Grupul Awdi porneşte războiul cu mass-media locală. Reputaţia, importantă în procesul Awdi vs România de la ICSID

Grupul Awdi a decis astăzi să iniţieze o procedură de calomnie împotriva ziarului Naţional, pentru articolele publicate în zilele de 20, 21, 22, 23, 25 si 26 iulie 2011, anunta un comunicat remis spre difuzare prin firma APCO Worldwide, unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare si consultanta strategica detinute privat la nivel mondial.

"Aceste articole conțin acuzații false, inclusiv aceea de management defectuos, toate în detrimentul operațiunilor și reputației Grupului Awdi, al reprezentanților săi și a familiei Awdi", precizeaza comunicatul.
Potrivit firmei de consultanta strategica, această serie de articole reprezintă continuarea unei campanii acuzatoare şi discriminatorie violentă, începută acum câţiva ani împotriva Grupului Awdi şi a membrilor familiei Awdi.

Avocatul care se ocupă de procedura de calomnie este Dan Cimpoeru, din Bucureşti.

“Nu există absolut nicio dovadă care să suțină acuzațiile menționate  de ziarul Naţional. În plus, nu s-a încercat contactarea domnului Awdi sau a consilierilor săi legali înainte de publicarea acestor articole defăimătoare, fapt care contravine principiilor de bază care ar trebui să ghideze o anchetă mediatică – obiectivitate, independență și căutarea fundamentării. Totodată, aceste articole au un ton xenofob, asociind respectabila comunitate libaneză din România cu un potențial comportament ilegal. O astfel de implicaţie, se înţelege de la sine, este complet inacceptabilă şi deplorabilă, noteaza aparatorii reputatiei grupului Awdi.
Reprezentantii firmei de comunicare sustin ca redactorul sef al ziarului National a fost contactat, dar a ales să păstreze tăcerea atunci când a fost rugat să rectifice informaţiile prezentate, obligându-l astfel pe domnul Hassan Awdi să recurgă la litigiu", precizeaza comunicatul, remis de pe adresa de email a directorului executiv APCO Worldwide in EMEA, Claire Boussagol.

Grupul Awdi ataca insa doar periferic presa care a tras cu ochiul in afacerile sale, transmitand mesaje negative cititorilor. In trecutul apropiat, mai multe publicatii ale unor trusturi puternice (Intact, Adevarul) au abordat subiectul Awdi - Rodipet, dar niciuna nu a ajuns in instanta.

În ultimele luni, Adevărul - cel mai puternic ziar romanesc, aflat in proprietatea lui Dinu Patriciu - a scris de câteva ori despre afacerile derulate de Grupul Awdi.

"Există piste care arată că zeci de milioane de euro, provenite şi din tunurile vamale, erau preluate în conturile mafiei arabe şi spălaţi de Said Baaklini şi partenerul său de afaceri Hassan Awdi (46 de ani). Cel din urmă este cunoscut şi ca groparul firmei de difuzare a presei, Rodipet. Banii erau spălaţi printr-o serie de firme-fantomă cu sediul pe un  câmp de la marginea Capitalei", sustine Adevarul dupa o investigatie jurnalistica in urma careia a publicat articolul Gruparea „Containerul“ şi filiera arabă.

Ziarul sustine chiar ca "DIICOT e pe firul unei investigaţii „Adevărul” care a făcut dezvăluiri cu privire la afecerile lui Said Baaklini", dar impotriva sa nu a fost anuntat niciun proces de calomnie.

În acest context, este demn de menționat faptul că familia Awdi a inițiat în luna mai, 2010, un arbitraj internațional împotriva României, înaintea Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții (ICSID), de sub umbrela Băncii Mondiale, cerând daune pentru ceea ce consideră a fi tratament inechitabil din partea statului și pe temeiul exproprierii ilegale și fără despăgubire a fostei sale companii, Rodipet. Acest caz este în prezent audiat de un Tribunal de Arbitraj ICSID. O astfel de procedură impune ambelor părţi să își prezinte argumentele și probele într-un mod clar și transparent.

