ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Despre intenția României de a pune capăt tratatelor bilaterale de protecție a investițiilor intra-UE (BIT-urile intra-UE)

04 Mai 2017   |   Dr. Cosmin VASILE, Violeta SARANCIUC - Zamfirescu, Racoti & Partners

Dincolo de acest statement pe care îl face România prin adoptarea noii legi, încetarea efectivă a fiecărui tratat bilateral de investiții va avea loc după ce vor fi analizate, punctual, de la caz la caz, clauzele fiecărui tratat și în raport de modalitatea de încetare ce va fi aleasă pentru fiecare tratat în parte.

Dr. Cosmin VASILE, Violeta SARANCIUC - Zamfirescu, Racoti & Partners

 
 
Pe 21 martie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea pentru aprobarea încetării valabilității acordurilor privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene. În vizorul legiuitorului sunt cele 22 de tratate bilaterale de investiții încheiate cu Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Grecia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Potrivit articolului unic din legea publicată, se aprobă încetarea valabilității acestor tratate prin acordul părților sau prin denunțare.

Noua lege concretizează, la nivel legislativ, intenția României de a pune capăt tratatelor bilaterale intra-UE, intenție care se va materializa fie prin notificarea denunțării unilaterale, fie prin încheierea acordurilor de încetare cu statele semnatare. Din conținutul legii nu transpare un calendar al măsurilor ce vor fi întreprinse în acest sens.


Legea nu vizează tratatele bilaterale încheiate cu state non-UE și nici retragerea României din tratate multilaterale, la care și alte state membre UE sunt parte, un exemplu fiind Energy Charter Treaty, ce conține prevederi privind promovarea și protecția investițiilor în sectorul energiei.

Potrivit expunerii de motive, această măsura legislativă intervine după ce, în iunie 2015, Comisia Europeană a inițiat împotriva României procedura de infringement în legătură cu tratatul bilateral România - Suedia, ce a stat la baza arbitrajului ICSID Micula c. României. Hotărârea arbitrală pronunțată în această cauză a obligat statul la despăgubiri semnificative în favoarea investitorului, în pofida opoziției Comisiei Europene, care a calificat executarea obligațiilor impuse prin hotărârea arbitrală ca fiind ajutor de stat interzis.

În ipoteza în care România va denunța unilateral tratatele bilaterale de investiții, măsura nu ar trebui să aibă, în principiu, un impact imediat asupra drepturilor investitorilor străini, fiind anticipată o perioadă de tranziție creată de termenele-tampon reglementate în cadrul acestor tratate. Toate tratatele bilaterale vizate de noua lege conțin clauze de supraviețuire (așa-zise „sunset clauses”), care extind protecția acordată investitorilor străini după încetarea tratatului, pentru perioade de timp determinate. Majoritatea acestor clauze sunt de 10 ani, patru tratate prevăd clauze de 15 ani (tratatele încheiate cu Bulgaria, Finlanda, Olanda și Luxemburg) și alte patru – de 20 de ani (cele cu Franța, Germania, Marea Britanie și Suedia). Totodată, unele tratate prevăd mecanisme de denunțare unilaterală care pot întârzia efectele încetării, fie datorită termenului de preaviz, fie pentru că denunțarea poate fi exercitată la sfârșitul perioadelor succesive de prelungire automată.

Notabil, însă, actul normativ ia în calcul și încercarea de a pune capăt tratatelor bilaterale de investiții prin acordul statelor semnatare, ceea ce ar putea deschide o cale către încetarea imediată, cu evitarea efectelor clauzelor de supraviețuire, dacă părțile vor agrea să renunțe la aceste clauze. Rămâne de văzut în ce măsură statele semnatare, care până acum au fost în general reticente pe tema încetării tratatelor bilaterale de investiții intra-UE, își vor da acordul în contextul presiunilor din partea Comisiei Europene. În această ipoteză, deși drepturile investitorilor străini derivă direct din tratatele bilaterale de investiții, aceștia nu au o pârghie pentru a se opune voinței comune a părților la tratat.

Trebuie avut în vedere, totuși, că tratatele bilaterale de investiții reprezintă sursa unor așteptări legitime ale investitorilor. Frustrarea unor astfel de așteptări legitime ar putea constitui teren pentru noi acțiuni în despăgubiri îndreptate împotriva statului gazdă, după încetarea tratatelor, pentru investiții efectuate anterior. În ipoteza eliminării clauzelor de supraviețuire, soarta eventualelor acțiuni arbitrale ulterioare momentului încetării tratatelor rămâne incertă până la tranșarea acestui subiect în practica arbitrală. Pe de altă parte, competența tribunalelor arbitrale internaționale de a soluționa, în continuare, eventuale noi acțiuni arbitrale introduse de acești investitori străini rămâne a fi tranșată tot în arbitraj.

