ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noile reglementări privind inițierea negocierii colective forțate în Dreptul muncii și plata indemnizației de creștere a copilului

28 Noiembrie 2017   |   Marieta Avram, Founding Lawyer si Mihail Vladimir Poenaru, Senior Lawyer - Marieta Avram Law Office

Asistăm la adoptarea unor reglementări legale atipice, având în vedere că, pe de-o parte, sunt norme temporare, și, pe de altă parte, norme de ordine publică, cum sunt normele fiscale, fac obiectul unei negocieri colective, mai cu seama aceste negocieri fiind impuse chiar de către legiuitor.

Marieta Avram, Founding Lawyer si Mihail Vladimir Poenaru, Senior Lawyer - Marieta Avram Law Office

 
 
I.    PRELIMINARII

1.    Prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative1 (în continuare, OUG nr. 82/2017), Guvernul României a stabilit o serie de modificări legislative în materia legislației primare.

2.    Prin preambulul OUG nr. 82/2017, se justifică necesitatea adoptării acestor măsuri, printre motivele Guvernului regăsindu-se argumentul că „măsurile de protecţie socială propuse au consecinţe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România şi sunt menite să vină în sprijinul populaţiei, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât şi prin menţinerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora ˮ.


3.    În aceste condiții, OUG nr. 82/2017 aduce modificări în privința (i) valorii punctului de pensie, care, începând cu data de 1 iulie 2018, se va majora cu 10%; (ii) pensiei sociale minime garantate, care, strict în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018, va fi la nivelul de 640 RON; (iii) cotei de contribuției la fondul de pensii administrate privat (Pilonul II), care, începând cu data de 1 ianuarie 2018, va fi de 3,75%; (iv) datei de intrare în vigoare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune2; (v) indemnizației lunare pentru creșterea copilului; (vi) obligației de negociere colectivă în dreptul muncii și a condițiilor de reprezentare a salariaților la negocierile colective.

II.    „NEGOCIEREA COLECTIVĂ FORȚATĂˮ ÎN SLUJBA DREPTULUI FISCAL

4.    În cuprinsul art. VII din OUG nr. 82/2017 sunt instituite o serie de derogări de la prevederile referitoare la obligativitatea inițierii negocierilor colective, cuprinse în dispozițiile art. 129 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social3 (în continuare, Legea dialogului social).

5.    Astfel, dacă în temeiul art. 129 alin. (1) din Legea dialogului social inițierea negocierilor colective este obligatorie numai la nivel de unitate și doar dacă unitatea are cel puțin 21 de angajați, în temeiul art. VII alin. (1) al OUG nr. 82/2017 obligația inițierii negocierilor colective subzistă și în cazul unităților cu mai puțin de 21 de angajați.

6.    Dar nu oricum! Măsura inițierii negocierilor colective este obligatorie atât pentru unitățile care au mai puțin de 21 de angajați, cât și pentru cele care au cel puțin 21 de angajați, strict pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal4 (în continuare, OUG nr. 79/2017), act normativ care aduce modificări substanțiale Codului fiscal, în principal prin trecerea contribuțiilor sociale ale angajatorilor în sarcina angajaților. Mai mult, această obligație de inițiere a negocierii colective este temporară, prevederile derogatorii aplicându-se în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017.

7.    Aceste ultime aspecte, respectiv aplicarea temporară a derogării și obiectul limitat asupra căruia poartă negocierea colectivă (i.e., punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 79/2017), contrazic bunele intenții ale Guvernului manifestate în preambulul OUG nr. 82/2017, dat fiind că legiuitorul a prevăzut că „prin prezenta ordonanţă de urgenţă se asigură cadrul normativ necesar pentru stimularea negocierii colective la nivel de unitate pentru toate categoriile de angajatori, indiferent de numărul de salariaţiˮ.

8.    Criticăm soluția Guvernului prin obligarea la inițierea de negocieri colective, dat fiind că un asemenea demers legal este lipsit atât de necesitate, cât și de utilitate. Astfel, premisa de la care se pornește în adoptarea acestei derogări este fundamentată pe necesitatea punerii în acord a relațiilor de muncă cu măsura de trecere a contribuțiilor sociale ale angajatorilor în sarcina angajaților.

9.    Cu toate acestea, apreciem că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, o astfel de inițiere a negocierilor colective nu era necesară, dat fiind că, în temeiul art. 17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii5 (în continuare, Codul muncii), orice modificare a clauzelor contractului individual de muncă ce intervine ope legis nu presupune obligația de încheiere a unui act adițional la contractul de muncă.

10.    Aceasta deoarece modificările intervenite la Codul fiscal au impact asupra tuturor contractelor individuale de muncă în vigoare, or simpla prevedere legală era suficientă, astfel încât toate aceste contracte să fie modificate, și avem în vedere, în special, stipulațiile contractuale privitoare la salariul de bază, la care face referire expressis verbis art. 17 alin. (3) lit. k) din Codul muncii.

