ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

INTERVIU|Grindeanu (ANCOM): România are nevoie de o strategie naţională pentru 5G; în toamnă vom prezenta o variantă a documentului

25 Martie 2018   |   AGERPRES

Normele de aplicare a Legii infrastructurii vor fi gata în acest an, în timp ce avizul tehnic cu titlu executoriu destinat funcţionării reţelei metropolitane NetCity va fi definitivat la jumătatea lui 2018.

 
 
O strategie naţională pentru 5G este necesară pentru România, iar în toamnă sper să venim cu acest document, care, într-un final, ar trebui să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Sorin Grindeanu.

În acelaşi timp, şeful arbitrului telecom a menţionat că normele de aplicare a Legii infrastructurii vor fi gata în acest an, în timp ce avizul tehnic cu titlu executoriu destinat funcţionării reţelei metropolitane NetCity va fi definitivat la jumătatea lui 2018. Preşedintele ANCOM a vorbit, totodată, şi despre capitalizarea Poştei Române, afirmând că, la momentul când se încerca privatizarea companiei, belgienii de la bpost au venit cu ofertă pe care a considerat-o sfidătoare.


Pe de altă parte, Grindeanu a menţionat că nu trăieşte cu regrete după perioada în care a deţinut funcţia de premier, dar şi că decizia de a ieşi din politică, odată cu acceptarea funcţiei de preşedintele al ANCOM, nu a fost una uşoară.

AGERPRES: Pentru început, să vorbim despre noua provocare pe care aţi primit-o, de a fi şeful ANCOM. Cum aţi primit nominalizarea şi de ce ANCOM?

Sorin Grindeanu: Sunt deja vreo patru luni de când sunt aici, poate chiar mai bine. Deja am trecut de faza de început, aşa că nu e nouă provocare. Propunerea respectivă a venit, în primul rând, cred eu, datorită faptului că am experienţă în domeniu, aşa cum bine ştiţi, şi care include mandatul de ministru al Comunicaţiilor, dar şi membru în Comisia de IT&C din Camera Deputaţilor. Pregătirea mea este într-un domeniu adiacent. Să ştiţi că de aceea am acceptat această nominalizare. Dacă e să privesc din punct de vedere personal, probabil că ieşirea din zona administrativă mi-ar fi fost mult mai la îndemână. În acelaşi timp a contat foarte mult şi faptul că, în perioada nu neapărat liniştită a anului trecut, şi mă refer la ANCOM, am avut foarte multe dialoguri cu angajaţi din instituţie, care au contat în decizia mea de a veni aici.

Nu v-a tentat să lucraţi în mediul privat?

Ba da, dar aceşti factori de care aminteam mai devreme au contat mai mult.

Anul 2018 se anunţă unul interesant pe segmentul telecomunicaţiilor: Legea infrastructurii, 5G, scăderea tarifelor. Care este stadiul Legii Infrastructurii?

Legea infrastructurii este adoptată, doar că lipsesc normele de aplicare. Am avut discuţii şi chiar vreau să fim catalizatorii în definirea acestor termeni din normele de aplicare. Este un lucru care ar ajuta foarte mult piaţa. Suntem într-un stadiu avansat de dialog cu Ministerul Dezvoltării, în primul rând. O să facem paşii necesari, astfel încât statul română să producă, indiferent că vorbim despre ANCOM, despre MDRAP sau Ministerul Comunicaţiilor. Aceste norme sunt absolut necesare. Celelalte provocări sunt la fel de mari.
Sunt convins să Normele de aplicare vor fi gata anul acesta. Am găsit dialog la Ministerul Dezvoltării şi sper să mergem cu viteza potrivită.

Despre licitaţiile din acest an propuse de ANCOM ce ne puteţi spune şi ce se întâmplă cu 5G?

