ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

42% dintre companiile din Romania au raportat ca au fost victimele criminalitatii economice in ultimii doi ani

03 Mai 2018   |   BizLawyer

20% din organizatiile din Romania care au participat la sondaj estimeaza daune ca urmare a criminalitatii economice cuprinse intre 100.000 de dolari si 1 milion de dolari, in vreme ce 16% estimeaza daune mai mari de 1 milion de dolari.

 
 
●    Primele trei tipuri de infractiuni economice raportate de companiile din Romania sunt fraudele comise de consumatori (44%), criminalitatea cibernetica (40%), si conduita neprofesionala (36%); 
●    20% dintre organizatiile din Romania au estimat daune de pe urma infractionalitatii economice cu sume cuprinse intre 100.000 de dolari si 1 milion de dolari, in vreme ce 16% au raportat daune mai mari de 1 milion de dolari. La nivel global, impactul financiar este chiar mai mare;
●    Ineficienta mecanismelor de control intern au facut posibile mai mult de jumatate dintre infractiunile economice comise la nivel global;
●    Criminalitatea cibernetica va fi probabil tipul de criminalitate economica cu impactul negativ cel mai mare in viitor, insa tehnologii precum ”machine learning” si inteligenta artificiala ar putea fi critice in combaterea criminalitatii informatice in crestere.

 
Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Economic Crime and Fraud Survey, 42% dintre organizatiile din Romania au raportat ca au fost victimele criminalitatii economice in ultimii doi ani, un nivel usor mai mic decat cel raportat la nivel global (49%), sau regional (47%). Cu toate acestea, nu toate companiile sunt pe deplin constiente de riscurile de frauda cu care se confrunta, sau de consecintele acestora, cum ar fi impactul financiar, prejudicierea reputatiei si raspunderea penala, individuala sau la nivel de companie.
 
”S-ar putea trage concluzia ca infractionalitatea economica a atins un nivel record, nu doar in Romania, dar si la nivel global. Suntem insa de parere ca o rata ridicata de raportare a incidentelor de infractionalitate economica este generata de gradul de constientizare a riscurilor de frauda, dar si de imbunatatirea mecanismelor de preventie si detectare a fraudelor. Acestea au contribuit la cresterea capacitatii organizatiilor de a gestiona acest subiect sensibil”, a declarat Ana Sebov, Liderul echipei de Servicii de Investigatii si Asistenta in Dispute din cadrul PwC Romania.
 
20% din organizatiile din Romania care au participat la sondaj estimeaza daune ca urmare a criminalitatii economice cuprinse intre 100.000 de dolari si 1 milion de dolari, in vreme ce 16% estimeaza daune mai mari de 1 milion de dolari. La nivel global, 19% dintre organizatii au raportat pierderi de peste 1 milion de dolari - iar 1% daune mai mari de 100 de milioane de dolari in ultimii doi ani. Costurile intangibile asociate cu frauda, asa cum sunt impactul negativ asupra moralului angajatilor si relatiilor de afaceri, daunele ireversibile asupra reputatiei si a brandului pot duce la majorarea costurilor totale ale infractionalitatii economice.

Costurile legate de incidentele de frauda pot fi semnificativ mai mari. Sumele cheltuite de 32% dintre organizatiile din Romania pentru investigatii sau alte tipuri de analize, au fost similare sau chiar mai mari decat pierderile rezultate ca urmare a infractionalitatii economice.
 
Principalele tipuri de infractiuni economice raportate de companiile din Romania sunt frauda comisa de consumatori (44%), infractionalitatea cibernetica (44%) si conduita neprofesionala (36%).
 
Criminalitatea informatica si rolul tehnologiei in combaterea fraudei
 
Respondentii din Romania au indicat infractionalitatea cibernetica ca avand cel mai mare impact negativ asupra activitatilor economice in ultimii doi ani. Potrivit studiului PwC, doua din trei organizatii din Romania au fost tinta atacurilor informatice in ultimele 24 de luni. Cele mai frecvente mecanisme folosite de hackeri au fost cazurile de phishing si malware, mentionate de 37% dintre companiile din Romania.
 
