ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Cum se vede criza medicamentelor din interiorul industriei pharma. Ce spun avocații despre problemele clienților și care ar fi soluțiile pentru un sistem de sănătate funcțional

25 Aprilie 2017   |   Stefania Enache

BizLawyer va propune o radiografie a realitatii din industria farma, radiografie realizata cu sprijinul celor implicati direct in acest domeniu, dar si cu cel al avocatilor care cunosc in amanunt problemele din sector.

 
 
Criza este cuvantul care reliefeaza cel mai bine imaginea industriei farma, asa cum se prezinta ea in acest moment. Situatia nu a aparut peste noapte, ci este rezultatul unor masuri pe care statul le-a impus succesiv. Iar efectele acestui fenomen se simt cel mai acut la nivelul pacientului care a ajuns in situatia dramatica de a nu mai beneficia de tratamentele de care are nevoie.Nici jucatorii din industrie nu se simt mai bine, afacerile lor fiind impinse spre faliment.

BizLawyer va propune o radiografie a realitatii din industria farma, radiografie realizata cu sprijinul celor implicati direct in acest domeniu, dar si cu cel al avocatilor care cunosc in amanunt problemele din sector.


De unde vin problemele. Efecte 

Criza din industria farma are la baza o serie de motive, dar porneste in principal de la instabilitatea legislativa care a dominat in ultimii ani domeniul.

Avocatii consultati de BizLawyer mentioneaza ca insuficienta fondurilor alocate pentru asigurarea accesului pacientilor la tratament compensat este o problema semnificativa cu care se confrunta state din intreaga Uniune Europeana, inclusiv Romania. „Deja exista discutii la nivelul Comisiei Europene pentru adoptarea unor masuri care sa incerce remedierea acestei situatii, avandu-se in vedere schimbari semnificative ale legislatiei care are impact asupra compensarii medicamentelor, inclusiv eficientizarea procesului de includere in sistemele nationale de compensare a unor medicamente noi”, declara Livia Zamfiropol, Partner DLA Piper.

La randul sau, Silvia Sandu, Partener Bohalteanu & Asociatii (BSMP), atrage atentia ca instabilitatea legislativa si impredictibilitatea masurilor adoptate in aceasta industrie nu pot crea altceva decat o situatie de criza. „Un domeniu care genereaza o multitudine de probleme acestei industrii este cel al stabilirii preturilor la medicamemnete de uz uman. Perioada 2016-2017 s-a caracterizat si, din pacate, continua sa se caracterizeze printr-o instabilitate legislativa majora in materia reglementarilor privind modalitatea de stabilire a preturilor la medicamentele de uz uman, lucru care nu poate sa impacteze altfel decat negativ aceasta industrie. Clientii reclama, in mod just, imposibilitatea realizarii de proiectii bugetare si planuri de „business” pe baza unor elemente fluctuante, supuse unei permanente schimbari care de cele mai multe ori este greu de anticipat inclusiv de autoritatile de reglementare (care, cel putin la nivel teoretic, ar trebui sa aiba o viziune mai clara cu privire la aspectele care se criscumscriu competentelor legale)”, explica avocatul.

In Romania au fost adoptate o serie de masuri care au in vedere reducerea costurilor suportate de catre stat cu tratamentul/ compensarea medicamentelor si transferul, in parte, al acestui cost, catre producator/ detinatorul autorizatiei de punere pe piata (DAPP). Aceste masuri includ: obligatia tuturor detinatorilor de autorizatii de punere pe piata de a plati contributia claw-back, aceasta contributie avand ca scop acoperirea deficitului de fonduri alocate pentru compensarea medicamentelor; alinierea preturilor la minimul european si un nivel foarte redus al adaosurilor maximale de distributie angro si comert cu amanuntul; introducerea mecanismului de compensare conditionata, care presupune compensarea medicamentelor conditionat de incheierea unui contract cost-volum/ cost-volum-rezultat intre detinatorii de autorizatii de punere pe piata  si CNAS, in baza caruia detinatorii de autorizatii de punere pe piata suporta o parte sau in anumite situatii chiar integral costul tratamentului.


