ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noua lege a PPP încurajează investitorii. Georgiana Singurel, Reff & Asociații: Avem deja semnale din piață că există un interes real în realizarea unor astfel de proiecte, în special în sectorul medical și în infrastructură

18 Mai 2017   |   Stefania Enache

Avocatul Reff & Asociatii a trecut in revista atat punctele slabe ale noii legislatii, cat si puntele “tari”, evidentiind noutatile aduse in proiectele de PPP.

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociatii

 
 
Noua legislatie privind parteneriatul public-privat aduce imbunatatiri majore fata de vechea reglementare, sporind in mod clar gradul de atractivitate a unor astfel de proiecte pentru investitori.

“Au fost clarificate posibilitatile autoritatii contractante de a suporta majoritatea cheltuielilor din cadrul proiectului si este permisa contributia financiara, din fonduri externe nerambursabile, la realizarea obiectivelor de investitii”, explica Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociatii. In plus, respecta principiile aplicabile proiectelor care presupun cooperarea dintre sectorul public si cel privat, statuate prin directivele europene in materia achizitiilor publice si concesiunilor, garantand astfel transparenta procedurilor si tratamentul egal al operatorilor si economici. . .


Obiectul parteneriatului public-privat reglementat de Legea nr. 233/2016 („Legea PPP”) consta in realizarea sau, dupa caz, reabilitarea sau extinderea unor bunuri destinate prestarii unui serviciu public, sau operarii unui serviciu public. Partenerul Reff & Asociatii atrage atentia ca implementarea unui proiect prin intermediul parteneriatului public privat se va putea realiza numai atunci cand, in urma studiului de fundamentare efectuat pentru lansarea procedurii, se constata ca veniturile proiectate a fi obtinute din utilizarea bunurilor sau operarea serviciului public ce formeaza obiectul proiectului sunt generate, in totalitate sau in majoritate, de plati efectuate de catre partenerul public sau de catre alte entitati publice in beneficiul acestuia.

Potrivit noilor reglementari legislative, parteneriatul public-privat poate imbraca doua forme. Prima este cea a parteneriatului public-privat contractual, realizat in baza unui contract tripartit incheiat intre partenerul public, partenerul privat si societatea de proiect cu capital social detinut integral de partenerul privat; iar cea de-a doua a parteneriatului public-privat institutional, realizat in baza unui contract intre partenerul public si cel privat, prin care se va constitui o societate noua – societatea de proiect, aceasta devenind parte la contractul de parteneriat.

“Legea PPP prevede posibilitatea incheierii parteneriatului public-privat si in scopul efectuarii activitatilor relevante in sectoarele de utilitate publica prevazute in Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cat si in scopul realizarii, de catre un operator privat, a serviciilor comunitare de utilitati publice prevazute in Legea nr. 51/2006. Proiectele de parteneriat public-privat vor fi atribuite in baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale sau Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, dupa caz, in functie de obiectul contractului si de ponderea riscului de operare de natura economica transferat”, precizeaza Georgiana Singurel.

Avantaje

Avocatul Reff & Asociatii a trecut in revista atat punctele slabe ale noii legislatii, cat si puntele “tari”, evidentiind noutatile aduse in proiectele de PPP.

Unul dintre marile avantaje este acela ca prin noua lege se creeaza cadrul juridic pentru implementarea unor proiecte care presupun cooperarea dintre sectorul public si cel privat si in care majoritatea platilor si, deci, a riscului proiectului, este preluata de catre partenerul public. “Vor putea fi astfel realizate, intr-un regim de cooperare dintre sectorul public si privat, proiecte care nu pot fi realizate in regim de concesiune de lucrari sau servicii datorita faptului ca nu permit recuperarea investitiei de catre partenerul privat in lipsa unei contributii financiare majoritare a partenerului public”, puncteaza expertul.

Mai mult, se face distinctia clara dintre parteneriatul public privat si concesiunea de lucrari sau servicii, aspect ce era ambiguu in vechea reglementare data de Legea nr. 178/2010. “In acest sens, proiectele de concesiune presupun, de asemenea, cooperarea dintre sectorul public si cel privat, dar in cazul acestora majoritatea riscurilor este in mod obligatoriu preluata de partenerul privat”, arata Georgiana Singurel.

Un alt mare avantaj este acela ca Legea PPP creeaza instrumentele juridice care sa permita contributia financiara a partenerului public in etapa de realizare a lucrarilor care fac obiectul proiectului, prin intermediul fondurilor externe nerambursabile. 

