ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Iniţiativa celor Trei Mări, gazele, infrastructura şi jocurile de interese

16 Septembrie 2018   |   Mediafax

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat până acum pe agenda iniţiativei, este vorba de reţeaua de autostrăzi Via Charpatia şi un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

 
 
Iniţiativa celor Trei Mări a început în urmă cu trei ani, ca proiect regional de securitate, în contextul conflictului din Ucraina, dar în prezent capătă din ce în ce mai mult un sens economic, de cooperare regională.

Ideea de bază pare să devină faptul că iniţiativa ar trebui să se transforme într-un vehicul care să servească interesele membrilor acolo unde UE si NATO nu le pot acoperi suficient, în principal la planurile regionale de infrastructură şi energie.

Iniţiativa celor Trei Mări - Baltică, Adriatică şi Marea Neagră - reuneşte Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia şi a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York, ca un demers al preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović şi al preşedintelui polonez Andrzej Duda. În august 2016, la Dubrovnik, este adoptată o declaraţie comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 are loc al doilea forum al iniţiativei, la care a participat şi preşedintele american Donald Trump.


În plan economic, iniţiativa înseamnă 28% din PIB european, în valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori. Chiar dacă în zonă s-au construit, în ultimii 20 de ani, în jur de 5.600 de kilometri de autostrăzi, mai sunt nevoie, conform unor studii internaţionale, de circa 615 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură şi logistică, pentru a ajunge la nivelul tărilor vestice. În general marile coridoare de transport au fost aşezate pe direcţia est- vest, aşa că proiectele de infrastructură discutate în cadrul iniţiativei celor Trei Mări, ce unesc nordul şi sudul continentului nu pot fi considerate decât binevenite.

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat până acum pe agenda iniţiativei, este vorba de reţeaua de autostrăzi Via Charpatia şi un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

Via Charpatia ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România (unde apare şi o legatură cu portul Constanţa), Bulgaria şi Grecia şi va include autostrăzi deja aflate în exploatare din Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Proiectul pentru LNG implică un terminal de gaze din Polonia, deja operaţional în portul baltic Swinoujscie şi un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor în Croaţia, pe insula Krk. Conducte de distribuţie vor lega ţările membre ale iniţiativei, iar proiectul se constituie într-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

O altă zonă de afaceri pe care proiectul se concentrează este digitalizarea, aflată pe agenda discuţiilor de la Bucureşti. Şi, chiar dacă în prezent nouă din cele 12 state membre ale iniţiativei se află sub media UE a Digital Economy and Society Index, există deja analişti care vorbesc de autostrăzi digitale, de centre regionale de date (data islands), ba chiar şi de o flotă de maşini inteligente, fără şofer, care în 2035 ar putea lega Tallin de Zagreb.

România va propune la summitul de la Bucureşti al iniţiativei, care începe luni, şi alte proiecte, printre care „Rail 2 Sea”, care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.

Pentru finanţarea proiectelor, oficialii Trei Mări au decis înfiinţarea unui fond de investiţii în valoare de 100 de miliarde de euro, o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 instituţii bancare din spaţiul iniţiativei, o scrisoare de intenţie urmând a fi semnată chiar la Bucureşti, conform unor informaţii din presa internaţională. Fondul va începe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, boadrul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în ţările membre.

Sigur că economie fără un pic de geopolitică nu se poate, aşa că trebuie spus că proiectele Iniţiativei au ajuns atât în atenţia Statelor Unite cât şi a Chinei, care studiază modul în care poate apropia iniţiativa Trei Mări de prooiectul One Belt, One Road; puţin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronunţat încă, oficial, în privinţa proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mări ca fiind un proiect separatist).

Preşedintele Trump a promovat, la primul summit al iniţiativei de la Varşovia, vânzările de LNG americane, vorbind, în discursul său şi de conducta BRUA sau de cumpărarea de armament, fără referiri la Rusia. Pe de altă parte, Europa este prinsă într-un joc de interese centrat pe gaze naturale, unde actorii – Germania, Rusia, ţările estice, Ucraina, Statele Unite, fac şi desfac conducte, contracte şi alianţe. Proiectul LNG al Iniţiativei celor Trei Mări este în măsură să influenţeze piaţa europeană, şi aici este una din cheile în care trebuie înterpretate recentele demersuri de a intra în alianţă ale Germaniei dar şi apropierea binevoitoare a Americii.

Iniţiativa celor Trei Mări este acum un spaţiu al proiectelor şi propunerilor, şi este un demers de care Estul Europei are nevoie, din raţiuni politice şi economice, pentru că, într-o lume în divizare, pământul dintre cele trei mări se poate dovedi un spaţiu al colaborării.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

    ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 34 / 9005
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Cum poți fi recrutat de VASS Lawyers și ce te așteaptă după. Iulia Vass, Managing Partner: Credem în conceptul de ‘learning by doing’, de aceea căutăm ca task-urile încredințate stagiarilor să presupună o reală valență practică
    Principalele atuuri ale echipei de litigii RTPR Allen & Overy: specializarea și tehnologia
    Ce așteaptă Maravela & Asociații de la tinerii absolvenți de Drept. Procesul de integrare a stagiarilor are mai multe etape, iar nivelul onorariilor este poziționat în partea de sus a grilei practicate pe piața avocaturii
    Statul român și-a ales avocații în arbitrajul cerut de firmele magnatului Puiu Popoviciu. O firmă americană și două societăți locale întră în bătălia juridică
    Echipă de avocați români, alături de vânzător într-un proiect încheiat săptămâna trecută într-o țară vecină. Tranzacție de 39 mil. €
    LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Junior Lawyers
    BONDOC și Asociații, partener al unui eveniment cultural de excepție: “West meets East 2018”
    Cum acționează avocații Mușat & Asociații în mandatele de Concurență. Paul Buta, Partener: Volumul de muncă este întotdeauna extrem de mare în sfera concurenței; orice analiză, audit sau sfat acordat trebuie să fie personalizate
    Avocații Voicu & Filipescu au avut o agendă extrem de încărcată în prima parte a anului, cu foarte multe mandate în toate ariile de practică. Daniel Voicu (Managing Partner): Având în vedere că 2018 a fost un an bogat în proiecte ample și încasările au fost, desigur, pe măsură
    Succes important al avocaților Wolf Theiss: Decizie favorabilă într-un litigiu post-privatizare în valoare de 180 mil. € împotriva statului român
    CMS a asistat Bitdefender în expansiunea pe piața australiană. Alături de compania controlată de Florin Talpeş a fost și o altă firmă, cu peste 550 de avocați
    ZRP își va întări capacitatea de a reacționa rapid în cazurile urgente și își va extinde serviciile juridice în materia prevenirii fraudelor. Liniile strategice ale firmei pentru aceasta practică, explicate de noul coordonator al Departamentului de drept penal, Dănuț - Ioan Bugnariu
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...