ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Let’s make Romanian wines great again!

25 Februarie 2018   |   Cristiana I. Stoica, Founding Partner, STOICA & Asociaţii și Președinte, Secția Europeană-IWLA (International Wine Lawyers Association)

Domeniul vitivinicol este unul extrem de reglementat: în momentul de față există 10 regulamente UE, 2 legi, 2 hotărâri de guvern şi 19 ordine aplicabile strict domeniului vitivinicol, fără a mai vorbi de reglementările indirecte, din domenii care au legătură cu cel vitivinicol (e.g., legislația în materia proprietăţii imobiliare, societăţile comerciale, bănci şi asigurări, mediu înconjurător, administrativ-fiscal, raporturi de muncă, prestări servicii s.a. ). O permanentă „provocare”, așadar, pentru producători.

 
 
Pentru cine nu știe, Trump este şi viticultor! Trump Winery este cel mai mare domeniu viniviticol din Virginia şi de pe coasta de est a Statelor Unite, cumpărat în 2010 şi administrat de Eric, fiul lui Donald Trump. Dar, se spune că Trump nu ar fi un consumator de băuturi alcoolice. Într-un interviu de acum câțiva ani se pare că s-ar fi declarat clar împotriva consumului de alcool (“Alcohol is a much worse problem than cigarettes”).

Imediat după câştigarea scaunului de Președinte al SUA, mulți se întrebau dacă Trump va adopta sau nu o politică anti-alcool, ceea ce ar fi putut afecta industria vinului din SUA. A început să se vorbească despre așa-numita “psihologie organizațională”, în sensul că anturajul politic al președintelui Trump ar putea fi influențat de atitudinea lui anti-alcool şi astfel s-ar putea ajunge la elaborarea de reglementări cu impact negativ asupra vânzărilor de băuturi alcoolice din Statele Unite. Ar putea fi oare, în acest context, afectat şi domeniul viticol Trump? se întrebau unii specialiști din industria vinului.


Deocamdată, însă, Trump Winery e pe val, cifra sa de afaceri cunoscând creșteri spectaculoase (peste 50% de la an la an!). Nu e un fapt care ar trebui să ne mire, pentru că SUA este al patrulea producător mondial de vin (22,5 mii hl in 2016), reprezentând totodată cea mai mare piață din lume în privința consumului de vin, iar principalul consumator al vinului produs în SUA este însăși piața americană; SUA este însă şi un mare consumator de vin din import.

Producătorii de vin din SUA preferă să cultive cu precădere soiurile franceze de struguri (şi domeniul vitivinicol Trump produce vin din soiuri franțuzești). Vinurile produse în Franța şi Italia (cele doua țări fiind primii producători de vin din lume, cu 41.9 mii hl, respectiv 48.8 mii hl vin produs în 2016) sunt printre cele cu cota cea mai bună pe piaţa din SUA. Însă, în anul 2016, producția mondială de vin (259.5 mii hl) a scăzut cu 5% faţă de anul 2015 (în principal din cauza condițiilor atmosferice neprielnice).

Vinul românesc a fost destul de prezent la un moment dat pe piața din SUA, ca şi pe alte piețe externe, dar asta cu mulți ani în urmă. Din păcate, România nu (mai) este azi percepută ca ţară producătoare de vin (bun), deși tradiția vitivinicolă în România este una milenară.

Din datele statistice furnizate de MDAR, rezultă că producția de vin cu denumire de origine controlată (DOC) şi cu indicație geografică (IG) reprezintă împreună cca. 35%-40%, restul de 60-65% fiind vin fără IG şi fără DOC. Așadar, dintre cele trei trepte de calitate, preponderentă este categoria vinurilor de soi (in cazul acestei categorii se specifică doar soiul de strugure, de ex., Merlot, fără a se menționa regiunea/podgoria, adică fără IG şi fără DOC). Vinurile DOC oferă, însă,  garanția trasabilității, de la plantație/podgorie/regiune către produsul care ajunge la consumatorul final („de la viţă la pahar”) şi reprezintă categoria  de vin cea mai căutată de distribuitorii profesioniști.  De asemenea, vinul din soiuri nobile reprezintă în România 2/3 din totalul volumului de vin produs, restul de 1/3 fiind vin din hibrizi interspecifici. Doar soiurile nobile sunt căutate de importatori.  

În ceea ce privește structura proprietății,  producătorii de vin, în afara „industriașilor” provenind din fostele întreprinderi vitivinicole de stat (cu producție de la 500 hl/an în sus), sunt, de regulă, proprietari de suprafețe mici, cu producție mică (mult sub 50 tone/an). Costurile lucrărilor în viticultură sunt însemnate (între 10.000 şi 20.000 euro pentru un hectar).  Dotarea cu tehnologie specifică în vinificație este, de asemenea, costisitoare. De aceea, producerea unui vin bun costă destul de mult.

