ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Tribunalul ICSID cere formal României să-i plătească 9 mil. euro, plus dobândă, libanezului Hassan Awdi

07 Septembrie 2015   |   Andrei Cîrchelan

ICSID a trimis scrisoarea autorităților din România după ce avocații omului de afaceri Hassan Awdi, firma franceză Bredin Prat, au contactat tribunalul în iulie pentru a spune că sumele nu au fost plătite.

 
 
Curtea de arbitraj ICSID din cadrul Băncii Mondiale i-a trimis o scrisoare ministrului de finanțe Eugen Teodorovici în care ”îi amintește” că România are de plătit 9 milioane de euro, plus dobânzi, omului de afaceri libanez Hassan Awdi.

Documentul, obținut de Bizlawyer, vine din partea celei mai puternice autorități în soluționarea disputelor dintre state și investitori. Demersul, însă, nu poate forța plata din partea statului român sau executarea silită a sumelor. Consecințele nerespectării deciziei sunt mai mult de natură diplomatică și comercială.

Doresc să vă reamintesc faptul că (...) decizia (ICSID) este definitivă și obligatorie pentru toate părțile implicate în proces.Fiecărei părți i se solicită să țină cont de, și să se conformeze cu, termenii deciziei”, precizează tribunalul în scrisoarea semnată de Meg Kinnear, secretar general ICSID.


ICSID a trimis scrisoarea autorităților din România după ce avocații omului de afaceri Hassan Awdi, firma franceză Bredin Prat, au contactat tribunalul în iulie pentru a spune că sumele nu au fost plătite.

Textul scrisorii se referă la o decizie ICSID din martie 2015, conform căreia statul trebuie să îi restituie omului de afaceri investițiile în rețeaua de chioșcuri Rodipet. Dosarul fusese înregistrat în 2010, cu o plângere formulată de Hassan Awdi, Alfa El Corporation și Enterprise Business Consultants.

Cei trei reclamanți solicitau despăgubiri de 447 milioane de euro. Tribunalul arbitral a stabilit că părțile ar trebui să primească aproximativ 9 milioane de euro, plus dobâzi calculate la rata EURIBOR pe șase luni plus 2%, începând cu anul 2008.

Defalcat, Awdi și Enterprise Business Consultants au de primit 7,5 milioane de euro ca despăgubire pentru încălcarea normelor de tratament corect și echitabil al investitorilor. Potrivit deciziei ICSID, suma reprezintă investițiile dovedite de Awdi și pierdute ulterior. Alfa El Corporation are de primit 147.000 euro ca despăgubire pentru același tip de încălcări. În plus, cei trei reclamanți au de primit încă 1 milion de dolari pentru costuri juridice și 482.000 de euro reprezentând 50% din costurile accesării documentelor.

Povestea dosarului

Disputa dintre Awdi și Statul Român pornește în 1997. La momentul respectiv, o companie înființată de Awdi a început să colaboreze cu furnizorul de presă Rodipet, deținut de stat. În timp, Rodipet a acumulat o datorie totală de 61 milioane de euro la firma lui Awdi, ceea ce l-a pus pe acesta în poziția de a prelua compania de la stat.

AVAS, gestionarul activelor statului, a privatizat Rodipet în 2003, cu mai multe obligații pentru Awdi. În momentul privatizării, rețeaua Rodipet avea 1.400 de chioșcuri, 200 de mașini și peste 3.000 de angajați.

Awdi era obligat prin contract să aducă două infuzii de capital de câte 1 milion de dolari în primul an de activitate și să deruleze inevstiții tehnice de 3,75 milioane de dolari pe parcursul a cinci ani. De asemenea, libanezul trebuia să mențină numărul de angajați în cadrul Rodipet și să respecte toate relațiile cu angajații și actorii sociali.

De partea cealaltă, statul se angaja să-i concesioneze lui Awdi terenurile ocupate de chioșcurile Rodipet pe o perioadă de 49 de ani și să șteargă datoriile pe care le avea compania la bugetul de stat. Prețul achiziției, după reducerea datoriilor și alte negocieri, a fost de 54.600 de euro.