11.    Or, dacă prin trecerea contribuțiilor de la angajator în sarcina salariatului se va produce o diminuare a salariului, în măsura în care angajatorul este dispus la negocierea cu salariatul său, în sensul acordării cel puțin a diferenței de bani dintre actualul salariu net și preconizatul salariu net (obținut după trecerea contribuțiilor sociale ale angajatorilor în sarcina angajaților), atunci, în temeiul art. 162 alin. (2)6 Codul muncii, nimic nu împiedică cele 2 părți la contractul de muncă să demareze o procedură de negociere individuală. În aceste din urmă condiții, bineînțeles, părțile vor fi ținute să încheie, anterior modificării contractului individual de muncă, un act adițional la contractul individual de muncă, conform prevederilor art. 17 alin. (5) Codul muncii.

12.    Pe de altă parte, termenul de o lună în care trebuie inițiate și finalizate negocierile colective este aproape imposibil de respectat, prin raportare la prevederea legală etalon a art. 129 alin. (5) din Legea dialogului social, care stabilește că durata negocierii colective nu poate fi mai mare de 60 de zile, iar, excepțional, prin acordul părților, această durată poate fi prelungită.

13.    Această forțare legală a inițierii negocierii colective mută tensiunile acumulate în spațiul public cu privire la măsurile fiscale adoptate unilateral de către Guvern spre unitățile angajatoare, întreaga sarcină a gestiunii acestor tensiunii fiind transferată către angajatori.

14.    Mai mult, aceste măsuri nu fac altceva decât să pună în mâna tuturor angajaților cu contract individual de muncă un instrument de presiune asupra angajatorilor care, în caz de eșec al negocierilor colective, poate duce, concertat, la declanșarea de conflicte colective de muncă și, subsecvent, la declanșarea grevei, toate acestea putând avea drept efecte blocarea unor sectoare de activitate.

15.    Astfel, inițierea negocierii colective este obligatorie atât în cazul unităților în care nu există încheiate contracte colective de muncă, cât și în cazul unităților în care există deja negociate contracte colective de muncă.

16.    Mai mult, OUG nr. 82/2017 aduce derogări textului art. 135 alin. (1) din Legea dialogului social, art. VII alin. (3) și (4) ale OUG nr. 82/2017 recunoscând dreptul de a participa la negocierile colective, (i) pe de-o parte, reprezentanților federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, care participă împreuna cu reprezentanții salariaților, în cazul în care în respectiva unitate nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate; și, (ii) pe de altă parte, reprezentanţilor salariaţilor care participă împreună cu un reprezentant al unei federaţii reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, la invitaţia reprezentanţilor salariaţilor, în cazul în care la nivelul respectivei unități nu există sindicat.

17.    În aceste condiții, toate obligațiile fiind impuse prin norme imperative, pe cale de consecință, încălcarea obligației de inițiere a negocierii colective nu este lipsită de sancțiuni. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 217 alin. (1) lit. b) din Legea dialogului social: „refuzul angajatorului de a începe negocierea contractului colectiv de muncă, cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 10.000 leiˮ, această sancțiune având natură contravențională.

18.    Cu toate acestea, ulterior datei de 20 decembrie 2017, derogările de la prevederile art. 129 alin. (1), (3) și (5) și art. 135 alin. (1) din Legea dialogului social vor înceta a mai produce efecte.

III.    INDEMNIZAȚIA DE CREȘTERE A COPILULUI

19.    OUG nr. 82/2017 aduce modificări și în planul indemnizației de creștere a copilului, consacrată legal de prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor7 (în continuare, OUG nr. 111/2010).

20.    Astfel, dacă prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor8 se eliminase raportarea la Indicatorul Social de Referință9 (în continuare, ISR) a indemnizațiilor acordate în baza OUG nr. 111/2010, începând cu indemnizațiile ce vor fi în plată din ianuarie 2018, atât indemnizația minimă de creștere a copilului, cât și indemnizația acordată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, vor fi raportate la ISR, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare.

21.    Pe de-o parte, în conformitate cu prevederile art. IV pct. 1 din OUG nr. 82/2017, cuantumul minim al indemnizației lunare de creștere a copilului va fi rezultatul aplicării unui coeficient de multiplicare de 2,5% la valoarea ISR-ului, adică 1.250 RON. Or, anterior acestei modificări, cuantumul minim al indemnizației de creșterea copilului era stabilit la valoarea de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată10.

22.    Pe de altă parte, în privința sarcinilor gemelare, de tripleți ori de multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de sarcină, indemnizația de creștere a copilului va fi egală cu valoarea obținută din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5% la valoarea ISR-ului, pentru fiecare copil născut dintr-o astfel de sarcină, deși, în prezent art. 5 al OUG nr. 111/2010 stabilește că nivelul indemnizației pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, va fi de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

23.    În oglindă, vor fi modificate și prevederile art. 9 alin. (4) din OUG nr. 111/2010 referitoare la prelungirea concediului de creștere a copilului în cazul suprapunerii a două sau mai multor situaţii de natură a genera acest drept, în sensul că, pe perioada suprapunerii acestor situații, cuantumul indemnizației lunare de creștere a copilului se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea ISR, pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea.

