Proiecte eoliene in valoare de doua miliarde de euro in nordul Moldovei

In consortiu de firme in frunte cu SC Celsa Team SRL intentioneaza sa investeasca aproximativ doua miliarde de euro in dezvoltarea unor parcuri eoliene in judetul Iasi, noteaza Financiarul. Prima turbina ar putea fi ridicata anul viitor, in zona comunelor Mironeasa - Tibana. Nu este singurul proiect de acest gen din comunele iesene, dar altele, desi de mai mici dimensiuni, au amortit deja in cursa pentru obtinerea autorizatiilor.

Turbine noi de vant se construiesc permanent in toata lumea, energia eoli­ana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere in ultimii ani.

Romania are un potential urias, prea putin valorificat. Cu exceptia Parcului Eolina Fantanele, din judetul Constanta, niciun proiect major nu s-a concretizat valo­rifi­cand puterea vantului in Romania.

Judetul Iasi ar putea beneficia, ince­pand de anul viitor, de o investitie de doua milioane de euro, in productia de energie eoliana. Proiectul apartine unui consortiu in fruntea caruia se afla compania Celsa Team SRL. Constan­tea­nul Adrian Gavrila, administratorul Celsa Team, spune ca proiectul este in stadiu avansat, fiind deja finalizata achi­zitia de terenuri si concesiunile. Potrivit declaratiilor sale, planul consortiului pe care il coordoneaza este de a ridica in judetele Iasi, Neamt si Vaslui 250 de turbine, care sa dezvolte in total o putere egala cu cea produsa de reactorul nu­clear de la Cernavoda.

Studiul zonei
Ca orice business aflat la inceput de drum, a demarat prin efectuarea de masuratori si stabilirea zonelor cu cel mai bun potential eolian. „Proiectul l-am demarat in urma cu trei ani, cu masuratori de vant. In zona Moldovei vantul nu este grozav, este la limita rentabilitatii, comparativ cu Dobrogea, unde este mai bun. Cu toate acestea, cred ca exista potential de profit, dar acest lucru se va intampla si dupa ce Romania isi va alinia tarifele la energie celor din Uniunea Europeana”, ne-a declarat Adrian Gavrila. Reprezentantul Celsa Team spune ca intreg proiectul va fi realizat cu un profesionalism desa­varsit, avand in vedere experienta de pana in prezent. „Proiectul de la Fan­tanele a fost demarat tot de catre noi, dar a fost abandonat, in urma unor neintelegeri la nivel local si a fost preluat de altii”, spune Adrian Gavrila.

Investitie recuperata in sapte-opt ani
Dupa Mironeasa - Tutora vor urma si alte comune, pe care coordonatorul proiectului evita sa le numeasca, de teama speculantilor. In total, la nivelul judetelor Iasi, Neamt si Vaslui vor fi ridicate 250 de turbine. Investitia totala va fi de doua miliarde de euro, in­cluzand turbinele, dar si toate lucrarile auxiliare, de la racorduri la infras­truc­tura, statii. Recuperarea investitiei va depinde de productivitatea centralei, care la randul sau tine de puterea vantului. „In sapte-opt ani se poate recupera investitia daca nu apar modi­ficari cli­matice. Facem masuratori per­ma­nente si am constatat o slabire a po­ten­tialului eolian in zona, in termeni mici, este adevarat. Nu stiu daca este vorba despre o intamplare sau realitate, dar noi speram totusi ca datele actuale sa se mentina”, a precizat Gavrila. Fiecare turbina care va fi instalata va presupune o investitie de un milion de euro, pentru un echipament de un mega­watt. Costu­rile cresc odata cu cresterea puterii tur­binei. Spre exemplu, pentru doi mega­watti, intregul echi­pament va costa trei milioane de euro. „La aceste sume se adauga si alte costuri auxiliare, precum amenajarea drumu­lui, a fundatiei, a statiei, a platformei de lucru. Astfel, o turbina de doi megawatti, cu lucrarile auxiliare aferente, ajunge la un cost de trei milioane de euro”, ne-a precizat Adrian Gavrila.

El explica astfel de ce este important sa se realizeze cat mai mult din investitia initiala, costurile pe unitatea de turbina reducandu-se. „Cheltuielile pe turbina sunt cu atat mai mici cu cat reusim sa instalam mai multe, avand in vedere ca cheltuielile cu lucrarile auxiliare sunt cam aceleasi”, ne-a declarat adminis­tratorul Celsa Team SRL.