“Acest element constituie un avantaj major pentru investitorii interesati in realizarea unor proiecte de parteneriat public privat, existand astfel posibilitatea ca partea publica sa preia din sarcina financiara necesara pentru realizarea investitiei, intotdeauna insa, numai din fonduri externe nerambursabile. In cadrul anterior de reglementare, precum si in situatia concesiunii de lucrari publice, nu exista posibilitatea contributiei financiare a partenerului public in faza realizarii obiectivului de investitii, ceea ce a creat dificultati majore in asigurarea finantarii unor proiecte cu valoare investitionala mare”, considera profesionistul Reff & Asociatii.

Prin noua legislatie, procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public privat sunt armonizate cu reglementarile europene in materia achizitiilor publice si concesiunilor, fiind astfel eliminat riscul unor eventuale nerespectari ale principiilor ce guverneaza proiectele care presupun cooperarea dintre sectorul public si sectorul privat. Investitorii interesati au astfel garantia ca vor participa la atribuirea contractelor de parteneriat public-privat in cadrul unor proceduri care respecta regulile de transparenta, tratament egal si nediscriminare.

…si dezavantaje

 Avocatul a identificat insa si o serie despre vulnerabilitati, amintind ca desi a fost facut un pas important prin reglementarea posibilitatii contributiei financiare a partenerului public in faza realizarii investitiei exclusiv din fonduri externe nerambursabile, nu este permisa in aceasta faza contributia financiara din fonduri publice. “Estimam ca acest lucru ar putea reprezenta un dezavantaj in cadrul proiectelor cu valoare investitionala mare, si ca ar fi fost benefic sa fie inclusa posibilitatea (in mod exceptional) de a aloca astfel de plati si in faza de constructie a proiectului”, adauga Georgiana Singurel.

Profesionistul Reff & Asociatii mentioneaza ca nu exista claritate inca la nivelul legislatiei cu privire la garantiile care pot fi instituite asupra bunurilor care fac obiectul proiectului de parteneriat public privat. “In acest sens, ar fi trebuit oferta posibilitatea de a constitui garantii asupra unor active aflate in domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, o astfel de posibilitate extinzand optiunile care sunt disponibile pentru a face PPP-urile atractive financiar”, adauga specialistul.

In plus, legislatia este inca, in lipsa normelor metodologice de aplicare, neclara in ceea ce priveste pasii de urmat de catre autoritatile contractante in scopul lansarii si implementarii proiectelor, facand imposibila, la acest moment, initierea unor astfel de proiecte de catre autoritati. “Trebuie avut in vedere ca experienta autoritatilor contractante in implementarea unor proiecte de cooperare intre sectorul public si cel privat este limitata, iar structurile de tip parteneriat public-privat au o complexitate ridicata atat in ceea ce priveste atribuirea si realizarea, cat si gestionarea contractului de catre autoritati pe perioada de derularii proiectului. Este recomandabil ca legislația secundara sa abordeze in continuare principiile generale ale cooperarii dintre partenerul public si partenerul privat, in sensul de a incuraja simplificarea luarii deciziilor in cadrul proiectului (mai ales in ceea ce-l privește pe partenerul public). De asemenea, cred ca este recomandabil ca la nivelul legislatiei secundare sa fie incluse categoriile specifice de risc care pot aparea intr-un proiect PPP, precum si un mecanism complet de alocare a riscurilor, care sa puna accent in principal, pe riscuri comerciale relevante (spre ex: riscul de construcție, ofertă și cerere etc)”, puncteaza expertul.

Georgiana Singurel este de parere ar trebui adusa mai multa claritate in posibilitatea de autoritatilor de a reflecta/clasifica proiectele de PPP bilantier ori extra-bilantier. “In concordanta cu regulile si procedurile Eurostat, evaluarea ponderii in care partenerul public controleaza activitatea economica a unei societati de proiect, din cadrul unui PPP, este esentiala pentru a determina clasificarea unor astfel de proiecte. In timp ce din perspectiva contabila, tratamentul structurii PPP bilantier ori extra-bilantier este ghidat de evolutia constructiei, riscul de cerere si riscul de oferta, dispozitiile relevante din legislatia secundara privind PPP, precum si din legislatia finantelor publice ar trebuie sa reglementeze mai detaliat mecanismul de cooperare si asistenta folosit de autoritatea nationala de statistica (INS), in vederea obtinerii asistentei ex ante pentru un proiect de PPP, din partea Eurostat, pentru a stabili eventualele alocari bugetare ce trebuie avute in vedere, la momentul initierii proiectului si modul de reflectare a acestora”, nuanteaza avocatul.