„Privite integrat, aceste masuri stabilesc obligatii care au devenit excesiv de oneroase pentru detinatorii de autorizatii de punere pe piata. Schimbarile frecvente de legislatie inclusiv la nivelul Legii nr. 95/2006 au accentuat plangerile privind nesustenabilitatea financiara si lipsa de previzibilitate. In acest context, analiza realizata de Consiliul Concurentei in cadrul investigatiei sectoriale din domeniul farmaceutic ar putea genera beneficii importante pentru remedierea disfunctionalitatilor existente in piata, asteptandu-se ca raportul final al investigatiei si masurile propuse de Consiliul Concurentei sa fie publicate in prima parte a acestui an”, a aratat Tudor Nedelea (foto), Partener DLA Piper.

Expertii din avocatura atrag atentia ca neclaritatea cadrului legal si modificarea constanta a legislatiei creeaza un mediu imprevizibil si nepredictibil, care presupune realocarea resurselor disponibile la nivelul companiilor farmaceutice, care oricum sunt limitate, pentru evaluarea impactului, gasirea solutiilor necesare si alinierea la standardele impuse de legislatie, astfel incat desfasurarea activitatii sa se realizeze cu respectarea deplina a cadrului legal aplicabil. „Procesul de actualizare a listei de medicamente compensate include o serie de disfunctionalitati (cadrul legal deficitar, intarzierea elaborarii protocoalelor terapeutice in lipsa carora nu pot fi prescrise medicamentele, etc.), care intarzie excesiv includerea medicamentelor pe lista de medicamente compensate”, mentioneaza Livia Zamfiropol.

In momentul de fata, impredictibilitatea contributiei clawback este una dintre probleme cele mai semnificative pentru societatile care activeaza in sectorul farmaceutic. ”Avand in vedere lipsa de transparenta in ceea ce priveste modalitatea de determinare a procentului aplicabil consumului de medicamente, dar si ca urmare a neclaritatii in ceea ce priveste componenta consumului total de medicamente, societatile nu pot previziona ceea ce urmeaza sa plateasca in Romania drept contributie clawback. In ultimii ani societatile care datoreaza clawback in Romania au fost interesate sa actioneze autoritatile in instanta, tocmai din cauza caracterului incert al acestei contributii. Pentru unii producatori deciziile in instanta, referitoare la cererea societatilor de recuperare a contributiei platite in mod eronat pentru consum contestat, pentru TVA sau marje incluse in mod eronat in consumurile comunicate de autoritati pentru determinarea contributiei datorate, le-au au dat castig de cauza. Chiar si in aceste conditii, ramane ca societatile sa-si corecteze obligatiile declarate in trecut, respectiv sa indeplineasca procedurile administrative de recuperare a sumelor platite in plus, ceea ce poate sa reprezinte un proces foarte laborios si anevoios, mai ales pentru cei care initiaza pentru prima data o astfel de actiune”, sustine Tudor Nedelea.

Dispar medicamentele ieftine

Probleme similare sunt invocate si de cei implicati direct in industria farma. Laurentiu Mihai (foto), director executiv al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), atrage atentia ca subfinantarea sistemului de sanatate din Romania, cadrul de reglementare impredictibil, precum si politica fiscala nesustenabila si injusta au aruncat intreaga industrie farmaceutica din tara noastra intr-o criza profunda in ultimii ani, scazand alarmant de mult disponibilitatea tratamentelor pe piata din Romania.

Situatia dramatica din sistem este confirmata si de ultimele date furnizate de compania de cercetare Cegedim, care arata ca vanzarea medicamentelor cu prescriptie, adica acele medicamente al caror pret este stabilit de Ministerul Sanatatii, a scazut in 2016 in comparatie cu anul trecut (exceptia fiind medicamentele care intra sub contractele de cost-volum si cost-volum-rezultat), cresteri in vanzari inregistrandu-se numai la medicamentele fara reteta.