In contextul economic actual, in care cele mai multe infractiuni economice au devenit, intr-o oarecare masura digitalizate, iar sofisticarea tehnologica a infractorilor devine tot mai ridicata, investitiile in tehnologii noi de combatere a fraudelor (de exemplu: inteligenta artificiala sau instrumente avansate de analiza de date) au devenit o necesitate.
 
”Cu toate acestea, fraudele au la baza o serie intreaga de motive si circumstante, din care doar unele pot fi prevenite cu ajutorul tehnologiei. Nu trebuie ignorate aspectele umane. Asa cum fraudele nu au o singura cauza, companiile trebuie sa gaseasca formula potrivita pentru a combina factorul uman, tehnologii, proceduri si procese pentru a preveni, detecta si combate riscurile de frauda”, a declarat Ana Sebov.
 
Profilul infractorilor economici si industriile afectate
 
Sondajul de anul acesta a evidentiat o crestere semnificativa (+6%, pana la 52%) a infractiunilor economice comise de persoane din interiorul organizatiilor. Cu toate acestea, exista diferente importante la nivel regional. In Europa de Est, desi cea mai frecvent raportata infractiune economica este cea comisa de persoane din interiorul companiilor (46%), diferenta dintre infractiunile comise de actorii interni si cei externi incepe sa se micsoreze. La nivel regional, 44% dintre incidentele de infractionalitate economica au fost comise de persoane din afara organizatiilor.
 
”Potrivit concluziilor sondajului, majoritatea fraudatorilor din afara organizatiilor sunt de tip < >, fiind agenti, furnizori de servicii, vanzatori sau clienti ai companiilor. Este deci foarte important ca organizatiile sa elaboreze proceduri care sa previna si sa raporteze comportamentele frauduloase, dar si sa deruleze periodic evaluari ale riscului de frauda si controale de audit intern”, a adaugat Ana Sebov.
 
In editiile trecute ale sondajului, sectorul serviciilor financiare a fost in mod traditional cel mai expus riscurilor de infractionalitate economica. Potrivit concluziilor editiei de anul acesta, sectorul asigurarilor (62%), cel al agriculturii (59%), sectorul comunicatiilor (inclusiv telecom) (59%), serviciile financiare (58%), retailul si sectorul bunurilor de larg consum (56%) si sectorul imobiliar (56%) au fost printre sectoarele care au raportat cel mai ridicat nivel de frauda.
 
Evaluarea riscului de frauda in organizatii
 
In ciuda unui nivel tot mai ridicat de intelegere si de raportare a cazurilor de frauda, exista in continuare zone vulnerabile in interiorul organizatiilor. Una din zece organizatii care au participat la sondaj au declarat ca nu au derulat niciodata o evaluare a riscurilor de frauda. Chiar daca rolul evaluarilor riscurilor de frauda este in continuare subestimat, se observa o evolutie incurajatoare fata de ultima editie a studiului, cand 24% dintre respondenti indicasera ca nu au efectuat niciodata o astfel de analiza de risc.
 
”Intelegerea zonelor de risc este un prim pas esential pentru combaterea fraudelor. Acestea difera in functie de piata, sectorul de activitate si de companie. Chiar daca am vazut un grad sporit de atentie in ultimii ani pentru adresarea riscurilor de frauda, exista inca loc de imbunatatire. Mai ales daca luam in calcul contextul economic si geopolitic actual in continua schimbare precum si transformarile in domeniul tehnologiei”, a adaugat Ana Sebov.
 
Editia de anul acesta a raportului arata ca alocarile bugetare pentru combaterea fraudei raman mai degraba conservatoare, doar unul din cinci respondenti din Romania a indicat ca intentioneaza sa creasca bugetul pentru investigatii si analize de conformitate cu cerintele de reglementare. Pentru a creste gradul de constientizare al companiilor in ceea ce priveste riscurile de frauda cu care se confrunta si pentru a le ajuta sa elaboreze un plan de gestionare a acestor riscuri, este nevoie de asistenta de specialitate.
 
