Autoangajarea, soluție de criză pe piața muncii

Criza i-a obligat pe români să se descurce pe o piață a muncii extrem de rigidă, în care impozitele puse pe mâna de lucru sunt adevărate poveri financiare. Una dintre soluțiile la care au apelat foarte mulți a fost aceea a înființării unor microîntreprinderi. Autoangajarea a devenit varianta cea mai bună în condițiile în care majoritatea companiilor și-au redus bugetul, micșorând în special resursele alocate personalului. Statul nu a înțeles însă că acest fenomen poate ajuta economia.

Statisticile Registrului Comerțului arată o dinamizare a segmentului microîntreprinderilor, în intervalul 2008-2010 peste 160.000 de români alegând să devină patroni. Fenomenul nu poate fi interpretat printr-o trezire bruscă a spriritului antreprenorial, ci este legat de efectele crizei pe piața muncii. Foarte mulți salariați au renunțat la tradiționalele cărți de muncă și, printr-un acord cu angajatorul, au trecut la un statut de colaborator, existând un contract de prestări servicii între compania în cadrul căreia activau și microîntreprinderea nou-înființată pe numele lor.

Sunt preferate PFA-urile

Cei mai mulți dintre salariații care au ales această variantă au optat pentru PFA-uri (110.596 de persoane), restul preferând întreprinderile individuale (43.912 de persoane) sau întreprinderile familiale (9.059 persoane).

Acest sistem de autoangajare a fost una dintre portițele găsite de companiile aflate în impas. În loc să treacă la disponibilizări masive, acestea au făcut înțelegeri amiabile cu personalul pentru a reduce o parte din poverile ce apăsau pe bugetul de salarii. Lucrătorii, care mai nou au statut de patron, și-au păstrat același tip de sarcini pe care îl aveau și înainte de criză, dar remunerarea lor se face pe baza unui contract de colaborare încheiat între microîntreprinderea individuală și firma la care au avut carte de muncă.

Avantaje sunt de ambele părți: angajatorul a scăpat de o parte din impozitele pe care trebuia să le achite la stat pentru forța de muncă deținută, iar salariatul și-a salvat slujba, chiar dacă asta l-a costat o parte din venituri, deoarece trebuie să suporte singur taxele către buget.

Capacitatea de muncă este o marfă

    Există însă și o altă față a autoangajării, care ar trebui privită cu mult mai multă atenție. Deschiderea unei microîntreprinderi poate reprezenta pentru mulți dintre cei care astăzi activează pe o piață a muncii nesatisfăcătoare șansa unor oportunități noi. Dar pentru a face acest pas este nevoie de foarte mult curaj și de anumite competențe profesionale. Capacitatea de muncă este o marfă pe care românii ar trebui să învețe să o vândă. Ei ar trebui să privească această calitate ca pe un bun al lor, pe care îl pot utiliza pentru a progresa. Mentalitatea din perioada comunistă, în care slujba era doar un mijloc prin care puteau obține un salariu lunar, trebuie depășită.

O cercetare realizată de mai multe cadre didactice din vestul țării relevă motivele pentru care anumite persoane aleg antreprenoriatul. Chiar dacă respondenții au fost doar femei, studiul adresându-se direct lor, explicațiile oferite sunt edificatoare pentru piața muncii din România, cu atât mai mult cu cât gradul de ocupare în rândul acestor persoane este scăzut. Majoritatea femeilor care și-au deschis propria afacere au făcut-o fie pentru că aveau un loc de muncă nesatisfăcător, fie pentru că și-au pierdut jobul și nu au găsit altul. Cele mai multe dintre ele au preferat microîntreprinderile. În acest caz discutăm despre autoangajarea ca soluție de viață.

Chiar dacă această oportunitate există, și din ea ar putea rezulta o creștere a gradului de ocupare în România, statul nu s-a aplecat niciun moment asupra ei. Schimbările intervenite în Codul Fiscal în ultimii ani arată chiar o îndârjire a Guvernului de a distruge acest segment. În loc să încurajeze oamenii să se ajute singuri, prin deschidera unor microîntreprinderi, autoritățile cresc poverile fiscale pe acest sector, condamnând românii la șomaj.

Fie că vrem să recunoștem sau nu, piața muncii trece prin schimbări semnificative, iar noi trebuie să învățăm din mers să ne adaptăm. Criza economică a răsturnat totul, în acest moment tendința fiind aceea a eficientizării oricărui serviciu. Și mâna de lucru trebuie să devină mult mai eficientă. Angajatorii nu mai sunt dispuși să plătească pentru ca pe parcursul programului de lucru salariatul “să-și piardă” timpul la job. De asemenea, patronii nu mai au resursele financiare necesare susținerii unui număr foarte mare de angajați cu carte de muncă, având în vedere taxele pe care trebuie să le achite la buget, iar apariția unui număr cât mai mare de microîntreprinderi ar ajuta din plin economia.