor deduse judecății. Arbitrajul în sine este asociat cu dosare complexe, fiind vorba de probleme de drept ce pot fi diferite de acelea de pe rolul instanțelor de judecată, dar și de probleme de tehnică a dosarului, care de asemenea diferă de ceea ce se întâmplă în fața instanțelor de judecată. Spre exemplu, procesul de administrare a probelor în arbitraj este diferit. Expertizele pot fi tehnice, dar și opinii în drept. Părțile comunică atât între ele, cât și cu tribunalul arbitral, cu un mai mare grad de flexibilitate comparativ cu cel din litigiile soluționate de instanțele de judecată; se pot organiza teleconferințe sau videoconferințe, iar modul în care se organizează și se desfășoară audierile este diferit de ședințele de judecată din fața tribunalelor statale.
Dacă ar fi să nominalizăm totuși un proiect care a ridicat o problemă deosebită chiar și pentru arbitrajul internațional, putem menționa că într-un arbitraj ICC desfășurat la Paris, a fost pentru prima oară când un astfel de tribunal a sesizat Curtea Constituțională a României cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate a unor prevederi din legea română. Curtea Constituțională a României, sesizată pentru prima oară în istorie de către un tribunal arbitral ICC, locul arbitrajului fiind în afara României, respectiv la Paris, a confirmat constituționalitatea textelor de lege în discuție, ceea ce a servit tribunalul arbitral în vederea pronunțării soluției pe fondul cauzei.

Veți dezvolta activitatea pe această arie de practică în 2017? Ce vă propuneți? Care sunt principalele linii strategice ale firmei pentru această practică?

Cristiana Irinel Stoica: Expertiza STOICA & Asociații în materie de arbitraj este o construcție realizată timp de peste 20 de ani, grefată pe experiența proprie a partenerilor fondatori și extinsă apoi la nivelul generațiilor ulterioare de parteneri și de avocați colaboratori. Este firesc să continuăm să ne dezvoltam în această direcție și să fim preocupați să creștem volumul cauzelor arbitrale în care vom fi angajați. Tot astfel, este important să asigurăm continuitatea la nivel informațional, documentându-ne în materie. Sunt publicații extrem de interesante care apar an de an în arbitrajul internațional. Un bun profesionist trebuie să studieze permanent, să fie la curent cu toate noutățile din domeniu și să aplice constant ceea ce învață. Am construit, pot spune, o adevărată „școală de arbitraj” în cadrul societății noastre, astfel că fiecare membru să-i poată sprijini pe ceilalţi, sau să învețe de la celălalt, în deplină sinergie și astfel să poată fi de folos echipei atunci când clienții ne solicită să le acordăm asistența necesară în arbitraj. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1852 / 8807
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
(P) Mareș Danilescu Mareş SCA în asociere cu CI Dan Lupașcu recrutează avocat drept penal
Avocații statului român din al doilea arbitraj ICSID cu frații Micula vor primi 1,5 mil. € în 2017. Cei doi investitori (suedezi) au pretenții de 2,3 mld. €
Aventurile unui avocat de fuziuni și achiziții din prima linie, sau povestea neromanțată a unei escalade în Tibet. De vorbă cu Horea Popescu, Partener CMS, despre adrenalină și depășirea limitelor la înălțimi amețitoare
Cum lucrează pro-bono penaliștii ZRP. Stadiul dosarelor Colectiv, în care se cer daune morale de peste 200 mil. €
Un nou partener la Maravela & Asociații. Alexandra Rîmbu întărește primul eșalon al firmei
Mareş Danilescu Mareş sprijină BRD Open Bucharest, cel mai mare turneu de tenis feminin din România
(P) Wolf Theiss recrutează pentru echipa locală de Litigii și Arbitraj
Clifford Chance Badea, în listarea obligațiunilor Globalworth la BVB. Mădălina Rachieru și Radu Ropotă coordonează echipa de avocați care asistă fondul
Clifford Chance Badea, avocații UniCredit Bank în emisiunea de obligațiuni în valoare de 500 mil. lei
Fondul Proprietatea a dat în judecată conducerea Engie pentru încheierea unor contracte de consultanţă considerate abuzive. Avocații PNSA, alături de Fond
De vorbă cu Antoniu Obancia, autorul volumului de poezii ”Discuțiuni. Exercitiul artei cuvântului”. Avocatul din prima linie a penaliștilor ZRP vorbește despre inspirație, sonoritatea cuvintelor și ”alunecarea” spre teatru
Maravela & Asociații, contribuitor pentru Banca Mondială
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...