Masurile pe care organizatiile ar trebui sa le ia cat mai curand pentru a combate riscul de frauda sunt:
 
1.    Recunoasterea riscurilor de frauda si identificarea fraudei atunci cand aceasta se produce;
2.    Adoptarea unei abordari dinamice si proactive pentru a fi cu un pas inaintea infractorilor economici;
3.    Folosirea potentialului tehnologiei pentru a lupta impotriva fraudelor;
4.    Investitiile in pregatirea oamenilor, nu doar in tehnologii. Nu uitati ca oamenii, nu tehnologiile, sunt cei care comit fraudele.
 
”Sondajul nostru este menit sa ofere o imagine mai clara asupra criminalitatii economice, ce anume constituie frauda si a masurilor care pot fi luate de organizatiile din Romania pentru a preveni si a detecta aceste riscuri. Nu lasati identificarea fraudelor pe seama coincidentelor”, a concluzionat Ana Sebov.

Despre raport
 
Sondajul Global Economic Crime and Fraud Survey este ce mai mare raport de acest gen derulat la nivel global, avand peste 7.200 de respondenti din 123 de tari din intreaga lume. Sondajul este gandit nu doar ca sa descrie imaginea actuala a infractionalitatii economice, dar si sa identifice tendintele si perceptiile cu privire la riscurile viitoare. In Romania, 60 de companii din diverse domenii de activitate si-au impartasit experienta si perceptia asupra infractionalitatii economice, atat in privinta activitatii lor din Romania, cat si din restul lumii.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 694 / 9089
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Maravela & Asociaţii is looking for a German speaking lawyer
Deficitul de cont curent a crescut cu 1, 6 miliarde lei, în primele 8 luni; datoria externă s- a majorat cu 648 mil. E
EXCLUSIV BizLawyer: Partenerul Ciprian Glodeanu se desprinde din echipa Wolf Theiss. O nouă firmă cu 3-4 parteneri și 10 avocați, la orizont
VIDEO | CMS: THIS IS US! Rezultate excepționale în ultimii 4 ani, creștere axată strategic pe dezvoltarea unor arii de practică și recrutarea tinerilor talentați. Gabriel Sidere, Managing Partner CMS Romania: “Oamenii sunt în centrul construcției noastre”
CMS Expert View: VIDEO | Companiile au accelerat măsurile pentru implementarea GDPR, dar încă pot apărea probleme generate de prelucrarea datelor. Aspectele sensibile, analizate de avocații CMS Romania
Cum sunt selectați stagiarii care vor să intre în echipa CLO. Îi așteaptă apoi programe de training cu avocați de top, specializare, onorarii competitive și bonusuri pentru performanță. Alexandru Olănescu, Partener: ”Înainte de a fi o echipă de avocați, suntem o familie în care fiecare membru contează, iar interesul pentru a fi cât mai buni pe piața serviciilor juridice ne unește”
CMS Expert View: VIDEO | Dreptul Energiei – între boom tehnologic și nevoia de legislație modernă. O discuție cu Varinia Radu, Partener, coordonatorul practicii de petrol și gaze pe Europa Centrală și de Est al CMS
Edwina Udrescu, specialist în proiecte de infrastructură și construcții internaționale, se alătură Wolf Theiss
Dentons lansează un instrument interactiv pentru consultarea legislației privind Registrul de Transparență din cele mai importante piețe din zona UE
Tendință generală de intensificare a eforturilor de conformare la nivelul companiilor, determinată și de acțiunile represive energice ale autorităților. Elena Iacob, Partener ZRP: Recomandarea noastră ar fi ca toate asociațiile profesionale|industriale și companiile, indiferent de talie, să ia în considerare adoptarea unor programe de conformare cu legislația concurenței
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat definitiv pentru departamentul Consultanță | Dreptul muncii
LegiTeam: Maravela|Asociaţii is looking for a consultancy associate
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...