Să ştiţi că nu mi-a trecut impresia cu care am venit de la Barcelona, de la World Congress Mobile. 5G-ul chiar va însemna o altă abordare. Sigur că dacă privim aşa scurt, în acest moment, un 4G corect îţi oferă serviciile necesare pentru video, pentru toate lucrurile pe care le ştim. 5G este, însă, altceva şi va însemna un nou salt. Îmi doresc foarte mult şi nu renunţ la următorul lucru: de a avea o Strategie Naţională pentru 5G. Asta nu ţine doar de ce vedem noi scurt, Strategia ANCOM. Strategia ANCOM va exista obligatoriu pentru vânzarea acelor frecvenţe. Sigur că trebuie să găsim momentul potrivit, piaţa să fie pregătită, astfel încât statul român să câştige cât mai mult din vânzarea acelor licenţe. Având în vedere că 5G înseamnă mult mai mult decât acest lucru şi va "lovi" şi alte domenii, precum agricultură, transporturi, servicii, tot ce ţine de bănci, sănătate, cultură, sport, e normal să avem o strategie naţională. Strategia naţională pentru 5G cred că este absolut necesară şi nu inventăm noi apa caldă. Sunt state mai bine aşezate care deja au aşa ceva şi vă dau două exemple - Israel şi Marea Britanie. Am face bine să facem lucru acesta şi să ştiţi că o să-l facem cu Guvernul, dar nu numai. Cred că aici e necesar să avem discuţii cu operatorii, cu piaţa. Trebuie să existe un efort comun în a aşeza lucrurile aşa cum trebuie.
Dintr-un studiu făcut în acest moment de către unii dintre cei mai mari producători de echipamente, aplicat pe România, reiese că, până 2024, vor fi investiţi în jur de nouă miliarde de dolari pe ceea ce înseamnă 5G, dintre care sectorul comunicaţiilor sub două miliarde de dolari. Restul sunt aceste industrii de care aminteam mai devreme, care dacă vor să ţină pasul vor trebui să facă aceste investiţii. Eu spun că se vor face. Tocmai de aceea, România are nevoie de această strategie naţională care trebuie să aşeze lucrurile pe făgaşul normal. Eu îmi doresc şi vom face acest lucru. La conferinţa noastră anuală din toamnă vrem să putem să venim să prezentăm această strategie, care, într-un final, ar trebui să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, în aşa fel încât să se ştie foarte bine limitele, cadrul, direcţiile de dezvoltare şi ce se poate face. Nu depinde numai de noi, dar ne vom face treaba pe bucata noastră. Cred, însă, că e nevoie de mai mult de atât.

După paşii pe care îi veţi prezenta în conferinţa anuală a ANCOM, aveţi un orizont de timp până la care va fi aprobată această Strategie?

Un prim pas ar fi constituirea, printr-un Memorandum, a unui grup de lucru care să elaboreze aceste măsuri.

Ce înseamnă pentru consumator scăderea tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile şi ce impact va avea această prevedere în buzunarul utilizatorilor?

Eu sper că va avea un impact pozitiv în factura consumatorului. Ca să traduc această măsură într-un mod mai direct, mai popular, pentru cei neavizaţi, spun că aceste tarife de terminare înseamnă un lucru: dacă eu, Sorin Grindeanu, utilizator pe o reţea din România, sun la dumneavoastră, utilizator de altă reţea, atunci reţeaua mea trebuie să plătească reţelei dumneavoastră un anumit cost. În momentul în care reduci aceste costuri, în mod normal acest lucru trebuie să aibă impact asupra facturii fiecărui utilizator.

Veţi monitoriza acest lucru?

Da. Să ştiţi că, într-un fel, piaţa îi va obliga pe operatori să practice preţuri competitive. Piaţa de la noi este extrem de competitivă, ceea ce este un lucru foarte bun. Operatorii se urmăresc foarte bine. România este singura ţară din Europa în care sunt prezenţi cei mai mari operatori de pe continent - Vodafone, Orange şi Telekom. Nu există altă ţară în Europa unde să fie toţi trei.

