ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noi reguli de comunicare a actelor de procedură civilă

15 Octombrie 2018   |   Radu Damaschin, Partener, Departament Litigii - NNDKP

Fără să putem anticipa problematica pe care o va antrena viitoarea reglementare și mai ales, fără să fim familiarizați cu subtilitățile instrumentelor moderne de comunicare, avem toate motivele să credem că noile prevederi legale vor fi în măsură să înlăture bună parte din incidentele care conduc la refacerea procedurilor de citare/comunicare, contribuind astfel la o soluționare mai rapidă a cauzelor.

Radu Damaschin, Partener, Departament Litigii - NNDKP

 
 
Comunicarea actelor de procedură constituie una dintre garanțiile de ordin tehnic ale dreptului la un proces echitabil. În funcție de modul în care părțile sunt încunoștințate de pretențiile sau apărările adversarului de interese sau de modul în care acestea comunică instanței acte procesuale depinde în mod fundamental realizarea drepturilor subiective, deci înfăptuirea în sens larg a justiției. Spre deosebire de marea majoritate a instituțiilor procesual civile a căror reglementare implică în ultimă esență o opțiune în limitele destul de stricte ale tradiției și ale unor principii juridice clasice, în privința comunicării actelor de procedură intervine în ecuație un element distinct care ține de evoluția mijloacelor de comunicare și de care politica judiciară trebuie să țină pasul. 


Fără să schimbe neapărat fizionomia juridică a Capitolului II din Titlul IV al Codului de procedură civilă, dedicat citării și comunicării actelor de procedură, Proiectul Legii nr. 346/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă simplifică în mod sensibil procedura de comunicare a actelor de procedură, intervenind în acest sens asupra a patru articole.

Potrivit proiectului, viitoarea formulare a alin. (4) a art. 154 NCPC elimină condiția conținutului declarat al comunicării prin poștă atunci când aceasta nu se realizează prin agenți procedurali ai instanței. În acest caz, comunicarea se realizează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163 NCPC. De asemenea, alineatul (6) al aceluiași articol stabilește posibilitatea grefei instanței de a comunica citații și alte acte de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului și confirmarea primirii acestuia, dacă părțile indică instanței date corespunzătoare în acest scop. După cum se poate observa, prima teza a alineatului (6) este identică cu reglementarea actuală. Elementul de noutate vizează introducerea semnăturii electronice extinse care va însoți comunicarea actelor de procedură și  care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință din mențiunile obligatorii ale citației.

Reamintim cu acest prilej că semnătura electronică extinsă reprezintă procesul de autentificare a unui document electronic prin intermediul unui certificat digital calificat, care urmează să fie obținut de către fiecare instanță în parte de la un furnizor de servicii de certificare în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Printr-un astfel de mecanism electronic se urmărește asigurarea integrității datelor în format electronic1.

În continuarea modificărilor operate, același articol 154 este completat cu un nou alineat (61) care prevede că citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alineatul (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

În ceea ce privește dovada îndeplinirii procedurii de comunicare realizată potrivit art. 154 alin. (6), legiuitorul completează art. 163 cu un nou alin. (11) care prevede că aceasta se realizează prin mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem și care se va lista (printa) și atașa la dosarul cauzei. Se renunță așadar la soluția formularului completat de destinatar, care trebuia restituit prin orice mijloace instanței. Data îndeplinirii procedurii în cazul citării sau comunicării unui act de procedură potrivit art. 154 alin. (6) este considerată potrivit art. 165 pct. 3 data menționată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmiterea.

În actuala reglementare, constatările personale ale agentului care a întocmit dovada de comunicare fac proba până la înscrierea în fals. În viitoarea reglementare, contestarea dovezii de comunicare  în format electronic se va realiza printr-o expertiză de specialitate în condițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 455/2001. Avem în vedere în acest sens că potrivit art. 5 din legea mai sus citată, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

În fine, poate cea mai importantă modificare în materie privește completarea/modificarea art. 183 alin. (1) și (3) în sensul recunoașterii valabilității unui act de procedură transmis prin fax sau e-mail înăuntrul termenului prevăzut de lege, iar nu doar a celor transmise prin aceste mijloace electronice de comunicare înăuntrul programului de lucru al instanței. Mai exact art. 183 alin. (1) se modifică în sensul că actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat  de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit făcut în termen. În continuare, art. 183 alin. (3) NCPC prevede în noua formulare că în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea  ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau email-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei de depunere a actului de către partea interesată.

După cum se poate observa, viitoarea reglementare pare mult mai suplă și mai eficientă, întrucât recunoaște valențe procedurale unor mijloace moderne de comunicare și înregistrări electronice.