Citeste si Hassan Awdi cheama Romania la arbitraj in al cincilea proces la ICSID

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au început anul trecut urmarirea penala fata de noua persoane, care, sub coordonarea lui Hassan si Mehdi Awdi, ar fi produs un prejudiciu total de 35,5 milioane de euro societatii Rodipet, prin încheierea mai multor contracte defavorabile societatii, potrivit unui comunicat remis de DIICOT.

În urma cu un an, în iunie 2010, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurator pe 25 de imobile, din care cinci hoteluri, peste 150 de autovehicule si utilaje si au efectuat 24 de perchezitii domiciliare în Bucuresti, Constanta si Ilfov "in vederea documentării activităţii infracţionale desfăşurate de grupul infracţional organizat ce a avut ca scop însuşirea, folosirea şi traficarea activelor SC RODIPET SA, (actual SC NETWORK PRESS CONCEPT SA) şi transferul ulterior al sumelor de bani şi bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunilor". Potrivit DIICOT, cercetarile efectuate pâna la acea data au stabilit ca în perioada post-privatizare, începând din 2003, administratorii Rodipet au dus o politica de falimentare a societatii, care s-a soldat cu un prejudiciu de 35,5 milioane euro.

In comunicatul DIICOT se precizeaza ca cercetarile facute în aceasta cauza arata ca în toata perioada post-privatizare, respectiv ulterior încheierii contractului de privatizare nr. 62/2003, administratorii SC Rodipet SA, "profitând de inexistenta  controlului post-privatizare, a controalelor vizând respectarea regulilor financiare dar si de pozitia dominanta în AGA, au desfasurat o politica de falimentare a societatii concretizata în încheierea unor contracte de împrumut, consultanta, reprezentare, vânzare, prestari servicii, total defavorabile societatii".

Cauza a fost instrumentata împreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Biroului de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, iar suportul tehnic al operatiunii a fost asigurat de Serviciul Român de Informatii, se arata în comunicatul DIICOT.

In iulie 2011, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au efectuat alte 9 percheziţii domiciliare la sediul şi punctele de lucru ale SC LIBAROM AGRI SRL  şi la locuinţa învinuitului BAAKLINI SAID, în vederea ridicării mai multor documente financiare contabile şi a altor mijloace materiale de probă utile în soluţionarea cauzei. "Acţiunea este o continuare a documentării investigative realizate de către procurorii DIICOT în dosarul privind activitatea infracţională derulată prin intermediul SC RODIPET SA ( actual SC NETWORK PRESS CONCEPT SA) de către învinuiţii HASSAN AWDI ş.a.", se precizeaza intr-un alt comunicat al DIICOT, dat publicitatii pe 22 iulie 2011.

Comunicatele DIICOT au aparut in mai multe ziare romanesti si au fot preluate de posturile de televiziune.