IV.    CONCLUZII

24.    În primul rând, au fost încălcate prevederile legale referitoare la consultarea obligatorie a Consiliului Economic și Social cu privire la proiectele de acte normative iniţiate de Guvern, câtă vreme, conform informațiilor disponibile în mod public11, textul art. VII al OUG nr. 82/2017 nu exista în Proiectul de ordonanță de urgență trimis la Consiliul Economic și Social, anterior discutării acestui proiect în ședința Guvernului din 8 noiembrie 2017. Pe cale de consecință, nici partenerii sociali nu au fost consultați cu privire la modificările legislative de la art. VII din OUG nr. 82/2017, deși acestea se circumscriau obiectului dialogului social.

25.    Iar pe fondul problemei, asistăm la adoptarea unor reglementări legale atipice, având în vedere că, pe de-o parte, sunt norme temporare, și, pe de altă parte, norme de ordine publică, cum sunt normele fiscale, fac obiectul unei negocieri colective, mai cu seama aceste negocieri fiind impuse chiar de către legiuitor.

26.    În al doilea rând, constatăm că, prin adoptarea prevederilor OUG nr. 82/2017, s-a realizat un regres legislativ, prin afectarea anumitor drepturi aflate în strânsă relație cu concediul pentru creșterea copilului.
                                  
Cabinetul de Avocat Marieta Avram a fost înființat în anul 2008 de către Marieta Avram, avocat în cadrul Baroului București din anul 1991. Marieta Avram deține o bogată experiență în exercitarea unor funcții juridice de conducere în sectorul public și cel privat, fiind, de asemenea, cunoscută pentru activitatea în domeniul academic.
Avocații cabinetului acordă consultanță juridică și reprezintă în instanță clienți locali și internaționali, într-o gamă extinsă de domenii juridice, în special: drept civil, drept bancar și protecția consumatorilor, restructurare și recuperarea creanțelor, insolvență și executări silite, dreptul muncii și al securității sociale, drept societar, drept imobiliar și carte funciară, contencios administrativ și fiscal, achiziții publice, dreptul familiei, drept internațional privat.

 

1.  Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017.
2.  Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016.
3.  Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare.
4.  Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017.
5.  Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare.
6.  „Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariatˮ.
7.  Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.
8.  Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016.
9.  Conform art. 331 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, astfel cum aceasta a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 126/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi al stabilirii măsurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, ISR are o valoare de 500 RON.
10.  Conform Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 06 ianuarie 2017: „Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar (...)ˮ.
11.  http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/11/OUG-2.pdf, consultat la data de 21 noiembrie 2017.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 112 / 11154
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Tranzacția prin care elveţienii de la Georg Fischer AG preiau Eucasting RO SRL a primit undă verde din partea Concurenței. Avocații Tudor, Andrei & Asociaţii și biroul local Eversheds, în achiția estimată la peste 50 mil. €
    Wolf Theiss își întărește echipele de Real estate și Energie din România cu doi avocați. Flaviu Nanu se alătură echipei în calitate de Counsel și Sebastian Boțic - Avocat Colaborator
    Cum au lucrat avocații români în achiziția prin care Vitruvian a devenit acționar Bitdefender. CMS România și Clifford Chance Badea au avut mandate în tranzacția de 180 mil. $
    Echipa Mușat & Asociații dedicată practicii de achiziții publice a avut un nivel ridicat de încărcare anul acesta. Iulian Popescu, Partener: Noul pachet legislativ a adus elemente care au îmbunătăţit procesul achizițiilor publice, dar o problemă gravă rămâne conduita autorităților contractante privind confidențialitatea ofertelor depuse
    Popovici Nițu Stoica & Asociații a asistat Auchan în preluarea rețelei OK Supermarket. Ce avocați au fost implicați în proiect
    Avansul pieței împrumutului sindicalizat va alimenta noi oportunități de business. Elena Iacob, partener ZRP: Există perspective foarte bune de creștere datorită investițiilor planificate în domeniul energiei și al infrastructurii
    Schimbările aduse de noul pachet legislativ privind achizițiile publice, comentate de Vlad Cercel, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații. Legislația terțiară va trebui să ofere clarificări cu privire la problemele des întâlnite în practică
    LegiTeam: “BOHÂLȚEANU & ASOCIAȚII recrutează avocat stagiar
    LegiTeam: Mareș | Danilescu | Mareş în asociere cu Dan Lupașcu recrutează avocat drept penal
    LegiTeam: Voicu & Filipescu is looking for lawyers
    LegiTeam: Maravela & Asociaţii is looking for a new colleague
    Metrorex caută avocați și pune pe masă 2 mil. lei pentru exproprieri
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...