„Aceste politici publice defectuoase din domeniul sanatatii, au afectat, insa, cel mai grav medicamentele cu preturi mici, in majoritate medicamente generice, a caror productie a devenit nesustenabila din cauza poverii fiscale a taxei clawback - care obliga producatorii de medicamente sa plateasca cu pana la 20% din cifra de afaceri. Politica  de preturi este, de asemenea, complet nefavorabila acestei categorii de medicamente. Datele stranse de APMGR arata ca peste 2.000 de medicamente generice au disparut de pe piata in ultimii ani, intrucat au ajuns sub pragul profitabilitatii, ceea ce a lasat mii de pacienti fara alternative de tratament sau cu unele mult mai costisitoare ”, declara Laurentiu Mihai.

In plus, informatiile detinute de APMGR evidentiaza faptul ca vulnerabilitatea producatorilor de medicamente generice a mai avut ca efect si disponibibilizarea a peste 500 de angajati, inchiderea unor linii intregi de productie de medicamente si amanarea investitiilor in facilitati de productie locale.

„Motivele acestei situatii de criza sunt multiple, insa pentru industria de medicamente generice una dintre cele mai importante cauze este taxa clawback. Introdusa in 2011, ca o masura temporara, taxa clawback a avut un efect devastator asupra producatorilor de medicamente generice, in special din cauza modului discriminator in care este aplicata medicamentelor generice in raport cu cele inovative. Contributia clawback se calculeaza in baza unui coeficient 'p', care reflecta consumul total de medicamente decontate trimestrial de catre stat. Desi pretul medicamentelor generice este reglementat prin lege la maxim 65% din pretul medicamentelor inovative, coeficientul 'p' se aplica uniform atat producatorilor de medicamente generice, cat si celor de inovative, indiferent de contributia acestora la cheltuielile cu medicamente. Practic, prin aplicarea nediferentiata a taxei clawback, producatorii de medicamente generice finanteaza cresterea consumului de medicamente scumpe, inovatoare, platind o taxa clawback mai mare odata cu fiecare actualizare a listei medicamentelor compensate si gratuite cu noi molecule. In plus, taxa se aplica la un pret care include marjele de distributie si farmacie, suportate astfel tot de producatorii de medicamente. Cum acestea sunt mai mari cu cat medicamentul este mai ieftin, din nou medicamentul generic este dezavantajat. Desi sustinem actualizarea periodica a listei medicamentelor compensate, consideram ca, prin aplicarea nediferentiata a taxei clawback, producatorii de medicamente generice au ajuns intr-o situatie critica. De peste patru ani, acestia trec printr-un proces periculos de decapitalizare si decompetitivizare in conditiile in care peste un miliard de lei au fost platiti in perioada 2012-2015 numai in cunatumul taxei clawback de catre companiile membre APMGR”, explica directorul executiv APMGR.

Citeste si
►   APMGR: Fără finanțare suplimentară, medicamentele noi vor fi plătite de producători prin taxa clawback
►   Clawback-ul diferenţiat este o măsură care trebuie luată imediat în sectorul farmaceutic

Romania se transforma in “donator universal” de medicamente


Si pentru ca lucrurile sa fie impinse si mai departe, Camera Deputatilor a adoptat saptamana trecuta un act normativ care modifica art. 800 alin. (2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Initiatorii proiectului de lege sunt parlamentari PSD si ai minoritatilor nationale.

