Recalcularea pensiilor speciale ar putea aduce un val de procese

Una dintre prevederile cuprinse in Legea unica a pensionarii vizeaza recal­cularea pensiilor speciale. Guvernul so­licita ca in termen de cinci luni de la intrarea in vigoare a legii toate pensiile de acest tip sa fie recalculate pe baza principiului contributivitatii, scrie Georgeta Filip in Financiarul.

Propunerea este contestata atat de catre reprezentantii partidelor din opo­zitie, cat si de CSM, motivand ca prin aplicarea unei astfel de prevederi se incalca principiul neretroactivitatii legii, prevazut de Constitutie. Sub incidenta legii intra militarii, magistratii, perso­nalul auxiliar al instantelor judecatoresti si al Parchetelor, personalul diplomatic si consular, dar si parlamentarii. „Drep­tu­rile castigate, recunoscute intr-un stat de drept, trebuie acordate chiar daca ulterior acestea se modifica”, explica deputatul PSD Florin Iordache, membru al Comi­siei juridice din Ca­mera Deputatilor.

„Noua lege nu poate afecta cuan­tumul pensiilor aflate in plata, chiar si atunci cand modul de calcul al pensiilor se modifica prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil ca legea sa opereze retroactiv”, atrage atentia Con­siliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Legislativ: proiectul cuprinde masuri neconstitutionale
In avizul dat pe proiectul de lege pri­vind sistemul unitar de pensii publice, Consiliul Legislativ atrage atentia ca unele dintre solutiile propuse „pot fi con­si­derate ca incalcand principii de drept consacrate de Constitutie”. Ca exem­plu este dat tocmai articolul criticat de CSM si de partidele de opozitie.

„Masura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate in plata la data intro­du­cerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decat prin incalcarea principiului neretroac­tivitatii legii, prevazut la art. 15 din Con­stitutia Roma­niei”, se precizeaza in documentul sem­nat de Dragos Iliescu, presedintele Con­siliului Legislativ. „In cazul de fata, deoa­rece masurile propuse au caracter civil, ele vor viza doar ca­zurile care se vor ivi dupa intrarea in vigoare a proiectului, nu si situatiile deja existente”, mai precizeaza sursa citata. Articolul 15 din Constitutie prevede ca „legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contra­ven­tionale mai favorabile”.

Un alt argument adus de Consiliul Legislativ este ca „actualele pensii de serviciu au fost acordate in baza unor legi emise de statul roman, in vigoare la momentul calcularii”, prin urmare, „o recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar insemna o incalcare de catre stat a propriei legislatii”. Nici solu­tia unei eventuale modificari retroactive a legii nu este acceptata de catre CL, in­trucat o astfel de solutie „ar avea reperc­u­siuni asupra caracterului de stat de drept”.

In context, Consiliul Legislativ da ca exemplu o decizie a Curtii Consti­tutio­nale care face referire expresa la intan­gi­bi­litatea drepturilor castigate. „In cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere drepturilor castigate anterior”, precizeaza CCR, intr-o decizie emisa in 2007.

Contrar tuturor acestor puncte de ve­dere, reprezentantii Executivului spun ca legea trebuie sa fie adoptata in forma prezentata. „Prin recalculare nu se afec­teaza principiul neretroactivitatii. De ce? S-ar incalca acest principiu daca am im­pune oamenilor care astazi au asemenea pensii speciale sa returneze sumele de bani pe care le-au primit in trecut. Ei nu vor fi obligati sa returneze ce au primit in trecut, doar ca pentru viitor nu vor mai primi aceleasi sume de bani, ci vor primi pensie exact in masura contributiei pe care o au sau au avut-o la bugetul asigu­rarilor sociale”, sustine premierul Emil Boc.

Executivul si CSM trebuie sa gaseasca o solutie de compromis
Daca legea este adoptata de Parla­ment, in aceasta forma, exista riscul ca pensionarii beneficiari de pensii spe­ciale sa dea statul in judecata si sa cas­tige, a explicat pentru „Financiarul” Su­zana Dobre, expert pe proiecte de politici socia­le in cadrul SAR. In opinia sa, este de ajuns ca o singura persoana sa dea sta­tul in judecata si sa castige, pen­tru ca sa urmeze „un val de procese”. „Si­tuatia se va complica foarte tare, intrucat este de asteptat ca magistratii sa decida prin prisma propriului interes”, a atras aten­tia Suzana Dobre, amintind ca ma­gistratii sunt una dintre categoriile afec­­tate de recalcularea pensiilor. O ipo­teza avansata este aceea ca Executivul sa dis­cute cu CSM si sa gaseasca impre­una o solutie de compromis.

In prezent, proiectul intocmit de gu­vern se afla in dezbatere la comisiile de spe­cialitate din Senat. Discutiile se anun­ta extrem de complicate, fiind vor­ba de un subiect sensibil. Comisia pentru drep­turile omului, de exemplu (in care coalitia de guvernare are o majoritate simpla de 7 voturi la 6), a dat aviz negativ pe acest pro­iect. In con­text, senatorul Ion Rotaru (PSD), fost di­rector general al Casei de Pensii Braila, ne-a declarat ca termenul avan­sat de gu­vern pentru recalcularea tuturor pensi­ilor speciale este „nerealist”. In plus, aces­ta atrage atentia ca „asa cum este conce­puta legea, in ansamblu, nu rezolva pro­blemele din sistem, intrucat de-a lungul timpului au fost foarte multe inechitati”.

Banii ar putea fi economisiti doar pe hartie
Din statistica Executivului reiese ca, in prezent, sunt aproximativ 180.000 de persoane care beneficiaza de acest tip de pensii. Potrivit acelorasi surse, doar 15% dintre acesti pensionari vor avea pensii mai mici. „Deci, aproximativ 30.000 de pensionari cu pensii speciale ar fi o redu­cere cu 1.500 de euro pe persoana ori 12 luni, veti vedea ca ies peste 500 si ceva de milioane de euro”, explica recent pre­mie­rul Emil Boc. Cat anume va econo­misi statul in urma acestei operatiuni se va sti cu exactitate abia dupa ce va fi incheiata intreaga procedura de recal­culare a pen­sii­lor.

In actul normativ elaborat de gu­vern, economiile sunt insa mult mai mici decat cele anuntate de Boc. „Reducerea chel­tuielilor cu plata pensiei sunt de apro­xi­mativ 757,5 milioane de lei in anul 2011 (deci in primul an de aplicare - n.r.) si de aproximativ 1.459 de milioane de lei in anul 2020”, se pre­cizeaza in documentul oficial.

Alte divergente pe acest act normativ
punctul de pensie: guvernul propune 43,3% din salariul mediu brut pe economie, in timp ce PSD si PNL cer majorarea la 45%
cresterea varstei de pensionare