Legea Concurentei impinge tranzactiile “sensibile” spre CSAT. Lipsesc precizari importante, legate de aria si modul de interventie, spun avocatii

Modificarile aduse recent Legii Concurentei aduce marile tranzactii in atentia CSAT, deoarece instituie un regim special concentrarilor economice care ar putea prezenta riscuri pentru siguranta nationala.

In acord cu noile prevederi, „(...) În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active reprezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale”.

Mihaela Ion, avocat specializat in Concurenta, Senior Associate la Popovici Nitu & Asociatii, spune ca interventia altor autoritati centrale in procesul de analiza a unor tranzactii ce pot aduce atingere interesului public/national nu este un lucru nou, aceasta posibilitate regasindu-se atat la nivelul altor state din Uniunea Europeana cat si in SUA.

„Cu titlu de exemplu as mentiona doua cazuri de tari cu traditie in domeniul concurentei. Marea Britanie recunoaste Secretarului de Stat dreptul de interveni si interzice concentrarile economice in privinta carora considerentele de ordin public sunt relevante (e.g. securitatea nationala,  fuziunile din piata media in scopul mentinerii pluralismului media etc.). Pe de alta parte, SUA recunoste drept de interventie in materia tranzactiilor ce pot prezenta risc la adresa securitatii nationale atat Comitetului de Investitii Straine SUA (CFIUS) - care, ori de cate ori considera ca o tranzactie ameninta securitatea nationala, poate cere partilor implicate in tranzactie sa reduca acest risc – cat si Presedintelui SUA, care poate suspenda sau interzice tranzactia in cauza in conditiile sectiunii 6 din Foreign Investment and National Security Act”, spune avocatul.

CFIUS si Presedintele SUA au competente largi de determinare a amenintarilor la adresa interesului de securitate nationala SUA. In general in cadrul acestui proces sunt analizate, evaluate vulnerabilitatile nationale rezultand din dobandirea controlului de catre societi straine asupra unui business national. Se verifica astfel in ce masura partea achizitoare straina care dobandeste controlul este sau nu la randul sau subiect al controlului guvernamental al statului de provenienta, relatia dintre SUA si Guvernul strain respectiv si domeniul de activitate al societatii tinta, respectiv in ce masura opereaza in domenii cheie (e.g. energie, transport, servicii financiare) etc.

„Din cele de mai sus se poate observa ca exista fie o delimitare (prin lege) a ariei in care organele centrale ale statului pot interveni in scopul protejarii interesului public (e.g. Mare Britanie- mentinerea stabilitatii sistemului financiar, securitate nationala si pluralismul mijloacelor de informare), fie dreptul autoritatilor implicate de a stabili de la caz la caz notiunea de amenintare la adresa sigurantei nationale, cat si o procedura de interventie expresa a autoritatilor guvernamentale”, explica avocatul de la Popovivi Nitu & Asociatii.

Spre deosebire de jurisdictiile mentionate mai sus, la nivel national lipsesc precizarile suplimentare cu privire la aria de interventie exacta a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) si Guvernului, modul de interventie a acestora si relatia dintre acestea si Consiliul Concurentei.

In stadiul actual, avocatul specializat in Concurenta de la Popovici Nitu & Asociatii spune ca trebuie clarificate cel putin urmatoarele aspecte:

► Care sunt domeniile ce justifica un interes legitim de interventie a CSAT si Guvernului, respectiv care sunt ariile/segmentele ce pot reprezinta riscuri la siguranta nationala (exclusiv siguranta publică sau si pluralitatea mijloacelor de informare și normele prudențiale ca si componente ale acesteia); domeniile de interventie a CSAT/Guvernului se vor delimita/stabili la nivel normativ sau se va recunoaste o putere discretionara de apreciere a riscurilor la adresa sigurantei nationale de la caz la caz?
Nu trebuie omise prevederile Regulamentului (CE) NR. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi care da statelor membre dreptul de a ”... lua măsurile adecvate pentru a proteja interese legitime altele decât cele luate în considerare în prezentul regulament și care sunt compatibile cu principiile generale si cu alte dispozitii din dreptul comunitar. Siguranta publică, pluralitatea mijloacelor de informare și normele prudentiale sunt considerate interese legitime în sensul primului paragraf. Orice alt interes public trebuie comunicat Comisiei de către statul membru în cauză și este recunoscut de Comisie după evaluarea compatibilitătii acestuia cu principiile generale și cu alte dispozitii din dreptul comunitar înainte ca măsurile mentionate anterior să poată fi adoptate. Comisia informează statul membru în cauză cu privire la decizia sa în termen de 25 de zile lucrătoare de la comunicarea respectivă.”

► Caracterul propunerii CSAT, respectiv in ce masura Guvernul este tinut sau nu de propunerea CSAT sau poate emite o hotarare fara sa ia in considerare propunerile acestuia din urma;

► Termenele speciale in care Consiliul Concurentei trebuie sa notifice CSAT si consecintele notificarii CSAT de catre Consiliul Concurentei;

► Procedura de lucru intre Consiliul Concurentei, CSAT si Guvern si procedura de lucru la nivelul CSAT, termenele in care trebuie emisa propunerea CSAT si hotararea Guvernului (in special prin raportare la termenele speciale prevazute de Legea Concurentei in materia concentrarilor economice);

► In ce masura Consiliul Concurentei va emite si el o decizie de respingere a concentrarii economice in cazul in care Guvernul a emis o hotarare de interzicere sau in fapt are loc o declinare de competenta fiind suficienta hotararea Guvernului;

► Contestarea in justitie de catre partile interesate a masurii interzicerii tranzactiilor pe considerente de siguranta nationala.

Pe larg, despre modificarile Legii Concurentei, in interviul acordat de Mihaela Ion, senior associate Popovici Nitu & Asociatii