Mai e loc în România de alţi operatori pentru 5G?

Întrebarea dumneavoastră comportă două aspecte. În primul rând, un lucru de care sunt conştienţi operatorii este că, odată cu 5G, trebuie să-şi diversifice serviciile, fiindcă altfel vor pierde pasul cu cei care vor face acest lucru. Nu vor putea rămâne doar la stadiul de simpli furnizori de semnal 5G, ci vor trebui să se diversifice, iar serviciile lor foarte mult. În al doilea rând, pentru 5G eu cred că mai e loc şi de alţii... Va fi o licitaţie deschisă să vină cine doreşte.

Înţeleg că pe Legea infrastructurii va fi întocmit un aviz cu putere de aplicare în ceea ce priveşte reţeaua metropolitană NetCity Bucureşti. La ce va face referire acest aviz şi când se preconizează finalizarea acestuia?

Acum s-a schimbat un pic cadrul legal faţă de ceea ce era în trecut. Noi, în momentul acesta, lucrăm la acea decizie care va avea la bază un studiu, dar care nu va fi doar facultativ. Am avut întâlniri cu toate asociaţiile, cu furnizorii de servicii, şi cu cei mari, şi cu cei mici. Ştiu foarte bine şi ei aceste etape pe care le vom parcurge într-un termen mediu şi vom aşeza lucrurile, astfel încât să nu mai existe semne de întrebare.
Undeva, la jumătatea acestui an, vom putea să clarificăm acest lucru.

Comisia Europeană a atenţionat, recent, România asupra progreselor lente în digitalizarea serviciilor publice şi a afirmat că nu există coordonare atât în Guvern, cât şi între Executiv şi mediul IT. Aşa este?

Sunt de acord cu ce spune Comisia. Ar trebui un efort mai mare, nu că lumea nu-şi doreşte să fie un grad mai mare de digitalizare... Când spun lumea, mă refer la factorii de decizie. Există un soi de rezistenţă în digitalizare, şi poate dintr-un anumit punct de vedere e şi normal. Ce înseamnă lucru acesta? Vă dau un exemplu din experienţa proprie: a existat în 2015, pe vremea când eram ministru la Comunicaţii, posibilitatea să reluăm un proiect care fusese declarat pierdut. Era pe fonduri europene şi se referea la digitalizarea actelor de stare civilă. Tot ce însemna evenimente de viaţă, de la naştere până la moarte. Aveam, deci, această posibilitate. Toţi factorii de decizie din acea perioadă şi-au dat acordul, fie că vorbim de ministerul pe care îl conduceam, fie că vorbim de Ministerul de Interne. Lucrurile s-au blocat, însă, într-o birocraţie tipică la nivel de birouri, servicii, direcţii din diverse ministere.
De ce consider, dintr-un anumit punct de vedere, normală o atitudine de acest tip? Pentru că sunt oameni care au fost învăţaţi să aibă în subordinea directă diverse lucruri şi care, probabil că odată cu acest proces au impresia că îşi pierd din rostul sau importanţa pe care o au în această ierarhie.

Spuneţi că este vorba despre un exces de zel...

Nu doar...

Referitor la serviciile operatorilor telecom de pe piaţa din România, recent, unul dintre aceştia s-a confruntat cu o problemă tehnică destul de serioasă, care a afectat ore bune milioane de abonaţi la serviciile de voce şi mobile. ANCOM a declanşat o investigaţie pe acest subiect... Care este rezultatul acesteia şi ce riscă operatorul telecom?

Am avut întâlniri în această perioadă cu reprezentanţii Telekom. Avem o procedură pe care o punem în practică. Am cerut documentele necesare şi, în acest moment, suntem în stadiul în care se studiază toate aceste documente şi în funcţie de toate aceste lucruri, vom lua o decizie. A fost vorba despre o problemă tehnică. Nu a fost vorba despre o chestiune externă... exista la un moment dat ideea că ar fi fost vorba despre un atac cibernetic, dar nu stă în picioare această posibilitate, cel puţin din ceea ce avem până acum ca informaţii.