Avantaje si dezavantaje
Zona Mironeasa - Tutora nu este sin­gura unde studiul specialistilor con­sortiului s-a oprit. „Majoritatea pri­ma­- rilor sunt foarte deschisi, pentru ca isi dau seama ce avantaje sunt pentru comu­nitatea locala. Realizarea de infra­structura, utilizarea fortei de munca locala sunt doar cateva dintre acestea. Multi insa nu cunosc legislatia si se tem sa nu fie nereguli. Noi suntem primii care nu vrem sa lucram pe documente subrede, sa fie totul legal”, spune Adrian Gavrila, care recunoaste ca a avut un sprijin important din partea primarului comunei Mironeasa. „Sunt avantaje si pentru noi, pentru ca am stabilit impreuna cu investitorul ca o parte din energie sa fie livrata pentru iluminatul stradal si pentru institutii. De asemenea, locuitorii au putut obtine bani fie din vanzarea de terenuri, fie din conce­sionarea lor”, ne-a declarat Elena Curcu­del, primarul comunei Mironeasa. Adrian Gavrila sustine si ca, la nivel national, parcurile eoliene con­tribuie la indeplinirea angajamentelor pe care Romania si le-a luat fata de Uniunea Europeana in domeniul pro­ducerii de energie verde, dar si fata de protocolul de la Kyoto, Romania fiind una dintre semna­tarele acestui acord. „Un alt avantaj il reprezinta faptul ca statul isi dimi­nu­eaza propria poluare si isi creste inde­pendenta energetica“, spune cons­­tanteanul.

Pentru comunitatile locale, bene­fi­ciile ar consta in faptul ca le ridica mult cota de piata, fiind vorba de o afluenta de firme si persoane care s-ar perinda fie si numai in timpul procesului tehnic. Automat, acest lucru ar con­duce catre dezvoltarea serviciilor locale. „Se creeaza locuri de munca, cel putin pe perioada proiectului. La multe dintre activitati folosim mana de lucru de pe plan local. In Ungaria, in jurul parcurilor eoliene se intampla deseori sa gasesti un sat de vacanta, pentru ca acestea atrag multi vizitatori. Alte castiguri sunt aduse prin vanzarea terenurilor. Noi oferim preturi bune in comparatie cu cele de pe piata”, adauga administratorul Celsa Team. Aici se adauga si redeventele, care, in unele cazuri, pot dubla bugetul unei comune, in cazul in care pamantul se afla in proprietatea Consiliului Local. „Sunt redevente care ajung chiar si la 50.000 de euro anual”, spune Gavrila.

Reprezentantul Celsa Team explica si ca efecte adverse nu prea exista. „Nu exista camp electromagnetic. Mult mai nociv este un telefon mobil, de exem­plu. Nu exista descarcari electrice, nu poate fi vorba de radiatii.

Daca in Statele Unite, Germania, Spania, Olan­da, Austria sau Ungaria oamenii au si in curte turbine eoliene, la noi exista o fobie. Prin faptul ca diminueaza inten­sitatea vantului si fac o usoara umbra, pastreaza umi­di­tatea in sol, deci im­bunatatesc agri­cultura”, explica acesta.

Detalii tehnice
O turbina eoliana are 100-120 metri inaltime, iar palele - un diametru de 100 de metri. Pentru ca afacerea sa renteze, un parc eolian trebuie dezvoltat pe minimum 100-200 de hectare. Turbinele nu pot fi puse aproape una de alta. E nevoie cam de jumatate de kilometru intre ele. „Noi folosim turbine de capacitate medie, care sunt cele mai mari care pot fi eficiente la vantul din Moldova. De altfel, in judetul Iasi, probabil suntem printre putinii care dezvoltam parcuri eoliene pe toate amplasamentele posibile care pot fi dezvoltate. Cel putin in urma cu cateva luni, firma noastra era singura din Romania care avea un soft specializat pentru proiectarea parcurilor eoliene”, detaliaza Adrian Gavrila.

Podisul Moldovei strange printre cele mai bune vanturi din tara
Potrivit Ministerului Mediului, zona Moldovei este una dintre regiunile cu potential eolian. Pentru a fi rentabila o astfel de investitie, puterea medie a vantului trebuie sa depaseasca de regula 4m/s. „La exteriorul arcului carpatic, vitezele medii anuale sunt de 3-4 m/s, in nordul Podisului Moldovei, 4-6 m/s in Podisul Barladului, Dealurile Falciului, precum si in nordul Dobrogei si pe litoralul Marii Negre”, ni s-a precizat intr-un comunicat semnat de Directia de Comunicare si Organizare a Ministerului Mediului.

Numarul anual de ore in care viteza vantului este egala si mai mare de 4 m/s este un alt indicator important. „In zonele subcarpatice, dealurile Moldovei, partea sud-estica a tarii si Campia de Vest, numarul acestora este de 3.000-4.000. De remarcat este faptul ca in zona de confluenta a Siretului cu Prutul se contureaza o zona in care numarul anual de ore cu viteze de 4 m/s este de 5.000-6.000 ore”, se arata in acelasi comunicat.

Harta eoliana a Romaniei
pentru scopuri energetice intereseaza zonele in care viteza medie a vantului este cel putin egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului viteze egale sau superioare pragului de 4m/s, (redate prin nuante de bleu) se regasesc in Podisul Central Moldovenesc si mai ales in Dobrogea peste 8 m/s, redate prin culoare mai inchisa, repartizate indeosebi pe varfurile cele mai inalte ale lantului carpatic