Argumentele familiei Awdi in batalia cu ziarul National

► Potrivit acuzațiilor, AVAS nu a făcut suficiente verificări după privatizarea Rodipet (Național, 26 iulie 2011): Cu toate acestea, AVAS a rămas în continuare acționar activ  în Rodipet, fiind așadar în poziția de a realiza toate controalele necesare.
► În plus, registrele companiilor relevante au fost examinate foarte atent de către toate autoritățile relevante din România, inclusiv ANAF.
► În mod similar, presupusa „lipsă a controlului post-privatizare” este absurdă, dat fiind faptul că, încă din prima zi de privatizare (în timpul căreia, din nou, AVAS a rămas acționar important), AVAS (precum și ANAF și alte agenții) și companiile domnului Awdi s-au aflat într-un dialog constant, cu sute de întâlniri și numeroase corespondențe, contacte și schimburi de mesaje. AVAS și companiile domnului Awdi au fost chiar angajate în cadrul mai multor proceduri de arbitraj în faţa Curţii de Arbitraj Comercial International a Camerei de Comerţ şi Industrie din România.
► Cu privire la așa-zisele companii fictive afiliate Grupului Awdi (Național, 25 iulie 2011): În fapt, nu a existat nimic de acest fel. Dimpotrivă, compania Magnar din cadrul Grupului Awdi și-a respectat toate obligațiile, conform contractului de privatizare, sub controlul constant al AVAS,  și a efectuat investiții substanțiale. Companiile lui Hassan Awdi din Statele Unite sunt înregistrate corespunzător in SUA, unde nu au fost niciodată obiectul vreunei anchete fiscale sau de altă natură, nici chiar după aceste acuzaţii recente, sustine comunicatul de presa al grupului Awdi.
► În legătură cu presupusa „influență a Grupului Awdi asupra scenei politice, a mass-media si a mediului economic românesc, ceea ce ar caracteriza existența unui grup criminal”, această afirmație este total nefondată  și atât de neinteligibilă încât ar transforma orice companie implicată în afaceri la nivel internațional într-o potențială organizație criminală, sustin aparatorii reputatiei familiei Awdi. În cele din urmă, deși Grupul Awdi era un actor economic important în România, nici Hassan Awdi, nici vreunul dintre membrii familiei sale nu și-au exprimat dorința de a se angaja în politica românească, se arata in comunicat. Grupul Awdi nu a deținut niciodată vreun ziar sau mass-media audiovizuale.

Despre arbitraj ICSID
 
Arbitrajul Rodipet (Caz ICSID nr. ARB/10/13) este un arbitraj internațional, înaintea Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții (ICSID), o agenție a Băncii Mondiale, depus de către investitori americani, în baza Tratatului Bilateral de Investiții dintre Statele Unite și România.

Tratatul Bilateral de Investiții dintre Statele Unite și România a fost semnat în data de 28 mai 1992 și a intrat în vigoare în 15 ianuarie 1994.

Reclamanții sunt domnul Hassan Awdi, cetățean și om de afaceri american, și cele două companii americane ale acestuia: Enterprise Business Consultants și Alfa El Corp. Reprezentarea legală este asigurată de firmele de avocatură Bredin Prat și Mayer Brown.

Pârâtul este România, reprezentată de firmele de avocatură Lalive și Leaua Asociatii.

Rodipet este o companie de distribuție de presă, care operează o rețea de mii de chioșcuri de presă. Reclamanții au achiziționat Rodipet, fostă companie de stat, printr-un contract de privatizare semnat în data de 23 decembrie 2003. Reclamanții consideră că investițiile lor în Rodipet au fost expropriate ilegal, fără compensații echitabile. Reclamanții consideră că anumite prevederi ale Tratatului Bilateral de Investiții dintre Statele Unite și România, care protejează  investițiile americane în România, au fost încălcate, în special angajamentul României de a trata reclamanții echitabil, de a le acorda întreaga protecție și securitate sub incidența legislației internaționale.

În plus, investiția reclamanților în Casa Bucur, un hotel de tip boutique din București, a fost de asemenea expropriată de către statul român, fara compensații de orice fel.

În prezent, valoarea totală a creanţei față de investitorii din SUA este estimată de acestia la zeci de milioane de dolari.ICSID este o instituţie internațională autonomă, creată în temeiul Convenţiei pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții între State și Persoane ale Altor State, cunoscută sub numele de Convenţia de la Washington, care a intrat în vigoare la 14 octombrie 1966. Până în prezent, a fost semnat de către 157 state membre, dintre care 147 au și depus instrumentele lor de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

România a semnat Convenţia de la ICSID, la 6 septembrie 1974 şi a început să o aplice la data de 12 octombrie 1975.

Informaţiile puse la dispoziţia publicului cu privire la acest caz, sunt disponibile pe site-ul ICSID aici şi aici.