Potrivit actului normativ mentionat, persoanele juridice autorizate sa elibereze medicamentele catre populatie pot sa desfasoare si activitatea de distributie angro de medicamente. Proiectul de lege a fost respins anterior de Senat, dar Camera Deputatilor este for legislativ decizional. Fostul premier Dacian Ciolos si fostul ministru al Sanatatii Vlad Voiculescu critica proiectul de lege. "Cu multa ipocrizie, cei care anul trecut ne acuzau ca nu ieftinim suficient medicamentele pentru romani, azi dau "verde" la exportul paralel al medicamentelor. Altfel spus, luam masuri de ieftinire prin decizie institutionala a medicamentelor in Romania, dupa care politicienii "preocupati" de binele romanilor vin cu o lege care permite firmelor sa re-exporte medicamente intrate ieftin pe piata romaneasca. Asta inseamna ca pacientii romani nu vor gasi pe piata unele medicamente tocmai pentru ca sunt ieftine, iar unii "baieti destepti" vor face bani pe seama "patriotismului" de fatada al unor decidenti", a scris Dacian Ciolos, pe Facebook.

La randul sau, fostul ministru al Sanatatii Vlad Voiculescu argumenteaza ca pacientii romani vor ramane fara medicamente din cauza exportului paralel al acestora direct de la farmacie.

"Exportul paralel de medicamente este un mecanism comercial legal, dar profund imoral fata de pacientii romani, prin care un distribuitor scoate medicamentele de pe piata romana (unde ar fi obligat sa le vanda ieftin) pe piete europene, unde le poate — in mod legal — vinde la preturi mult mai mari. In timpul mandatului meu am abordat aceasta problema definind obligatia de serviciu public — ordinul de ministru conceput si pus in transparenta de echipa mea impunea distribuitorilor sa aprovizioneze piata farmaceutica interna inainte de a da medicamentele la export paralel. Acum doua luni, dupa multa presiune publica, ministrul Sanatatii semneaza ordinul de ministru respectiv", a precizat Voiculescu, intr-o postare pe reteaua de socializare.

Laurentiu Mihai a tras insa nenumarate semnale de alarma cu mult inainte ca proiectul sa fie adoptat. El a spus ca "atat timp cat exista o diferenta de pret, comertul intracomunitar va continua". "Problema este grava in Romania pentru ca reglementand prin lege pretul la cel mai mic nivel in UE, piata romaneasca devine un fel de ‘donator universal’, in majoritatea celorlalte state membre pretul mai mare incurajand exportul. In acest mod pacientul din Romania ramane fara tratament. Solutia este o politica inteligenta si flexibila de pret corelata obligatoriu cu taxa clawback (chiar eliminarea acestei taxe pentru generice) si contracte de tip cost-volum  si cost-volum-rezultat pentru tratamentele scumpe ", a adaugat directorul executiv al APMGR.

La randul sau, Gábor Sztaniszláv, Country Director Amgen Romania, precizeaza ca “luand in calcul actuala metodologie de preturi si viitoarele taieri de preturi care se prefigureaza, exporturile paralele vor continua sa fie o afacere stimulatoare. Cu toate acestea, problema nu este legata de exportul in sine, ci cu consecinta pe care o atrage dupa sine, care duce la disparitia produselor de pe piata locala. Acestea se adauga lipsei de predictibilitate despre care vorbeam si, contrar a ceea ce se crede in general, compania nu beneficiaza de transparenta in aceasta chestiune”.
 
De altfel, legislatia din Romania nu incrimineaza exportul paralel de medicamente. „ Este o activitate legala care se bazeaza pe principiul liberei circulatii a marfurilor in spatiul european. Acest fenomen este in creștere in Romania din cauza ca preturile la medicamente sunt stabilite la minimul european”, explica Liviu Popescu, Director Relatii Externe Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).



