ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Bei ce vrei, dar ştii ce bei? Denumirile de origine şi indicaţiile geografice în domeniul vinurilor (partea a II-a)

27 Martie 2018   |   Andreea Micu (Partner) și Ramona Bădescu (Associate) - STOICA & Asociatii

Prin consacrarea juridică a DO şi IG, se asigură nu numai o informare corectă şi completă a consumatorului despre vinurile pe care le alege, dar şi o protecţie juridică sporită a producătorilor care depun eforturi în obţinerea şi comercializarea unui vin de înaltă calitate.

 
 
Denumirile de origine şi indicaţiile geografice reprezintă o adevărată carte de vizită a produselor pentru consumatorii din era globalizată, întrucât aceștia se confruntă cu o diversitate de vinuri din multiple zone ale lumii.

Dacă într-o primă parte a analizei noastre dedicate denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice ne-am concentrat atenţia asupra înţelegerii noţiunilor de denumire de origine şi indicaţie geografică şi a aşezării acestora într-un context juridic, în această a doua parte vom face un scurt popas asupra scopului pentru care au apărut şi au fost reglementate aceste descrieri geografice în materia vinurilor. Ulterior, ne vom îndrepta atenţia către condiţiile în care pot fi utilizate denumirile de origine şi indicaţiile geografice de către producători şi cum anume se reflectă acestea în ambalarea şi etichetarea unui vin.


Citește aici prima parte a acestui articol

Care este scopul denumirilor de origine și al indicațiilor geografice?

Denumirile de origine și indicațiile geografice sunt expresia juridică și comercială a legăturii vinurilor cu aria geografică din care provin.

Pe de o parte, în materie de vinuri, poate mai mult decât în cazul oricăror alte produse alimentare, relația cu teritoriul unde au fost create este esențială pentru caracteristicile și calitățile produsului final. În materie de vin, este fundamental terroir-ul, care reprezintă nu doar o zonă geografică delimitată, cu anumite particularități pentru agricultură, ci ansamblul caracteristicilor regiunii respective, de natură să influențeze vinurile produse acolo, precum clima, compoziția solului, poziția geografică (la șes, pe culmea unui deal, la malul mării etc.), inclusiv tradiția (exprimată prin obiceiurile și metodele de vinificație, soiurile de struguri cultivate cu predilecție, tipurile de cupaje/asamblaje practicate etc.).

Dacă luăm ca exemplu regiunea Drăgășani, care este protejată ca DOC, putem vorbi despre un terroir propice cultivării viței-de-vie și producerii vinului, având în vedere climatul temperat continental, cantitatea suficientă de precipitații, influența echilibrată a râului Olt din apropiere, conținutul bogat în argilă și calcar al solului, tradițiile viticole. Mai mult, producătorii de vin care își desfășoară activitatea într-o regiune geografică din cadrul DOC Drăgășani vor fi influențați nu doar de caracteristicile terroir-ului de Drăgășani, ci și de cele ale terroir-ului corespunzător arealului limitat unde își cultivă strugurii, unde își îmbuteliază vinul etc. Chiar și o simplă parcelă plantată cu viță-de-vie poate da naștere unor vinuri unice, în anumite condiții.

Terroir-ul, exprimat prin DO și IG, concretizează cel mai bine diversitatea vinurilor existente pe piață.

Pe de altă parte, consacrarea juridică, prin intermediul DO și IG, a legăturii dintre vinuri și teritoriul de unde provin, reprezintă cel mai important mijloc de control al calității acestora.

Așa cum am văzut, aceste denumiri geografice reprezintă o adevărată carte de vizită a produselor pentru consumatorii din era globalizată, întrucât aceștia se confruntă cu o diversitate de vinuri din multiple zone ale lumii.

