ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Proiectul legii energiei nu corespunde în totalitate principiilor şi standardelor europene

21 Martie 2012   |   Niculeasa Litigators Tax Regulatory

Ca o sinteză asupra aspectelor particulare prezentate pe care le aduce proiectul legii energiei electrice, se poate afirma că deşi acesta reprezintă o îmbunătăţire a legislaţiei în vigoare, nu corespunde în totalitate exigenţelor dreptului comunitar.

 
 
Proiectul legii energiei, în forma în care a fost aprobat de Guvern în cursul săptămânii trecute şi transmis către Parlamentul României, face parte din măsurile de transpunere a Directivei 2009/72/CE privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE (în continuare „Directiva 2009/72/CE”).

Directiva 2009/72/CE face parte din aşa-numitul „al treilea pachet energetic”, ale cărui obiective principale constau în:
•    Asigurarea unei separări efective a operatorilor de transport şi sistem de activităţile de producţie şi furnizare;
•    Asigurarea unui climat concurenţial pentru companiile europene şi cele din state terţe;
•    Liberalizarea pieţei de energie electrică;

•    Asigurarea independenţei autorităţilor naţionale de reglementare.

Directiva 2009/72/CE trebuia transpusă de către statele membre până la data de 3 martie 2011, împotriva statului român fiind deja iniţiată procedura de infringement de către Comisia Europeană în cursul anului 2011.

Principalele modificări aduse de proiectul de lege vizează alegerea modelului „operator de sistem independent”, în ceea ce priveşte separarea efectivă a acitvităţilor de transport de cele legate de producerea şi furnizarea energiei electrice, renunţarea la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică şi întărirea independenţei autorităţii române de reglementare.

Cu privire la ultimele două aspecte reglementate de noul proiect de lege, împotriva statului român au fost declanşate, în trecut, proceduri de infringement, datorită nerespectării dispoziţiilor comunitare corespunzătoare. Din acest punct de vedere, se pune problema dacă şi în ce măsură noul proiect de lege remediază neajunsurile legislaţiei în vigoare în acest moment, respectiv Legea nr. 13/2007.

Preţurile reglementate


Conform proiectului de lege, piaţa de energie electrică va fi în continuare formată din segmentul concurenţial şi segmentul reglementat, creşterea ponderii segmentului concurenţial realizându-se gradat. Astfel, furnizarea energiei electrice în condiţii reglementate se va realiza pentru clienţii non-casnici până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru clienţii casnici, până la data de 31 decembrie 2015.

Potrivit acestui proiect, un calendar de eliminare treptată va fi elaborat pentru perioada 2012-2015, ţinând seama de posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi.

Menţinerea preţurilor reglementate până cel puţin la data de 31 decembrie 2015 ridică însă serioase semne de întrebare cu privire la conformitatea noii legi cu prevederile Directivei 2009/72/CE. Nu trebuie neglijat faptul că una din premisele esenţiale ale celui de-al treilea pachet energetic constă în existenţa unei pieţe deschise în totalitate, care permite tuturor consumatorilor să îşi aleagă liber furnizorii şi tuturor furnizorilor să îşi livreze liber produsele clienţilor. Mai mult, deschiderea pieţei de energie electrică ar trebui să fie efectivă începând cu data de 1 iulie 2007.

Or, amânarea eliminării preţurilor reglementate până la sfârşitul anului 2015 apare în contradicţie cu premisele liberalizării complete a pieţei. In plus, în situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei de energie electrică, autoritatea de reglementare poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioada de maxim 6 luni. Această perioadă poate fi prelungită succesiv pentru durate de cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii.

Reglementarea acestui tip de intervenţie a autorităţii de reglementare, generalitatea descrierii situaţiei în care intervenţia este permisă, aduce o nouă constrângere libertăţii de formare a preţurilor. În acest sens ar trebui analizată jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie cuprinsă în hotărârea Federutility.

Este de asemenea interesant de notat că operatorii economici care vor practica preţuri şi tarife reglementate sunt obligaţi să prezinte autorităţii de reglementare costurile şi veniturile realizate separat din activităţile care fac obiectul licenţelor acordate în structura stabilită de aceasta.

Toate aceste elemente sunt de natură a evidenţia o lipsă a coerenţei proiectului de lege raportat la principiile existente în legislaţia europeană în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de energie electrică.

Independenţa autorităţii de reglementare


Importanţa independenţei autorităţilor de reglementare naţionale este subliniată în însăşi considerentele Directivei 2009/72/CE, care subliniază că eficacitatea reglementărilor în domeniul pieţei de energie electrică este afectată de lipsa de independenţă a autorităţilor de reglementare naţionale faţă de autorităţile publice centrale. În acest sens, la nivel comunitar, independenţa autorităţilor de reglementare este privită atât din punct de vedere juridic şi funcţional, cât şi al personalului cu funcţii de conducere din cadrul lor.