În 2007, inspectorii AVAS au început să constate că la Rodipet erau dispute între conducerea companiei și angajați. Numărul angajaților scădea la Rodipet, însă Awdi preciza că respectivii angajați au fost mutați pe altă companie din grup, Rodipet Courier, nu au fost concediați. Mutarea angajaților, însă, îi scotea pe aceștia de sub protecția acordului de privatizare.

În 2008, o inspecție AVAS a fost respinsă de conducerea Rodipet, după care în 2009 AVAS a conchis că obligațiile sociale din acordul de privatizare nu au fost respectate. Acordul a fost revocat iar compania Rodipet a fost preluată de stat.

Unul dintre motivele invocate de autorități în revocarea acordului a fost faptul că Awdi ar fi înlocuit angajații Rodipet cu oameni aduși din Honduras, care erau forțați să lucreze pe salarii extrem de mici.

Un alt semn de întrebare a fost ridicat de autorități în legătură cu investițiile tehnice pe care trebuia să le facă Awdi. Dovezile de plată pentru al patrulea și al cincilea an de investiții nu au fost luate în considerare deoarece ar fi fost trimise în contul Rodipet cât să dovedească transferul, după care erau transferate mai departe către altă firmă din grup.

În 2011, compania Rodipet a intrat în insolvență, moment în care mai avea 1.771 de angajați și 500 de chioșcuri la nivel național. 

Un alt activ pentru care au fost solicitate despăgubiri este Casa Bucur, imobil pe care familia Awdi l-a preluat de la stat și care, ulterior, a fost retrocedat celor de la care fusese naționalizat de comuniști. Tribunalul ICSID a respins pretențiile lui Awdi pe acest subiect. 

Statul nu poate fi obligat să plătească

Arbitrii ICSID au decis că autoritățile de la București trebuie să le dea peste 7,5 milioane de euro investitorilor pentru că nu i-au tratat ”corect și achitabil”.

Din punct de vedere tehnic, România nu a respectat un tratat bilateral de protecție a investitorilor, semnat între România și Statele Unite ale Americii. Disputa a mers la ICSID pentru că Hassan Awdi are și cetățenie americană, iar reclamanții au dat România în judecată în calitate de investitori americani.

Cu toate acestea, deciziile ICSID sunt recunoscute de fiecare stat în parte dar sunt aplicate cu respectarea legislațiilor locale. Asta înseamnă că România nu poate fi forțată să plătească banii acordați investitorilor de decizia ICSID. Vinovăția rămâne valabilă, însă plata în sine trebuie să fie filtrată prin legislația locală.

Legea locală spune că nimeni nu se poate atinge de banii statului dacă aceștia au scopuri necomerciale. Cu alte cuvinte, dacă statul nu a bugetat plata respectivă ca despăgubire, conturile nu pot fi poprite și plata nu poate fi forțată.

Nerespectarea deciziei ICSID, însă, vine cu riscuri din punct de vedere diplomatic și comercial.

În prezent sunt 150 de state care au aderat la convenția ICSID, documentul care permite arbitrajul la curtea Băncii Mondiale. Apartenența la convenția ICSID și angajarea în tratate bilaterale de protecție a investitorilor reprezintă garanții că investitorii străini vor fi apărați dacă au dispute cu autoritățile. Faptul că un stat nu respectă deciziile ICSID poate reprezenta un risc considerabil în calculele potențialilor investitori.

Pe de altă parte, pentru investitori, a da un stat în judecată la ICSID reprezintă ”opțiunea nucleară”. Procesele durează foarte mult, costurile sunt de milioane de euro, iar o victorie înseamnă practic părăsirea statului pe care l-ai dat în judecată.

România, între ICSID și UE

Până de curând, România câștigase toate procesele intentate de inevstitori la ICSID. Armura statului a fost fisurată, însă, în momentul în care frații Micula au obținut o decizie favorabilă și despăgubiri de 85 milioane de euro. De atunci, tribunalul ICSID a mai acordat decizii parțial favorabile reclamanților, în dosare precum cel al lui Awdi sau cel al fraților Gavazzi.