În cazul multora dintre vinuri, au intervenit mai mulți actori și mai multe zone geografice în procesul de producție (spre ex. strugurii provin dintr-o țară, know-how-ul aplicat în procesele oenologice este originar dintr-o altă ţară, producția propriu-zisă a vinului are loc într-o regiune, iar îmbutelierea în altă regiune). În astfel de cazuri, calitatea finală a vinurilor rezultate poate fi greu de controlat, ținând seama de întreruperea continuității procesului de producție și de factori precum transportul materiilor prime, modalitatea de depozitare a acestora, locul unde are loc procesul de vinificare propriu-zis, respectarea normelor de siguranță și igienă cu ocazia îmbutelierii etc.

În aceste condiții, DO și IG asigură coerența procesului de producție, cu alte cuvinte, trasabilitatea vinului. Astfel, un producător de vinuri cu DO/IG este în măsură să dovedească ”drumul vinului de la strugure la pahar”, ținând seama că proveniența strugurilor, producția propriu-zisă a vinului și îmbutelierea acestuia au loc pe un teritoriu bine identificat, într-un mediu de producţie caracterizat prin coerenţă, tradiţie şi stabilitate, care surprinde an de an prin interacţiunea inedită dintre factorii geografici, climatici şi umani.

Pe de altă parte, DO și IG reprezintă veritabile drepturi de proprietate industrială, prin care pot fi identificate vinuri cu un standard de calitate ridicat, provenind din anumite regiuni geografice, care le conferă anumite proprietăţi de care se pot bucura consumatorii. DO și IG certifică, de fapt, personalitatea vinurilor și diferențierea lor de vinurile varietale, dar mai ales de vinurile simple, fără origine și fără trecut.

Prin consacrarea juridică a DO şi IG, se asigură nu numai o informare corectă şi completă a consumatorului despre vinurile pe care le alege, dar şi o protecţie juridică sporită a producătorilor care depun eforturi în obţinerea şi comercializarea unui vin de înaltă calitate.

Astfel, producătorii de vinuri cu DO şi IG sunt protejaţi împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii protejate respective, fie de către produse similare, dar care nu sunt conforme cu caietul de sarcini pentru denumirea protejată, fie de către produse diferite, dar care urmăresc să exploateze reputaţia unei denumiri protejate. În esenţă, legiuitorul protejează denumirile de origine şi indicaţiile geografice împotriva oricărei practici de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

În cursul anului 2017, autorităţile franceze au descoperit falsificarea unei cantităţi uriaşe de vin sub denumirile de origine protejată Côtes du Rhône şi Châteauneuf-du-Pape. În prezent, se desfăşoară investigaţii penale împotriva unuia dintre cei mai cunoscuţi distribuitori de vinuri din Franţa, iar asociaţiile de producători din regiunile Côtes du Rhône şi Châteauneuf-du-Pape au formulat o acţiune civilă comună împotriva acestuia pentru comercializarea ilegală a aproximativ 66,5 milioane de sticle de vin sub denumirile de origine protejată Côtes du Rhône, respectiv Châteauneuf-du-Pape, cu consecinţa afectării imaginii celor două regiuni. Din datele publicate până în prezent, 15% din vânzările anuale de vin sub denumirea Côtes du Rhône, din perioada 2013–2016, au fost falsificate Sursa: http://harpers.co.uk/news/fullstory.php/aid/23249/C_F4tes_du_Rh_F4ne_scam_sold_66_million_bottles_of_fake_wine.html

Pe plan naţional, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice conferă o protecţie ridicată producătorilor de vin cu indicaţie geografică înregistrată. Astfel, legea prevede în mod clar că persoanele autorizate de OSIM să utilizeze o indicaţie geografică pentru vinuri sau pentru produse spirtoase pot să interzică folosirea acestei indicaţii de către orice altă persoană pentru vinuri sau pentru produse spirtoase care nu sunt originare din locul sugerat de indicaţia geografică respectivă, chiar în cazurile în care originea adevărată a produsului este menţionată expres, ori în cazurile în care indicaţia geografică este utilizată în traducere sau este însoţită de expresii, cum sunt: de genul, de tipul şi altele asemenea. Punerea în circulaţie a produselor, care poartă indicaţii geografice, care indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.