S-au primit reclamaţii în legătură cu această problemă tehnică?

Da, s-au primit. Chiar dacă nu se primeau, procedura se declanşa automat. Suntem în această procedură şi tratăm foarte serios. În cele patru luni de când sunt la ANCOM, cu siguranţă este cel mai mare incident de care am avut parte, dar i-am întrebat pe colegii mei şi mi-au spus că este poate cel mai mare incident de acest fel din ultimii ani buni.

Tot pe zona de reclamaţii, cum se prezintă situaţia la nivel general?

Reclamaţiile şi petiţiile primite în primele trei luni ale anului sunt cu 60% mai multe decât în perioada similară din anul 2017. Asta înseamnă că a devenit mai cunoscută instituţia noastră, ceea ce, dintr-un anumit punct de vedere, era şi normal. Mai mult decât atât, le-am cerut colegilor mei să devenim şi mai activi. Anul acesta, vom avea cel puţin două campanii de conştientizare, de educare, la nivel naţional. E normal să facem aceste campanii tocmai pentru a preîntâmpina anumite neplăceri pe care utilizatorii le au. ANCOM, dincolo de a fi arbitrul pieţei comunicaţiilor, mai are un rol poate mai important: acela de a avea grijă de utilizatori. Campania va include promovare pe tot palierul media.

Cum comentaţi intenţia Guvernului de a capitaliza Poşta Română?

Este o decizie foarte bună. Din punctul meu de vedere, am un soi de slăbiciune când vorbim de Poşta Română, dar asta este la nivel personal. Fiind cea mai veche companie românească, din 1865 dacă nu mă înşel, şi printre cei mai mari angajatori, eu cred că este normală abordarea pe care o are Guvernul, de a încerca să revitalizeze Poşta Română. Din datele pe care le ştiu eu, e adevărat că sunt la nivel de 2015, Poşta Română avea nevoie în acea perioadă de circa 100 de milioane de euro pentru retehnologizare.
Este nevoie de această infuzie de capital. Ceea ce pot să vă asigur e că ANCOM va privi lucrurile aşa cum trebuie, ca un arbitru.

O privatizare ar putea fi în continuare o soluţie?

S-a mai încercat chiar în perioada în care eram ministru al Comunicaţiilor. Pot să vă spun acum, că au trecut deja trei ani, că am considerat oferta celor de la bpost drept sfidătoare. Cred că nu încalc vreo lege dacă vă spun în acest moment că veniseră cu o ofertă, e adevărat neangajantă, de 20 de milioane de euro să cumpere Poşta Română. Cu toate lucrurile care au generat anumite pierderi, cred că acea ofertă fost făcută la modul neserios şi tocmai de aceea am şi declinat-o şi am mers mai departe.

Ce decizie va lua ANCOM după 31 decembrie 2018, când expiră calitatea de furnizor de servicii poştale din sfera serviciului universal pentru Poşta Română, şi mă refer aici la compensarea costului net?

Asta nu depinde de noi, depinde de ei, dacă sunt în stare să-şi facă dosarul potrivit, astfel încât lucrurile să continue. Este o procedură pe care noi o să o aplicăm.

Aş dori să schimbăm puţin registrul şi să abordăm şi câteva aspecte din zona politică. Aţi fost o vreme şeful Guvernului... Regretaţi ceva din perioada aceea?

