ANAF cere TVA pe ultimii 5 ani şi de la ţărani

Agricultorii care exploatează terenuri mai mari de 20 de hectare au fost luaţi la ochi de Fisc, statul intenţionând să-i oblige pe aceştia să plătească TVA. Motivul invocat este acela că ţaranii desfăşoară o activitate cu scop comercial, iar cifrele de afaceri rulate din vânzarea recoltelor depăşesc anual 35.000 de euro. Primii vizaţi de această măsură sunt cei care lucrează pământul ca persoane fizice şi cei care s-au asociat în forme simple, fără personalitate juridică. Mai multe direcţii financiare judeţene au cerut să le fie puse la dispoziţie informaţiile referitoate la solicitanţii de subvenţii. în acest mod angajaţii ANAF văd exact care este întinderea suprafeţelor agricole deţinute de fiecare ţăran în parte. Taxa nu se va percepe începând cu anul 2011, ci trebuie achitată retroactiv pe ultimii 5 ani.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Tudor Lazăr, a explicat pentru SFin de unde provine această povară fiscală care ameninţă să falimenteze agricultura: “Este prevăzut în Codul Fiscal faptul că orice persoană care se ocupă de o anumită activitate economică şi realizează din această activitate venituri anuale mai mari de 35.000 de euro trebuie să meargă la Fisc şi să se înregistreze ca plătitor de TVA. Nu este o noutate, doar că acum se aplică legea. Codul Fiscal prevede acest lucru din 2003.Nu ştiu cum se face, dar singurii care nu au aflat că au această obligaţie sunt agricultorii şi constructorii. Necunoaşterea legislaţiei nu-i scapă de achitarea taxei. Vor trebui să plătească pe ultimii 5 ani”.

Fiscul se încurcă în calcule

Direcţiile judeţene ale Fiscului se pregătesc deja să-i someze pe ţărani, dar înainte de a face acest lucru ar trebui să descopere care sunt veniturile din vânzarea produselor agricole, la care aplică TVA. Faptul că taxarea se face pe ultimii 5 ani îngreunează şi mai mult munca angajaţilor ANAF, care sunt nevoiţi să realizeze adevărate anchete pentru a identifica sumele rulate de agricultori, tranzacţiile efectuate de aceştia şi preţul la care şi-au comercializat marfa.   

Ioan Filipescu, director adjunct în cadrul Direcţiei Finanţelor Publice Dolj, ne-a declarat că instituţia pe care o reprezintă a solicitat o listă cu toţi ţăranii care au cerut subvenţii de la stat. “Facem o analiză pentru a depista posibile cazuri în care există în exploatare suprafeţe mari de teren şi nu se plătesc niciun fel de impozite către stat. în funcţie de recoltele realizate, vom stabili care este suma pe care persoana respectivă o datorează Fiscului,” a precizat Filipescu. în teorie lucrurile par extrem de simple, problemele apar însă în momentul în care trebuie să se treacă la partea practică. Nu este exclus ca angajaţii ANAF să-şi stabilească baza de impozitare pornind de la recolte estimative, taxarea fiindu-le aplicată retroactiv. în plus, vor exista şi penalizări pentru cei care nu au achitat taxa la timp.

Cine riscă executarea

Pentru a vedea exact cine este în pericol să fie executat de ANAF, “Săptămâna Financiară” a solicitat de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) o statistică referitoare la modul în care sunt organizaţi ţăranii din România. Din datele furnizate rezultă că jumătate din terenurile din ţara noastră (4.767.769 de hectare) sunt exploatate de persoane fizice, în timp ce suprafeţele înregistrate pe societăţi comerciale ocupă 4.666.829 de hectare. Sunt însă şi agricultori care şi-au înfiinţat PFA-uri şi cultivă 17.554 de hectare, întreprinderi Individuale (II) ce lucrează 15.655 de hectare, întreprinderi Familiale (IF, care cultivă 2.828 de hectare. De asemenea, sunt ţărani care s-au asociat în forme simple fără personalitate juridică pentru a exploata 3.632 de hectare sau fermieri străini care deţin 2.775 de hectare de teren în România.

Toate aceste persoane intră în vizorul ANAF-ului, instituţia urmând să stabilească unde s-a respectat Codul Fiscal şi unde s-a făcut evaziune. Dacă în cazul societăţilor comerciale lucrurile sunt cât se poate de simple, aceste entităţi economice fiind plătitoare de TVA, PFA-urile, IF şi II  trebuie să declare veniturile anuale încasate, iar în cazul în care depăşesc 35.000 de euro sunt obligate să achite şi ele TVA-ul, retroactiv.