În plus, acelaşi act normativ instituie o serie de reguli privind protecţia provizorie a producătorilor de vin cu indicaţie geografică înregistrată, prin obligarea la încetarea provizorie a utilizării indicaţiei geografice şi prin luarea măsurilor necesare pentru conservarea probelor.

Pe lângă protecţia oferită consumatorilor şi producătorilor de vin, reglementarea DO şi IG contribuie la dezvoltarea economică a unor regiuni rurale defavorizate sau mult prea puţin exploatate faţă de potenţialul pe care îl pot oferi. Într-adevăr, producerea unui vin cu DO sau IG contribuie, pe de-o parte, la creşterea numărului de locuri de muncă şi, implicit, la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, într-o anumită regiune rurală, iar, pe de altă parte, contribuie la dezvoltarea turistică a zonelor rurale, prin programele de vizitare a cramelor şi de degustare a vinurilor.

De altfel, DO şi IG reprezintă instrumente utile de promovare a valorilor culturale dintr-o anumită ţară.

Nu în ultimul rând, reglementarea DO şi IG impune producătorilor de vin respectarea cu stricteţe a unor standarde înalte de calitate a strugurilor şi a procesului de producţie şi, pe cale de consecinţă, denumirile de origine şi indicaţiile geografice joacă un rol foarte important în creşterea competitivităţii pe piaţa vitivinicolă.

Privind în ansamblu, raionul de vinuri e plin de produse din toate colțurile lumii. Iar diversitatea vinurilor oferite consumatorilor este cu siguranță în creștere. Putem spune că bem ce vrem, în condițiile unei libertăți de alegere atât de extinse. Dar știm oare ce bem? Să nu uităm că putem răspunde mai ușor la această întrebare, dacă înțelegem funcțiile și garanțiile aferente denumirilor de origine și indicațiilor geografice în materia vinurilor.

Cine și cum poate utiliza o denumire de origine sau o indicație geografică?

Pentru fiecare DO sau IG, asociaţiile de producători reprezentative din regiunea viticolă corespunzătoare întocmesc un caiet de sarcini în care sunt descrise în detaliu condiţiile în care se produce vinul cu respectiva denumire de origine sau indicaţie geografică. Fiecare caiet de sarcini este aprobat de O.N.V.P.V. şi este publicat pe site-ul acestui oficiu, pentru a fi accesibil oricărei persoane interesate.

Aşadar, DO și IG nu sunt accesibile oricărui producător de vin, ci doar acelora care îndeplinesc condițiile cerute de lege, concretizate în caietele de sarcini, în ceea ce privește legătura vinurilor produse cu teritoriul din care provin (struguri, producție și îmbuteliere dintr-un areal geografic; calități intrinseci produsului ce derivă din arealul geografic respectiv etc.).

Respectarea acestor cerințe se concretizează prin obținerea diverselor autorizații și certificări de la autoritățile în domeniu.

Astfel, potrivit Legii nr. 164/2015 și H.G. nr. 512/2016, orice producător de vin care își desfășoară activitatea în arealul geografic delimitat poate utiliza o denumire de origine sau o indicație geografică înregistrate deja, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

•    obţine anual o autorizaţie pentru plantaţia producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată sau indicaţie geografică
•    obţine anual o autorizaţie de producător de vin sub denumirea de origine sau sub indicaţia geografică în cauză și
•     obține anual un certificat de atestare a dreptului de comercializare, pentru lotul de vin aprobat în cadrul comisiilor de degustare.

Fiecare dintre aceste autorizaţii se obţine în urma efectuării unui control de către O.N.V.P.V. şi în urma achitării taxelor aferente, stabilite prin ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Denumirile de origine și indicațiile geografice pot fi utilizate de orice operator economic care comercializează un vin produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător.