Pana la adoptarea noii legislatii, dificultatile investitorilor privati au fost generate in mare parte de lipsa posibilitatii co-finantarii de catre partenerul public a fazei de constructie a proiectului. De asemenea, neclaritatea posibilitatii de a constitui garantii pe bunurile care fac obiectul proiectului a ridicat probleme in obtinerea finantarii de la institutiile de credit. “In ceea ce priveste clientii provenind din zona autoritatilor contractante, ambiguitatea unor elemente ale legislației si lipsa unor ghiduri clare de implementare a creat si creeaza dificultati in gestionarea proiectelor de acest tip, precum si in emiterea deciziilor administrative, in special din partea autoritatilor publice locale cu o capacitate administrativa limitata.Cererile clientilor, atat din sectorul public cat si din ce privat, acopera un spectru foarte larg, de la structurarea participarii in astfel de proiecte, la asistenta in derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor, pana la monitorizarea executarii contractelor si chiar modificarea celor aflate in derulare”, mai spune Georgiana Singurel.




Procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public privat sunt, asa cum am mentionat deja, cele reglementate de legislatia achizitiilor publice, achizitiilor publice sectoriale si a concesiunilor, in functie de tipul proiectului, reglementate de pachetul legislativ aprobat anul trecut, respectiv Legea 98/2016, Legea 99/2016 si Legea 100/2016, legi care implementeaza Directivele europene in materie, 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE. In acelasi timp, avand in vedere necesitatea realizarii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate si fundamentare in scopul lansarii proiectelor, care sa demonstreze ca proiectele sunt realizabile, iar parteneriatul public-privat este cel mai potrivit mijloc pentru realizarea acestora, se asigura respectarea principiului eficientei utilizarii fondurilor publice.

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociatii



Sfaturi importante pentru investitorii privati

Georgiana Singurel are cateva sfaturi pentru cei care vor sa se implice in proiecte de PPP. Avocatul precizeaza ca investitorii privati trebuie sa acorde o atentie deosebita reglementarii matricei de distributie a riscurilor proiectului, pentru a determina cu exactitate tipurile de riscuri pe care pot sa si le asume, precum si ponderea acestora in cadrul proiectului. De asemenea, este foarte importanta evaluarea clara a garantiilor care pot fi aduse de partenerul public si a celor care pot fi instituite de partenerul privat, in scopul asigurarii finantarii proiectului. In plus, trebuie acordata atentie cazurilor de nerespectare a termenilor contractului si a remediilor si sanctiunilor aplicabile in aceste cazuri.

La randul lor, partenerii publici trebuie sa fie atenti la formularea criteriilor de calificare si atribuire, astfel incat sa asigure atribuirea proiectului si implementarea acestuia in conditii optime de folosire a fondurilor publice. Trebuie acordata atentie reglementarii posibilitatii de a schimba partenerul privat in cazul neindeplinirii de catre acesta a obligatiilor contractuale. Partenerii publici trebuie sa aiba in vedere calificarea acestui tip de proiecte ca bilantier sau extra-bilantier, astfel incat sa respecte gradul maxim de indatorare. De asemenea, reglementarea matricei de distributie a riscurilor proiectului este un element foarte important care trebuie avut in vedere si de partenerul public.

“Odata cu intrarea in vigoare a normelor metodologice de aplicare, speram ca va creste atat apetitul autoritatilor contractante de a realiza astfel de proiecte, cat si cel al investitorilor privati. Avem deja semnale din piata, atat din partea sectorului public, cat si a celui privat, ca exista un interes real, din partea ambelor parti, in realizarea unor astfel de proiecte, in special in sectorul medical si in infrastructura. Putem spune ca procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public privat sunt mai atractive fata de cea din vechea reglementare, avand in vedere ca pentru atribuirea contractelor, Legea PPP trimite la un cadru deja bine reglementat, respectiv la procedurile din Legile 98/2016, 99/2016 si 100/2016, care implementeaza directivele europene in materia achizitiilor publice si concesiunilor si asigura respectarea principiilor ce guverneaza cooperarea dintre sectorul public si cel privat”, subliniaza Partenerul Reff & Asociatii.