În realitate, aceste modificări nu fac decât să iasă în întâmpinarea unor tentative curajoase ale unor organe judiciare de a identifica modalități practice eficiente de comunicare a actelor de procedură prin metode moderne de transmitere a informației. Amintim în acest context măsura dispusă de o instanță clujeană în ianuarie 2018 care, în materie penală de această dată, a dispus citarea unei persoane prin intermediul rețelei de socializare Facebook. În cauza respectivă, demersul a eșuat datorită „imposibilității instanței” de a crea o pagină de Facebook. Evident, nu credem că e vorba de imposibilitatea tehnică a departamentului de IT al instanței de a crea o pagină de Facebook, cât mai degrabă de reținerile unui organism judiciar de a realiza acte de procedură prin intermediul unei rețele de socializare.

Totuși, dintr-o perspectivă pur juridică se cuvine să arătăm că modificările intervenite, deși ar trebui să reprezinte, așa cum se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege, o armonizare a unor texte ale Codului de procedură civilă cu „practică  izvorâtă  din deciziile Curții Constituționale și a instanțelor judecătorești”, în mod paradoxal, în privința dovezii  datei de îndeplinire a procedurii de comunicare în cazul transmiterii actului prin fax și email, soluțiile legiuitorului sunt diametral opuse unor dezlegări jurisprudențiale de dată extrem de recentă.

Prin decizia nr. 605 din 22 septembrie 20162 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională a reținut că:

    „Cererile trimise prin poștă electronică sau prin fax nu beneficiază de efectele prevăzute de art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia un act de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi termen. În timp ce art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede în mod expres că recipisa oficiului poștal, precum și  înregistrarea ori atestarea făcută de serviciul de curierat rapid sau de serviciul specializat de comunicare servește ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată, în cazul de procedură transmise prin fax sau poștă electronică, nu există o prevedere similară.
    Problema care se ridică în cazul transmiterii actelor de procedură prin intermediul  faxului sau poștei electronice este certitudinea recepționării în termenul legal al acestora  de către instanța  de judecată. În aceste sens sunt și dispozițiile art. 154 alin. (6)coroborat cu art. 241 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora mijlocul de comunicare trebuie să fie apt să asigure atât transmiterea textului, cât și  confirmarea primirii lui.
    Astfel, Curtea apreciază că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă  electronică a fost asimilată depunerii personale la instanță și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciul specializat de comunicare. Actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică este considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanță, iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului.”


De asemenea, prin Decizia nr. 34 din 15 mai 20173 referitoare la dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor  art. 182 și art. 183 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă acțiunea introdusă prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotită a fi făcută în termen, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că:

„(...) fiind o drogare de la regula scrisă în art. 182 alin. (2) din Codul de procedura civilă, numai actul de procedură depus prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, cu condiția de a fi depusă până la ora 24:00 a ultimei zi a termenului prevăzut de lege este prezumat de lege ca a fi socotit a fi făcut în termen, nu și în cazul comunicării prin fax sau e-mail, acre, nefiind în mod expres menționat în cuprinsul art. 183, nu poate fi extins pe cale de interpretare.
    Toate actele depuse prin fax sau e-mail după ora închiderii programului de lucru al instanței sunt înregistrate a doua zi, fiind considerate depuse la data înregistrării, în conformitate cu prevederile art. 199 din Codul de procedură civilă.
    Așadar, în toate situațiile supuse analizei, ceea ce produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a unui act de procedură este data înregistrării înscrisului la instanță, care trebuie efectuată în interiorul termenului procedural, iar nu data trimiterii actului prin poșta electronică sau prin fax, chiar și după închiderea activității instanței.


Aceleași argumente au fost avute în vedere de Consiliul Superior al Magistraturii în cuprinsul observațiilor transmise Președintelui Senatului în data de 29.05.2018. Prin respectiva adresă Consiliul a susținut că:

    „Nu se poate acorda depunerii actelor prin fax sau poștă electronică aceleași valențe ca în cazul actelor depuse prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare, întrucât, în ipoteza celor din urmă, care nu presupun o depunere personală și directă la instanță, dovada datei la care actul se depune de partea interesată este realizată de către o terță persoană care intervine în lanțul cauzal (dintre parte și instanță), pentru a conferi siguranță și certitudine cu privire la data depunerii, pe când în cazul actelor transmise prin fax sau poștă electronică (de asemenea, care nu presupun o depunere personală și directă la instanță), nu mai există această verigă intermediară absolut necesară pentru confirmarea primirii actului. Dovada depunerii actului transmis prin fax sau poștă electronică nu poate rămâne la dispoziția mijloacelor electronice, acestea beneficiind de toate garanțiile de certitudine și siguranță în privința setărilor tehnice pe baza cărora se vor calcula ulterior termene cu importante consecințe juridice.