Ţăranii acuză

Persoanele fizice vor avea însă probleme, multe dintre ele având în exploatare suprafeţe foarte mari de teren. Un exemplu îl reprezintă primarul comunei doljene Orodel. Jane Vilcomeanu a însămânţat în acest an 150 de hectare de teren. Toate lucrările sunt făcute “pe persoană fizică”, neexistând niciun fel de act de înregistrare a activităţii economice. Primarul a unit mai multe parcele de pământ pe care alţi localnici i le-au dat în folosinţă şi le lucrează comercializând recoltele. Potrivit Codului Fiscal, Vilcomeanu este bun de plată având în vedere culturile întinse pe care le deţine. “Am aflat şi eu acum că sunt dator la stat. Nu înţeleg de ce până acum nu ni s-a spus că avem această obligaţie. Vin acum şi-mi spun că am de dat TVA pe ultimii cinci ani. Din ce sumă trebuie să dau TVA, stabilesc ei aşa, la ochi, cât a fost recolta acum patru ani şi cât am încasat din vânzarea culturilor?! Eu anul trecut am vândut grâul cu 3.600 de lei (vechi, n.r.) kilogramul. Ăsta a fost preţul pe care mi l-au oferit cei care se ocupă cu astfel de achiziţii. A trebuit să dau recolta pentru că nu aveam spaţii de depozitare. Dacă statul zice că am luat mai mulţi bani, eu ce fac? Cu ce acte pot dovedi eu că n-am luat mai mult? Nu avem decât un borderou de predare a mărfurilor. Pot merge cu el la Fisc?! E clar că vor să ne falimenteze şi nu ştiu ce măsuri să mai ia pentru a ne determina să vindem pământul”, ne-s pus Jane Vilcomeanu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei, acuză statul de rea-credinţă, susţinând că, dacă este nevoie, ţăranii se vor plâge la toate forurile din Uniunea Europeană: “Este o tâmpenie să vii acum să ceri bani pentru ce s-a făcut în urmă cu cinci ani. De ce nu au spus de la început?”.

Asemeni primarului din Odobel sunt şi alţi agricultori care nu au ştiut de prevederile Codului Fiscal. De fapt, aceste prevederi sunt o necunoscută şi pentru oficialii din Ministerul Agriculturii. Secretarul de stat Adrian Rădulescu ne-a declarat uimit că el nu are cunoştinţă de faptul că ţăranii ar trebui să achite TVA: “Nu cred. Cum aşa? Nici nu se pune problema! Cred că este vorba de altceva. Poate e vorba de taxarea produselor pe care arendaşii le dau proprietarilor de pământ. Sincer, eu nu ştiu nimic”.

Punând însă faţă în faţă opinia oficialului de la Agricultură cu cea a secretarului de stat din Ministerul Finanţelor, putem trage concluzia că nici măcar Guvernul în totalitatea lui nu cunoaşte Codul Fiscal. Mai miră pe cineva că la nivelul lucrătorilor agricoli nu s-a auzit de plata TVA?

---

Modelul imobiliarelor, transferat în agricultură

ANAF a iniţiat în urmă cu doi ani inspecţii fiscale la persoanele care au realizat tranzacţii imobiliare în perioada 2006-2008, pentru a verifica dacă trebuie plătită TVA. Agenţia a efectuat controale la persoanele fizice care au realizat tranzacţii imobiliare cu terenuri construibile şi construcţii noi, cu caracter de continuitate, în 2009 fiind verificate 7.145 persoane, care au efectuat 85.442 de tranzacţii în perioada 2006-2008, cu o valoare totală de 14,88 miliarde de lei.

Instituţiile din cadrul ANAF au stabilit anul trecut cele mai mari obligaţii suplimentare de plată pentru contribuabilii care produc, comercializează sau valorifică cereale, contribuabilii care desfăşoară astfel de activităţi având de plătit obligaţii suplimentare de 1,15 miliarde de lei în urma controalelor.

Persoanele fizice care au efectuat tranzacţii imobiliare şi nu au plătit TVA au achitat anul trecut obligaţii adiţionale de 360 de milioane de lei, iar comercianţii de legume şi fructe au plătit suplimentar 315,6 milioane de lei.

---