Proiecte in derulare

Echipa Reff si Asociatii are in componenta sa avocati cu o vasta experienta profesionala in sectorul public, cu peste 10 ani de activitate in proiecte complexe care au implicat cooperarea intre sectorul public si cel privat, fiind in consecinta fini cunoscatori ai particularitatilor pe care aceste proiecte le genereaza pentru ambele parti.

“Avem clienti atat din sectorul public, autoritati publice locale si centrale, precum si investitori privati implicati in proiecte de infrastructura si de servicii publice. In acest moment, continuam proiectele de concesiune de lucrari publice pentru realizarea parcajelor subterane, demarate in urma cu cativa ani de Primaria Municipiului Bucuresti. Asistam Banca Europeana de Investitii alaturi de colegii nostri din departamentele de consultanta ale Deloitte Romania si Deloitte Spania, in cadrul unui proiect de redactare a unui model de contract de concesiune/PPP pentru realizarea unor terminale de transport intermodal, care sa fie folosit de autoritatile publice locale romane. Asistam un client din domeniul medical in analiza si evaluarea posibilitatii implementarii si promovarii unor proiecte de parteneriat public privat pentru realizarea unor clinici in sistem de PPP”, declara Georgiana Singurel

Referindu-se la dosare dificile in care firma de avocatura s-a implicat, profesionistul Reff & Asociatii aminteste faptul echipa asista Primaria Municipiului Bucuresti in procedurile de atribuire a contractelor de concesiune de lucrari pentru realizarea unui numar de parcaje subterane. De asemenea, a asistat un investitor privat in demersurile de modificare a unui contract de concesiune de lucrari publice aflat in derulare, pentru realizarea si operarea unui aeroport.

”Dificultatile au fost generate in parte de cadrul de reglementare rigid cu privire la unele elemente si ambiguu in alte cazuri, combinat cu lipsa unei jurisprudente consistente in aceasta materie. Multe elemente trebuie interpretate, in lipsa unor dispozitii legale clare, in baza principiilor generale aplicabile proiectelor care presupun cooperarea dintre sectorul public si cel privat, reglementate de directivele europene in materie, producand astfel, in mod inerent, un oarecare disconfort pentru factorii de deciziei din cadrul proiectului”, precizeaza avocatul.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 49 / 4343
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Promovări la Kinstellar. Doi noi parteneri și un counsel în biroul din București
Penaliștii Mareș Danilescu Mareș - Dan Lupașcu, avocați în Dosarul Mineriadei. Clientul, Mugurel Florescu, fostul adjunct al procurorului general al României și șeful Direcției Procuraturii Militare
Avocații Clifford Chance Badea, prezenți în mai multe proiecte-cheie din Real Estate. Piața urmărește în acest moment câteva tranzacții de referință, unele dintre ele depășind pragul de 100 mil. €
Ce proiecte i-au ținut ocupați pe avocații de Real-Estate de la Dentons. Bogdan Papandopol, Partener: Cele mai multe proiecte în care asistă biroul nostru au o componentă multi-jurisdicțională
Excepție ridicată de avocații ZRP - admisă de Curtea Constituțională. Tentativa de abuz în serviciu devine neconstituțională
Reîmprospătare a identității de brand la ONV LAW. Radu Nemeș (Managing Partner) a condus procesul
Cum lucrează avocații specializați în Dreptul Muncii de la Voicu & Filipescu. O gamă variată de mandate în proiecte complexe pentru clienți mari și corporații. Tendințele pieței, analizate de Raluca Mihai (Partener)
Continuă seria de înnobilări la Bulboacă și Asociații. Andrada Bulgaru și Claudiu Damian fac un pas în față
Larisa Popoviciu, Managing Associate ZRP: Sectorul imobiliar s-a dinamizat ca o consecință a prezenței în piață a unor cumpărători lichizi. Firma asistă un grup internațional din segmentul retail în expansiunea regională și are numeroase mandate din partea unor clienți sofisticați
PeliFilip o cooptează pe Laura Grigore în poziția de Senior Associate
Rewe Group preia de la Carrefour magazinul Billa din Brăila. Avocații Țuca Zbârcea & Asociații, în tranzacție
ONV LAW a găzduit Întâlnirea Regională EMEA 2017 a Interlaw
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...