Subliniem, însă, că dreptul de a utiliza o denumire de origine sau o indicaţie geografică nu este un simplu drept, ci şi o obligaţie.Producătorii și operatorii economici care produc și comercializează vinuri îndreptățite să poarte o denumire de origine controlată sau o indicație geografică au dreptul, dar și obligația de a utiliza o astfel de descriere geografică. Printr-o asemenea măsură, se asigură eficacitatea DO și IG în promovarea producătorilor de vin care respectă standardele legale, dar şi informarea riguroasă a consumatorilor.

Cât timp poate fi utilizată o indicaţie geografică? În această materie, nu trebuie făcută confuzia între durata de protecție a indicaţiei geografice în sine şi durata dreptului de utilizare a indicaţiei geografice.

Potrivit reglementării naţionale şi europene, odată înregistrată, indicaţia geografică este protejată pe o durată nelimitată de timp.

În ceea ce priveşte, însă,durata dreptului de utilizare a indicaţiilor geografice, se constată o diferenţă între reglementarea cuprinsă în regulamentul european şi legea viei şi a vinului, pe de-o parte, respectiv legea mărcilor şi a indicaţiilor geografice, pe de altă parte. Potrivit primelor reglementări, dreptul de a utiliza o indicaţie geografică se acordă printr-un certificat de atestare eliberat anual, la cerere, pentru fiecare lot de vin destinat comercializării, numai după verificarea îndeplinirii condiţiilor de comercializare sub indicaţia geografică protejată. Potrivit celei de-a doua reglementări, dreptul de a utiliza o indicaţie geografică se acordă pentru o perioadă de zece ani, întocmai ca şi în cazul mărcilor, fără nicio prevedere suplimentară referitoare la existenţa vreunui control periodic al îndeplinirii cerinţelor de calitate. Întrucât face parte din reglementările speciale în domeniul vinurilor, considerăm că cerința certificării anuale a dreptului de utilizare a unei indicaţii geografice pentru fiecare lot de vin trebuie îndeplinită cu prioritate.

Controlul calităţii vinurilor cu denumire de origine sau indicaţie geografică se realizează de autoritatea specializată în domeniu, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.).

În cazul în care, în urma unui control ulterior acordării autorizaţiilor, se constată că un producător nu respectă prevederile caietului de sarcini, se dispune anularea dreptului de utilizare a DO sau IG, iar dacă producția a fost lansată pe piață, produsele vor fi retrase.

Așadar, dreptul de utilizare a unei DO ori IG se câștigă greu, dar se poate pierde foarte ușor. Această situație este însă justificată de nevoia de păstra standarde obiective în clasificarea vinurilor, asigurându-le și consumatorilor suficiente garanţii şi informații pentru a alege în cunoștință de cauză ce vin își vor turna în pahar.

Cerințele impuse producătorilor de vin, care beneficiază de DO sau IG, nu se opresc însă aici. Există o serie de alte condiții de care aceștia trebuie să țină cont, în special în ceea ce privește ambalarea și etichetarea acestor categorii de vinuri.

Cum trebuie să fie ambalat vinul și ce trebuie să conțină eticheta unui vin?

Se spune că eticheta și ambalajul unui vin apropie consumatorul de un producător de vin individual, mai mult decât în cazul oricărui alt produs. Într-adevăr, un consumator atent, aflat în fața raionului de vinuri, va putea afla multe informații importante despre acestea, doar citind etichetele lor și studiind modul în care sunt ambalate.

În primul rând, cât privește ambalarea vinurilor, comercializarea vinurilor cu DO sau IG se face în mod obligatoriu în formă îmbuteliată. Prin formă îmbuteliată se înțelege orice ambalaj utilizat pe piața internațională pentru aceste produse, așadar inclusiv ambalajul de tip „bag in box”, esențial fiind ca vinul cu DO sau IG să nu fie comercializat vrac, ceea ce poate fi de înţeles, dată fiind necesitatea protejării calităţilor sale.