Regret faptul că pe vremea când eram prim-ministru semnam mai puţine hârtii faţă de ceea ce se întâmplă acum, şi nu glumesc. Dar să ştiţi că nu trăiesc din regrete. Ar fi o ipocrizie din partea mea să spun că nu mi-aş fi dorit să-mi duc mandatul până la capăt. Mai aveam foarte multe lucruri de făcut, dar acum am o cu totul altă "misiune", pe care vreau să o îndeplinesc cât mai bine. Îmi place, e domeniul meu. A trebuit să existe o perioadă de muncă de convingere a multora, dar în primul rând a celor din ANCOM, să accept să vin aici. Luând această decizie, cred că rolul meu să-mi fac treaba cât mai bine aici. Nu e timp de regrete.

Aţi mai accepta vreodată funcţia de premier?

Nu vreau să pară la modul evident că evit întrebarea dumneavoastră, dar eu cred că, în această etapă, ceea ce fac aici, dincolo de faptul că îmi place foarte mult, e ceea ce mă preocupă la modul foarte serios. Funcţia de la ANCOM a însemnat, odată cu acceptarea acesteia, să ies din politică, ceea ce am şi făcut. Nu mi-a fost uşor, pentru că am fost mulţi ani membru al unui partid politic, dar în momentul în care am luat această decizie, am luat-o.

Ca fost membru al PSD, cum vi s-a părut Congresul Extraordinar al social-democraţilor din 10 martie, în condiţiile în care organizarea lui a fost contestată de către unii reprezentanţi ai partidului?

Eu nu mai sunt membru, aşa cum vă spuneam, dar asta nu înseamnă că nu mă uit foarte atent la ceea ce se întâmplă pe scena politică. V-o spun cu cea mai bună credinţă că sper ca această perioadă de aşezare să se termine... Cred că s-a şi terminat, iar Guvernul să reînceapă activitatea cu motoarele turate la maxim. Sunt convins că vor face acest lucru.

Mai păstraţi legătura cu lideri ai PSD?

Nu doar (cu lideri, n.r.). Vorbesc foarte mult cu ei.

Când aţi vorbit ultima oară cu Liviu Dragnea?

Am fost la Parlament cu ministrul Comunicaţiilor, cu reprezentanţii Poştei Române, a fost şi ministrul Finanţelor şi am avut o discuţie pe ceea ce înseamnă Poşta Română. Atunci m-am întâlnit...

Cu actualul premier, Viorica Dăncilă, aţi avut discuţii de când aceasta a preluat funcţia de premier? Ce sfaturi i-aţi da?

Am sunat-o. Îi urez mult succes. Ştiu foarte bine că nu e o postură simplă.

Ce părere aveţi despre recentele dezvăluiri din presă ce vizează domeniul justiţiei?

Am să vă răspund la modul general. Excesele, de fiecare parte sau din orice punct de vedere le-am privi, nu sunt sănătoase. Trebuie să fim mai aşezaţi şi vorbesc aici de toate lucrurile. Cred că trebuie să ne continuăm foarte serios drumul nostru în Uniunea Europeană. Sunt valorile pentru care poporul român a făcut eforturi importante ca România să devină ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO. Asta este calea pe care cred că toată clasa politică din România o urmăreşte. Plecând de la acele principii, fiecare ţară are un specific aparte, că nu poţi să compari pe cei din Nordul Europei cu cei din Sud sau pe cei din Est cu cei din Vest. Asta datorită istoriei, experienţei, modului de a fi a fiecăruia dintre popoare.
Este vorba despre un efort comun în jurul unor principii comune, pentru că despre asta este vorba în Uniunea Europeană. Acest drum, însă, nu este întotdeauna cel mai simplu, numai că e drumul corect pe care ţara noastră trebuie să meargă.

Au politicienii tentaţia de a încerca să influenţeze actul de justiţie?

Tot timpul va exista această tentaţie, indiferent de Guvern, indiferent că eşti în Opoziţie sau la Putere. Sigur, că ai mai mare forţă în momentul în care eşti la Putere, dar eu cred că sistemul juridic din România e aşezat pe nişte fundamente care nu permit ingerinţe ale politicului în justiţie.