Ca principiu, atat timp cat exista cadrul legal care sa permita persoanelor interesate sa sesizeze anumite deficiente cu privire la un act normativ aflat in procedura de transparenta decizionala  recomandam clientilor nostri care pot fi afectati de anumite propuneri legislative sa formuleze propuneri si observatii in acest sens. Aceasta este modalitatea prin care, pe de o parte, se pot aduce la cunostinta autoritatilor competente inconvenientele adoptarii unei masuri legislative neadaptate realitatilor socio-economice, iar, pe de alta parte, se pot identifica alternative care sa deserveasca atat scopului avut in vedere de autoritatea de reglementare, cat si dezideratelor specifice acestei industrii. In ipoteza in care actul normativ a fost adoptat si implementat, identificam in functie de situatia specifica fiecarui client alternative optime care pot fi avute in vedere si care sunt adaptate cadrul normativ restrictiv si echivoc.
Silvia Sandu, Partener Bohalteanu & Asociatii 
 

Incurajam un dialog activ cu autoritatile si implicarea activa in procesul de consultare/dezbatere publica a proiectelor de acte normative, astfel incat autoritatile sa poata sa tina cont de particularitatile existente in piata si potentialele implicatii pe care le-ar putea avea masurile pe care le au in vedere, in beneficiul final al pacientilor, mai ales in cazurile  in care masurile legislative noi necesita un studiu de impact complex.


Livia Zamfiropol, Partner DLA Piper


 
Din punctul nostru de vedere, decidentii ar trebui sa inceapa sa integreze in evaluarile lor concepte economice si de business care merg dincolo de notiuni simplificate precum sunt preturile, cresterea/scaderea preturilor, medicamente scumpe sau ieftine. Ma refer la notiuni precum costurile asociate tratamentului, pierderea productivitatii din cauza unor probleme de sanatate a angajatilor sau a unor angajati care sunt nevoiti sa stea in concediu pe caz de boala sau sa fie spitalizati din cauza unor afectiuni de care sufera. Chiar daca vine cu un pret mai mare, accesul la medicamente noi ar aduce, pe termen mediu si lung, beneficii economice importante, intrucat scurteaza perioada de tratament si spitalizare, prelungesc speranta de viata si duc la reducerea cheltuielilor asociate sistemului de sanatate in ansamblu.

Gábor Sztaniszláv, Country Director Amgen Romania
 


Regandirea business-ului


„Avand in vedere masurile existente in domeniul farmaceutic care stabilesc costuri semnificative in sarcina producatorilor, comercializarea medicamentelor poate deveni nesustenabila, producatorii  fiind nevoiti sa gaseasca solutii pentru a putea continua comercializarea medicamentelor in Romania in conditii de cel putin minima profitabilitate. Aceasta implica restructurarea activitatii sau schimbarea modelului de activitate in Romania, pentru a mentine o profitabilitate care sa le permita continuarea activitatii in Romania, fara a afecta disponibilitatea produselor la pacienti si cu respectarea reglementarilor legale in vigoare”, atrage atentia Alina Lacatus (foto), Counsel DLA Piper.

Dupa cum se observa, efectele crizei se simt pe foarte multe paliere, nu doar la nivelul pacientilor care nu mai au acces la tratamentele necesare. Politicile impuse de statul roman obliga firmele producatoare, cu afaceri la noi in tara, sa-si regandeasca business-ul. O industrie, care a contribuit o perioada lunga de timp cu un procent important la cresterea PIB-ului Romaniei, se restructureaza, existand chiar riscul ca unele companii sa-si inchida o parte din liniile de productie.

„In primul rand, toate aceste masuri si reglementari impuse industriei farmaceutice cresc nivelul de taxare aplicat producatorilor de medicamente, cresc nivelul de incertitudine si ne obliga sa ne revizuim planurile de business si sa facem predictii noi tot timpul. Din punctul meu de vedere, avem nevoie de un cadru previzibil, sustenabil si transparent, deschis catre nou si inovatie, care sa stimuleze investitiile si sa creeze un climat de stabilitate si colaborare permanenta intre sectoarele public si privat. Toate masurile si reglementarile care impacteaza industria farmaceutica in mod negativ, limiteaza in acelasi timp accesul pacientilor la medicamente inovatoare si maresc discrepantele intre Romania si celelalte tari europene”, arata Gábor Sztaniszláv, Country Director Amgen Romania.