În al doilea rând, la etichetarea unui vin se utilizează indicații obligatorii și indicaţii facultative. Etichetarea unui vin este reglementată atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Legislaţia naţională, însă, cuprinde și o serie de menţiuni obligatorii care nu sunt prevăzute în legislaţia europeană.

Potrivit legii naţionale, printre indicațiile obligatorii, regăsim:



Dintre indicațiile facultative, enumerăm:



În plus, în prezent, întrucât una din marile provocări ale actorilor din piața vinului  este aceea de a familiariza consumatorul cu vinurile cu DO și IG, s-a impus obligația pentru orice producător de vinuri cu DO și IG să marcheze buteliile ce conțin vin cu un însemn de certificare a originii și autenticității, de tip hologramă, pus la dispoziția sa de către O.N.V.P.V. Acest însemn garantează consumatorului proveniența vinului și respectarea cerințelor prevăzute în caietul de sarcini.

Iată, așadar, multitudinea de cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un producător de vin, dacă dorește ca produsele sale să fie certificate cu DO ori IG. În condițiile în care cea mai mare cantitate de vin vândut pe piață este vrac, piața vinurilor cu preț mediu și mare fiind mult mai mică, rigorile la care sunt supuși producătorii de vinuri cu DO ori IG pot părea uneori excesive în raport cu beneficiile.

Niciun scop înalt nu poate fi, însă, atins fără eforturi pe măsură. Să degustăm, așadar, cu atenție sporită, vinurile pe care le turnăm în pahar!

Notă: Acesta este al doilea dintr-o serie de articole ce vor analiza aspectele juridice şi comerciale legate de indicaţiile geografice şi denumirile de origine în materia vinurilor.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 31 / 4652
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    PeliFilip, desemnată „Firma de avocatură a anului” în România pentru a doua oară de către Chambers Europe
    A 45-a tranzacție a echipei de M&A de la RTPR Allen & Overy, din ultimii 4 ani, a fost finalizată săptămâna trecută la Amsterdam. Ce spun avocații implicați
    Radu și Asociații SPRL | EY Law asistă cu succes unul dintre liderii globali în domeniul comercializării semințelor
    Cum lucrează echipa de concurență de la Stratulat Albulescu Attorneys at Law. Casa de avocați are trei parteneri cu o mare experiență în această practică și legături cu firmele internaționale
    Vasile, Buciuman și Asociații, o nouă societate de tip boutique, promite o abordare diferită pe piața avocaturii de business
    Cum lucrează echipa Suciu Popa în proiectele GDPR. Reglarea tuturor aspectelor presupune un proces amplu și continuu, nu se mai aplică checklist-ul clasic de audit legal
    Concursul de Procese Simulate de Drept Civil, organizat de PeliFilip în colaborare cu ELSA şi cu ajutorul JS5 şi CAB, și-a desemnat câștigătorii
    Marieta Avram Law Office a asistat BRD-GSG la redactarea memoriului adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării problemei juridice de drept bancar referitoare la suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară
    Stratulat Albulescu ridică numărul partenerilor la 10. Cristiana Fernbach a fost promovată din poziția de Counsel la cea de Partener
    Decizie definitivă privind obligațiile fiscale care “sunt suspendate” ca efect al depunerii unei scrisori de garanție bancară, dar care rămân în continuare „restante” în viziunea autorităților fiscale
    Patru case locale de avocați, în topul global al celor mai bune firme implicate în arbitraje internaționale. ZRP, Suciu Popa și Leaua & Asociații și-au păstrat pozițiile, TZA completează “plutonul” elitei GAR 100
    LegiTeam: BOHÂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII recrutează avocați cu experienţă
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...