Credeţi că sunt adevărate recentele dezvăluiri ale lui Sebastian Ghiţă, fostul dumneavoastră coleg de partid?

Am văzut, recunosc că nu toate părţile sau episoadele respective. Am văzut mai mult ce a apărut după, ca ştiri... Sincer, nu am motive să spun că minte, dar n-am motive să spun nici că aşa este. Cred că, în perioada următoare, se va dovedi dacă a spus sau nu adevărul. Dacă nu s-ar întâmpla lucrurile acestea să ştiţi că ar rămâne totul la nivel de bârfă, de scandal care după o săptămână, o lună, două, se stinge şi nu mai rămâne nimic. Nu cred că cineva doreşte acest lucru. Tocmai de aceea vom vedea dacă stau în picioare anumite lucruri sau nu, sau e doar un scandal.

Victor Ponta a lansat un nou partid pe scena politică, Pro România. Credeţi că va avea succes? Vă tentează o colaborare cu acesta?

Apreciez modul dumneavoastră de a pune întrebări şi de a mă întoarce în acelaşi punct, dar eu vă spun ce vă spuneam şi la început: sunt în această etapă a vieţii mele, care îmi place foarte mult. Mă preocupă foarte serios să fac treabă foarte bună, împreună cu colegii mei. Partea cu politica, deocamdată pas.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4365 / 33210
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
VIDEO - Litigii în timpul Stării de Urgență | Avocații ZRVP, invitații acestora și BizLawyer vin în sprijinul profesioniștilor și justițiabililor. Azi, primul episod: Valerian Cioclei (Partner of Counsel) și Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) reevalueză impactul și analizează consecințele Decretului prezidențial privind instaurarea Stării de Urgență și actelor normative subsecvente
Statul a acceptat oferta îmbunătățită a firmelor de avocați care îi reprezintă interesele în arbitrajul ICSID cerut de ALPIQ. Buget de 3,7 mil. lei în 2020
Gilescu Văleanu & Partenerii devine parte a bnt attorneys in CEE. Doi avocați sunt promovați pe poziția de parteneri
CNAIR plătește avocaților onorarii în plaja 100-300 Euro pe oră în litigiile arbitrale. Ce firme de avocați lucrează pentru compania responsabilă de infrastructura rutieră
”Sky is the limit”, sau norocul de a lucra într-o firmă de avocatură în care se oferă oportunități nelimitate | Mihail Boian, numit recent Partener D&B David și Baias: Încerc să ghidez și să provoc colegii spre o gândire originală și ”out of the box”, spre soluții deschise și îndrăznețe
Viața merge înainte | Practica de insolvență de la Mușat & Asociații a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultima perioadă. Mihai Popa, Partener: Ne așteptăm ca serviciile noastre de asistență și analiză pe perioada unui management de criză să fie la mare căutare
Viața merge înainte | Avocații Reff & Asociații explică efectul aplicării prevederilor legislative nou introduse în domeniul achizițiilor publice. Firma este partener strategic pentru unele dintre cele mai importante autorități publice și operatori economici, în acest domeniu
Victorie importantă pentru cea mai mare societate de transport public din România, obținută de echipa de drept penal a Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Avocatul gulerelor albe | Povestea de carieră a unui avocat de drept penal. Mihai Mareș: Avocatura este o profesie meritorie, în care nu contează vârsta sau anii de experienţă
Grupul de lucru Voicu Filipescu dedicat contextului Covid-19: Asistență telefonică de urgență
Viața merge înainte | Cei mai buni profesioniști în domeniul mărcilor industriale, evidențiați în clasamentul IP Stars 2020. NNDKP și ZRVP, lideri pe segmentele analizate, poziții fruntașe pentru Mușat & Asociații și TZA
“Avocați de gardă: diagnostic Coronavirus” este hotline-ul juridic gratuit pentru cetățenii români | Tu intrebi, avocații ZRVP raspund cu informații juridice utile în contextul pandemiei COVID-19
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...