Mediul de afaceri acuza faptul ca sistemul de sanatate din Romania este imprevizibil. „Piata farmaceutica are nevoie de strategii pe termen mediu si lung, de coerenta, si transparenta in executie, pe scurt, are nevoie de un mediu stabil. Noi, ca si companie farmaceutica, ne straduim sa tinem pasul cu toate aceste schimbari, dar este dificil sa gandim un plan pe termen lung sau sa lansam medicamente noi pe piata locala in acest mediu instabil. De exemplu, am lansat atat in 2015, cat si in 2016, mai multe medicamente inovatoare. Niciunul dintre acestea nu este compensat in Romania pana in prezent, chiar daca EMA (European Medicine Agency) a  aprobat aceste tratamente pentru toate tarile membre ale UE, inclusiv pentru Romania”, explica Gábor Sztaniszláv.

In plus, jucatorii din industrie invoca faptul ca se impune ca orice decizie care este luata in acest domeniu sa fie rezultatul unei consultari cu cei implicati in sector, dar si al unor analize de impact.

„Putem vorbi despre suprataxarea industriei farmaceutice care a fost impusa ca o masura de control al bugetului in perioada de criza, care s-a transformat intre timp intr-o linie de venit pentru CNAS si a ajuns sa reprezinte in trimestrul patru al anului 2016 aproape 19% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS. Un alt motiv este metodologia de calcul al preturilor care impune in Romania cel mai mic pret la nivel european si care a dus la disparitia medicamentelor de pe piata. O alta reglementare tine de actualizarea listei de medicamente compensate care nu are la baza un mecanism de actualizare continua astfel incat medicamentele noi care apar in spatiul european sa fie disponibile si pacientilor romani in cel mai scurt timp”, mentioneaza Liviu Popescu (foto), Director Relatii Externe ARPIM.


Politica de preturi

In momentul de fata, domeniul care genereaza o multitudine de probleme acestei industrii este cel al stabilirii preturilor la medicamemnete de uz uman. „In ipoteza in care nu se vor identifica alternative care sa asigure, chiar si in aceste conditii, prezenta medicamentelor pe piata, scaderea de pret va afecta dramatic atat operatiunile derulate pe piata locala de catre companiile farma, cat si accesul pacientilor la tratament”, puncteaza Silvia Sandu, Partener Bohalteanu & Asociatii.

Jucatorii din industrie sustin ca reducerea pretului medicamentelor va duce la disparitia in continuare a noi produse de pe piata. Mai mult, bugetul de stat nu va castiga nimic de pe urma acestei masuri, iar pacientii nu vor achizitiona produse cu mult mai ieftine din farmacii.

„Cu toate acestea, consider ca este un concept fals ca principala problema a produselor farmaceutice din Romania este legata de preturile lor prea mari sau de legislatia preturilor in general. Romania are deja unele dintre cele mai scazute liste de preturi din Europa si, de fapt, are cele mai scazute preturi nete (din punct de vedere a ceea ce costa statul). Autoritatile doresc sa scada in continuare aceste preturi, dar cu ce folos si va intreb daca vor rezolva ceva? Principala problema este ceva cu totul diferit - pacientii romani nu au acces la cele mai noi medicamente inovatoare. Ne bucuram ca anumite produse au intrat pe lista de compensate si, nu ma intelegeti gresit, acest lucru este nemaipomenit, dar este suficient? Cand tari precum Bulgaria sau Croatia ramburseaza medicamentele noi cu ani inaintea Romaniei, din moment ce sunt produse (si chiar multe) care sunt deja rambursate in toate cele 28 de State Membre eu exceptia Romaniei, cand pacientii sunt nevoiti sa astepte in unele cazuri cu 6-8 ani mai mult pentru o decizie de compensare comparativ cu alte tari din Europa, consider ca ar trebui sa numim aceasta situatie ca principala cauza pentru criza medicamentelor. Aceasta discutie continua despre preturi pare a fi o diversiune care duce la amânarea altor discutii importante pentru pacienti, cum ar fi contractele cost/volum, taxa clawback, disparitia medicamentelor din farmacii, sau duce la intarzierea luarii unor masuri care sa duca la deblocarea situatiei ce a urmat dizolvarii comisiilor de experti si prin care sa se fie reglementata prescriptia”, afirma Country Directorul Amgen Romania.