Faţă de dispoziţiile Legii nr. 13/2007, proiectul de lege aduce o evidentă îmbunătăţire cu privire la acest aspect, însă aparent nu suficientă.

Ca puncte pozitive, trebuie notat faptul că autoritatea română de reglementare – ANRE – este reglementată ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se realizează integral din venituri proprii. În plus, regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă de către preşedintele ANRE.

Spre deosebire de reglementarea în vigoare, conducerea ANRE se asigură de către un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu mai sunt numiţi în mod direct de către prim-ministru. Cu toate acestea, preşedintele şi vicepreşedintele sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea prim-ministrului.

Tot preşedintele României este cel care numeşte membri Comitetului de Reglementare din cadrul ANRE, la propunerea preşedintelui ANRE şi a ministrului de resort, după audierea candidaţilor în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, respectiv în Comisia economică, industrii şi servicii din cadrul Senatului.

Prim-ministrul este cel care numeşte, prin decizie, pe membri Consiliului Consultativ al ANRE, consiliu care are rolul de a armoniza interesele operatorilor economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale cu cel al consumatorilor. Opiniile emise de Consiliul consultativ nu au caracter obligatoriu pentru Comitetul de reglementare.

Prin urmare, rolul puterii executive şi al pârghilor existente între aceasta şi autoritatea de reglementare nu este eliminat în totalitate din noua lege. Deşi, din punct de vedere funcţional, prin proiectul de lege, s-a înregistrat o întărire a independeţei ANRE, ceea ce poate pune probleme este, în continuare, independeţa din perspectiva personalului cu funcţii de conducere al autorităţii de reglementare.

Ca o sinteză asupra aspectelor particulare prezentate pe care le aduce proiectul legii energiei electrice, se poate afirma că deşi acesta reprezintă o îmbunătăţire a legislaţiei în vigoare, nu corespunde în totalitate exigenţelor dreptului comunitar.

Niculeasa Law Office este un cabinet de avocatura de tip boutique specializat în drept fiscal şi în domeniile reglementate, oferind atat servicii de consultanţă, cât şi de reprezentare a clienţilor în faţa instanţelor judecătoreşti şi arbitrale.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 8713 / 10835
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    RTPR Allen & Overy a asistat ADM Capital la vânzarea Brikston. Ce avocați au făcut parte din echipa despre care clientul spune că are ”una dintre cele mai bune practici de M&A din țară”
    Litigiile dintre bănci și clienți continuă. Ce case de avocați au fost apelate de instituțiile bancare în dosarele importante
    În agricultură, interesul investitorilor este orientat în special către fermele specializate pe cultura plantelor și industriile procesatoare de materii prime. Elementele care fac un business agricol atractiv, explicate de Cristian Radu, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații
    Avocații NNDKP spun că se conturează o piață ‘secundară’ pentru NPL: o piață ‘retail’, de vânzare individuală, în funcție de profilul creanței și pachetului de garanții aferente. Alina Radu, Partener: Structura echipei ne permite să acordăm asistență în proiecte dificile care necesită găsirea unor soluții încă neîncercate pe piața românească
    O noua firmă de avocatură, propulsată de avocați cu experiență. Ijdelea Mihăilescu are în portofoliu clienți de talie mare din mai multe industrii
    IFLR 1000, ediția 2018: Nestor și Țuca sunt pe prima treaptă a podiumului. Birourile locale ale firmelor internaționale își întăresc poziția în ‘clubul’ celor mai bune case de avocați din România
    Cele mai active firme de avocați implicate în fuziuni și achiziții în T1-T3 2017. Ce giganți cu prezență la București au intrat în Top 25 Thomson Reuters global, european și regional
    Avocații ZRP, implicați în câteva tranzacții de credit sindicalizat, în derulare, în care asistă împrumutații. Elena Iacob, Partener: Finanțatorii și companiile au un apetit încă redus pentru credite noi
    PeliFilip și Linklaters asistă Min. Finanțelor în emisiunea de euroobligațiuni în valoare de 1 mld E. Clifford Chance a asistat managerii tranzacției coordonate de la București. Ce avocați au fost implicați
    Avocații Leroy și Asociații au asistat clienții în 10 finanțări complexe în ultimul an. Practica de Banking & Finance asigura 25% din veniturile firmei
    Când apelează firmele la head-hunting în domeniul juridic. Criteriile în selecția posibililor candidați, explicate de Antonella Papp (expert internațional) și Monica Paisa (Staff Coordinator, TZA)
    Trei firme de avocați apără proprietatea intelectuală pe lux în România
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...