Domeniul vitivinicol este unul extrem de reglementat: în momentul de față există 10 regulamente UE, 2 legi, 2 hotărâri de guvern şi 19 ordine aplicabile strict domeniului vitivinicol, fără a mai vorbi de reglementările indirecte, din domenii care au legătură cu cel vitivinicol (e.g., legislația în materia proprietăţii imobiliare, societăţile comerciale, bănci şi asigurări, mediu înconjurător, administrativ-fiscal, raporturi de muncă, prestări servicii s.a. ). O permanentă „provocare”, așadar, pentru producători.

Consumul de vin per capita a înregistrat puțin peste 28 l, în 2014 (conform statisticii OIV, față de peste 52 l în Franța).

Publicitatea de ţară în domeniul vitivinicol este la început de drum în România. Nu sunt multe asociațiile  de producători constituite pentru promovarea vinului în UE şi în alte ţări consumatoare de vin din lume. Totuși, sunt semne că România poate deveni din nou un producător însemnat pe harta vinului mondial. Se vorbește deja despre „ţările producătoare emergente”, precum Georgia, Turcia, Bulgaria, Moldova s.a., alături de care România ar putea ocupa un loc de frunte.

Potrivit statisticii OIV (Organizația Internațională a Viei şi Vinului), România este pe locul 13 ca producător de vin din lume: producția de vin din România în 2012 a fost de 3, 311 mii hl, înregistrându-se o creștere destul de bună în 2016, de 4,8 mii hl.

Un lucru pozitiv, sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Este în curs de derulare Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018. România a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin:
- promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie;
- restructurarea şi reconversie podgoriilor;
- asigurarea recoltei;
- investiţii;
- distilarea subproduselor.

Vinul este un element de identitate culturală pentru români și pentru România. Trebuie doar să fim ceva mai conștienți de acest fapt - producători, consumatori, autorităţi cu atribuții în domeniu.

Să fim, așadar, optimiști?  De ce nu? Let’s make Romanian wines great again!
 
Cristiana I. Stoica, Partener Fondator al societății de avocați STOICA & Asociaţii, a fost aleasă în mai 2015 președinte al secției europene a AIDV cu ocazia lucrărilor Congresului Asociaţiei Internaţionale a Juriştilor specializaţi în dreptul viei şi al vinului (AIDV) – Secţiunea europeană.
Asociaţia Internaţională a Juriştilor specializaţi în dreptul viei şi al vinului (International Wine Law Association/Association Internationale des Juristes du Droit de la Vigne et du Vin – AIDV) este o organizaţie non-profit înființată în anul 1985 care are ca obiectiv principal analiza aspectelor de drept ce interesează comunitatea internaţională a viei şi vinului, fiind o platformă de lucru în domeniu.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 327 / 4894
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Popovici Nițu Stoica & Asociații recrutează
    Avocații NNDKP prevăd un nivel ridicat al tranzacțiilor de M&A în domeniul Healthcare & Pharma și în 2019. Ana-Maria Baciu, Partener: Schimbările inevitabile în domeniu și dinamica problemelor cu care se confruntă industria în prezent vor aduce încă un an de creștere pentru această practică
    Dentons – prima firmă de avocatură semnatară a Cartei Diversității în România
    Promovare internă în practica de Protecție a datelor cu caracter personal, la Voicu & Filipescu. Andreea Botez devine Avocat senior
    Cum văd avocații de business din provincie noul an. Mihai Bejenaru-Dragoș (Bejenaru&Partners, Cluj): Domeniul imobiliar va înregistra o scădere a numărului de tranzacții. Provocarea anului 2019, dată de cazurile de fiscalitate
    Thomson Reuters Legal Advisers - Full Year 2018 | Cele mai active firme de avocați implicate în fuziuni și achiziții, anul trecut. Ce giganți cu prezență la București au intrat în Top 25 global, european și regional
    „The Lawyer European Awards 2019”: 4 firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: Eastern Europe and the Balkans” | PNSA, singura firmă domestica din lista scurtă a premianților. ZRP concurează la titlul „European litigation team of the year”
    Clifford Chance Badea atrage un nou avocat senior în practica de M&A Real Estate
    Topul problemelor din industria Pharma, creionat de avocații D&B David și Baias. Proiectele uneia dintre cele mai performante echipe de pe piața locală
    ELLINT, alianța internațională a firmelor de avocați specializate în dreptul muncii, se extinde în România. Suciu | The Employment Law a intrat în rețea
    Promovări în conducerea Mușat & Asociații: Paul Buta, Iulian Popescu și Răzvan Stoicescu devin Deputy Managing Partners | Partenerul Octavian Popescu se retrage
    Andreea Bende, promovată în calitate de Partener în cadrul NNDKP IP
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...