In plus, Laurentiu Mihai aminteste faptul ca preturile medicamentelor generice sunt deja cele mai mici de pe piata, intrucat actuala politica de preturi impune o dubla referentiere a medicamentelor generice, la cel mai mic pret din 12 tari de referinta din Uniunea Europeana si la 65% din pretul medicamentului inovativ corespunzator. “Prin urmare, in cazul medicamentelor generice, vorbim deja de aplicarea unui pret minim, care, impreuna cu aplicarea taxei clawback nediferentiat, are un efect catastrofal asupra disponibilitatii acestor medicamente pe piata. Practic, actualul cadru legislativ elimina de pe piata medicamentele generice, adica tocmai acele medicamente cu costuri accesibile, care asigura tratamentele de baza, in special pentru bolvanii cronici, si incurajeaza exportul celor scumpe. Cele mai afectate sunt medicamentele sub 50 de lei, intrucat pretul acestora ajunge sa fie sub costul de productie, iar producatorii sunt nevoiti sa le scoata din portofoliu. Consecintele sunt extrem de grave atat asupra pacientilor, care sunt nevoiti sa suporte prin co-plata costul cu tratamente mai scumpe, cat si asupra bugetului de stat, care acopera costurile publice suplimentare generate de aceste tratamente”, afirma directorul executiv APMGR .
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 126 / 4386
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BERD și IFC finanțează construcția unui nou terminal de cereale la Marea Neagră. Simona Marin, Partener CMS România, printre coordonatorii echipei de avocați
Prin ce s-a remarcat echipa BBU Law RO în competiția “Youth Innovation Competition on Global Governance” de la Astana. Cei trei componenți ai echipei românești vorbesc în BizLawyer despre probele prin care au trecut și temele care le-au adus premii
(P) LegiTeam: Multinational company from highly regulated industry is looking for in-house Legal Counsel to join Bucharest team!
Pretențiile investitorilor în litigiile și arbitrajele cu Statul Român și M. Finanțelor însumează 113 miliarde de lei, 96 mil. USD și 345 mil. €. Cele mai importante dosare și avocații angați pentru apărare
Grupul american Standex intră în România printr-o achiziție. Avocații Maravela & Asociații, alături de cumpărător
Cum lucrează avocaţii in-house din marile companii private. Mihaela Scărlătescu, Head of Legal & Compliance - A&D Pharma: Fără un departament juridic dedicat, dinamic și care înțelege detaliile business-ului, o societate comercială poate avea dificultăți în a fi și a acționa ca un lider
Ce proiecte i-au ținut ocupați pe avocații ONV LAW în S1. Stagnarea economică și ritmul scăzut al investițiilor recalibrează așteptările, o creștere a activității fiind așteptată din litigii
Maravela & Asociații și Gleiss Lutz asistă Chimcomplex în preluarea activelor Oltchim, în timp ce vânzătorii sunt asistați de Bondoc & Asociații și White & Case. Cine sunt și ce fac avocații implicați în tranzacție
Familia Tecar și-a vândut participația în grupul Pehart Tec fondului Abris Capital Partners. Bondoc & Asociații, alături de vânzător
Angajații băncilor sunt asimilați funcționarilor publici în accepțiunea legii penale. Penalistul Mihai Mareș explică decizia ICCJ și efectele sale asupra acestora
Cum s-a facut reîmprospătarea identității de brand la ONV LAW. Radu Nemeș, Managing Partner: Ne întoarcem tot timpul la oglinda valorilor și conduitelor asociate, a scopului nostru ca organizație, precum și a principiilor care ne guvernează
(P) Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat senior specializat în drept imobiliar
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...