Fără să contestăm subtilitatea argumentului întemeiat pe raportul între art. 182 alin. (2) și art. 183 din actuala reglementare, considerăm că din perspectiva probei depunerii în termen a actului de procedură, distincția între depunerea actului personal printr-un mijloc de comunicare electronic și depunerea lui la instanță de către un terț (serviciu poștal sau de curierat) este una artificială. În mod indiscutabil, metodele moderne de comunicare asigură mult mai multă acuratețe sub aspectul reflectării efectivității  unei anume operațiuni și a datei la care aceasta a avut loc. În plus, probele oferite de instrumentele electronice sunt mult mai greu de contestat față de constatările oricărui agent intermediar. Putem accepta în continuare că instrumentele electronice de transmitere a informației pot justifica unele reticențe, mai ales din perspectiva dificultăților generate de programul de lucru al instanței, însă beneficiile aduse părților și ritmului procesului sunt evidente. Cu titlu de exemplu, ne este greu să înțelegem de ce ar fi preferabil (din perspectiva valabilității sale) un act de procedură depus la oficiul poștal în urmă cu 3 zile aproape de miezul nopții,  unuia transmis pe email la ora 16.05 în ziua precedentă. La fel, ni se pare nerezonabil să înclini să descifrezi mențiunile unei ștampile, în loc să acorzi credit unei date și ore imprimate pe dovada de transmitere a unui mail sau fax.

Fără să putem anticipa problematica pe care o va antrena viitoarea reglementare și mai ales, fără să fim familiarizați cu subtilitățile instrumentelor moderne de comunicare, avem toate motivele să credem că noile prevederi legale vor fi în măsură să înlăture bună parte din incidentele care conduc la refacerea procedurilor de citare/comunicare, contribuind astfel la o soluționare mai rapidă a cauzelor.



1.  Potrivit art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: i) este legată în mod unic de semnatar (de persoana care deține un dispozitiv de creare a semnăturii electronice și care acționează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terț); ii) asigură identificarea semnatarului; iii) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; iv) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
2.  Publicată în Monitorul Oficial al României  nr. 2 din 3 ianuarie 2017
3.  http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=136804
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 116 / 13161
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Maravela|Asociaţii is looking for a senior associate
    Ce așteptări are Bondoc & Asociații de la tinerii avocați care doresc să intre în echipă
    Avocații SAA au asistat GapMinder în finanțarea acordată start-up-ului SmartDreamers. Silviu Stratulat și Cristina Man au coordonat proiectul
    VIDEO | CMS Expert View: Procedura Insolvenței – soluții clasice și strategii inovative cu Horia Drăghici, Partener, CMS Romania
    VIDEO | CMS: THIS IS US! Rezultate excepționale în ultimii 4 ani, creștere axată strategic pe dezvoltarea unor arii de practică și recrutarea tinerilor talentați. Gabriel Sidere, Managing Partner CMS Romania: “Oamenii sunt în centrul construcției noastre”
    VIDEO | CMS Expert View: Warranty and Indemnity Insurance. Beneficiile asigurării pentru garanții și indemnificări, explicate de echipa de avocați și consultanți specializați ai CMS Romania
    CMS Expert View: VIDEO | Dreptul Energiei – între boom tehnologic și nevoia de legislație modernă. O discuție cu Varinia Radu, Partener, coordonatorul practicii de petrol și gaze pe Europa Centrală și de Est al CMS
    CMS Expert View: VIDEO | Companiile au accelerat măsurile pentru implementarea GDPR, dar încă pot apărea probleme generate de prelucrarea datelor. Aspectele sensibile, analizate de avocații CMS Romania
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
    LegiTeam - Alătură-te echipei de avocați Mitel & Asociații!
    2018 va fi anul cu o creștere semnificativă pentru Stratulat Albulescu & Asociaţii. Cele mai mari încasări din S1 au fost generate de Real Estate, dar multe proiecte au fost în domeniul tehnologiei sau au vizat mai multe jurisdicții
    Instanţa anulează amenda de 100.000 lei dată de ASF fostei şefe a NN Pensii și obligă Autoritatea să-i plătească acesteia și daune morale. Victorie obținută de litigatorii ZRP, coordonați de Cosmin Vasile
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...