Cazul Micula, în mod special, e un manual legat de ce se întâmplă în momentul în care un investitor câștigă un proces contra statului. Deși decizia a fost dată de arbitrii ICSID în 2013, frații Viorel și Ioan Micula nu și-au primit încă banii, tocmai pentru că statul nu poate fi executat silit. 

Cea mai mare parte din dosarele pierdute de România la ICSID provine dintr-o complicație apărută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Legislația Uniunii Europene interzice ajutorul de stat, procedură care a stat la baza multor stimulări de investiții în anii anteriori aderării. Acum, România e obligată atât de tratatele bilaterale de protecție a investitorilor cât și de legislația UE. Prioritatea uneia sau a celeilalte legislații este subiect de dezbatere.

Statul apelează la unele dintre cele mai puternice firme de avocatură specializate în arbitraj pentru a soluționa aceste dispute de la ICSID. În dosarul Awdi, statul a fost reprezentat de firmele Leaua & Asociații și Lalive. În alte dosare, printre reprezentanții statului se numără nume grele precum: NNDKP, Mușat & Asociații, Wolf Theiss, PeliFilip, Portnoi Tudor & Asociații și alții.

Cinic vorbind, însă, în timp ce consecințele nerespectării unei decizii ICSID țin mai mult de imagine, nerespectarea legislației UE vine cu procese de infringement și amenințare de sancțiuni. În timp ce banii acordați de ICSID investitorilor acumulează dobândă în timp, plata acestora este interzisă în majoritatea cazurilor de Uniunea Europeană, for din care România obține beneficii materiale mai importante.

”Sper că România a luat măsurile pentru a se conforma cu decizia (ICSID). Această conformare nu numai că ar respecta Convenția ICSID, dar ar și evita acumularea continuă de dobândă, stabilită de decizie”, concluzionează reprezentantul ICSID în scrisoarea trimisă ministrului de finanțe.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1817 / 5247
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Stratulat Albulescu asistă compania Bog’Art Residential cu privire la achiziția unui teren de 800 m.p. în centrul Bucureștiului
Țuca Zbârcea & Asociații și ELSA București reiau seria de cursuri în domeniul GDPR, după succesul ediției de anul trecut
Un avocat român intră pe lista celor mai buni profesioniști recomandați în Silicon Valley pentru practica în arbitraj și mediere din domeniul tehnologiei
Al doilea arbitraj ICSID cerut de frații Micula a ajuns la final | Firma suedeză Mannheimer Swartling, Shearman & Sterling și biroul Dentons din Paris s-au luptat timp de 6 ani cu LDDP și Lalive. Se așteaptă decizia Tribunalului arbitral în litigiul cu pretenții de 2,3 mld. €
Zamfirescu Racoți Vasile & Partners dă startul celei de-a doua ediții a concursului Premiile de excelență „Viorel-Mihai Ciobanu”
Avocații Mitel & Asociații sunt implicați în discuții care privesc tranzacții noi, estimate a se finaliza în T1-2020. Sorin Mitel (Managing Partner): Avocatura rămâne esențialmente o profesie și mai puțin o „afacere” în care prețurile să dicteze competitivitatea
Conferință internațională în domeniul arbitrajului la București: ”Innovation in Arbitration and M&A Disputes”
Voinescu Lawyers a încheiat o alianță cu Studio legale asociato Martinez & Novebaci din Milano. Casa de avocați a deschis și un birou la Paris
România a câștigat arbitrajul în care italienii de la FIN.CO.GE.RO cereau despăgubiri de 327 mil. €. Ce facturi a plătit statul pentru apărare în acest dosar și ce firme de avocați sărbătoresc victoria
Ce punctaje au obținut firmele selectate de Ministerul Finanțelor pentru derularea Programului MTN | Pelinari și Pelinari, în asociere cu Cleary Gottlieb, s-a clasat pe prima poziție. Pe lista finaliștilor sunt și asocierile din care fac parte Filip & Company și Volciuc-Ionescu
Dr. Sabin Taclit, Legal Manager în cadrul NextGen Communications: Strategia departamentelor juridice va rămâne aceeași și în anul 2020: prevenire și inovație. Va fi un an dedicat mai mult consultanței juridice și mai puțin activității litigioase
LegiTeam: ZRVP recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...