Într-o altă ordine de idei, este de urmărit și sesizarea recentă a CJUE cu problema compatibilității cu dreptul UE a tratatului bilateral de investiții Olanda-Slovacia, în cauza privind hotărârea arbitrală pronunțată în arbitrajul Achmea BV c. Slovaciei (cauza PCA nr. 2008-13), care ar putea să ofere noi repere jurisprudențiale în materie. Momentan, însă, inițiativa legiuitorului român, prin legea nou-adoptată urmărește o încetare pentru viitor a efectelor tratatelor bilaterale de investiții, prin mecanismele reglementate de aceste instrumente internaționale. 

În contextul presiunilor exercitate de Comisia Europeană pe tema necesității de a pune capăt tratatelor bilaterale de investiții intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu intenția justificată de a se conforma cu poziția Comisiei, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicațiilor. În situația încetării iminente a tratatelor bilaterale de investiții, este oare indicată o încercare de a evita în mod demonstrativ, în bloc, efectele unei garanții acordate investitorilor străini prin clauzele de supraviețuire, după încetare, a regimului de protecție pe o perioadă de timp determinată? Precedentele create în cadrul Uniunii Europene de către Italia și Irlanda, care au denunțat tratatele bilaterale de investiții intra-UE în 2012 și, respectiv, 2013, nu au fost la fel de energice în această direcție și nu ar fi de neglijat semnalele pe care le poate transmite investitorilor străini deschiderea unor astfel de căi de acțiune din inițiativa României.

Dincolo de acest statement pe care îl face România prin adoptarea noii legi, încetarea efectivă a fiecărui tratat bilateral de investiții va avea loc după ce vor fi analizate, punctual, de la caz la caz, clauzele fiecărui tratat și în raport de modalitatea de încetare ce va fi aleasă pentru fiecare tratat în parte. Până atunci, vedem o singură certitudine – transmiterea unui puternic mesaj negativ de către România în legătură cu ideea de protecție a investițiilor străine și, în concret, cu privire la intenția de diminuare a garanțiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenți în România, cât și potențialii noi investitori străini.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 348 / 10201
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    SUCIU POPA, câștigătoarea premiului Firma De Avocatură A Anului În Energie la Gala Premiilor de Excelență în Energie 2017
    (P) Maravela & Asociaţii is looking for a Litigation & Insolvency Associate
    Noua lege a PPP este un mare pas înainte, dar nu unul suficient pentru reușita proiectelor de acest tip. Elena Iacob (ZRP): Sunt necesare acte normative de completare, cel puțin de nivel secundar
    Ana-Maria Baciu (NNDKP), printre cei mai buni avocați de IP din lume. Două românce sunt listate în Top 250 Women in IP
    Țuca Zbârcea & Asociații are în portofoliu un număr semnificativ de clienți care intenționează să se implice în proiecte de parteneriat public-privat. Vlad Cercel, Partener: Esențială este repartizarea corespunzătoare a obligațiilor părților, succesul depinzând, în bună măsură, de modalitatea de repartizare a riscurilor
    (P) Junior In-house Lawyer
    Mușat & Asociații is looking for Associate Lawyers
    European Tax Award 2017: EY Romania este cea mai bună firmă din Europa Centrală și de Est în domeniul prețurilor de transfer
    Ce mandate au primit avocații de la Maravela & Asociații specializați în Dreptul familiei. Clientela în această materie este formată în majoritate din persoane aflate în managementul corporațiilor
    Principalele modificări produse de Legea PPP, trecute în revistă de avocații RTPR Allen & Overy. Ce elemente benefice vor încuraja investițiile și vor permite implementarea proiectelor de PPP în diverse domenii
    Noua lege a PPP încurajează investitorii. Georgiana Singurel, Reff & Asociații: Avem deja semnale din piață că există un interes real în realizarea unor astfel de proiecte, în special în sectorul medical și în infrastructură
    Toate cazurile în care avocații CCB au acordat asistență societăților s-au finalizat cu încetarea prin acord amiabil a contractelor de muncă ale managerilor. Loredana Ralea, Counsel: Recomandăm întotdeauna clienților evitarea încetării unilaterale
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...