ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Gheorghe Piperea (Piperea Law): Diferență de 60 la 1 intre impozitul previzionat și cel plătit de băncile românești. Ce arată jocul cifrelor

05 Noiembrie 2013   |   BizLawyer

Ceea ce se vede pe piata este o certitudine : creditarea, atit pe segmentul societatilor (corporate), cit si pe segmentul consumatorilor (retail) este blocata, scrie avocatul.

 
 
Conform ANAF, bancile din Romania au platit anul acesta impozit pe profit de 15,7 mil lei. Ministerul Finantelor previzionase o incasare de 1 mld lei, adica de peste 60 de ori mai mult, scrie avocatul Gheorghe Piperea intr-un articol postat pe Facebook, pe care il reproducem integral.

„E adevarat ca sistemul bancar roman inca marcheaza pierderi ale anilor 2010-2012, pierderi pe care pina acum le-au camuflat bine prin sistemul de SPV-uri creat in jurul fiecaruia dintre ele (de gen suportcolect sau realestatemanagement ori badbank). E adevarat ca trecerea de la sistemul romanesc de raportare (RAS) la cel international (IFRS) a obligat bancile sa marcheze mult mai clar si mai abrupt pierderile. Totusi, aceste lucruri se stiau la Ministerul Finantelor. De aceea, este cvasi-inexplicabila diferenta de 60 la 1 intre venitul bugetar prognozat si cel realizat.


Sau e ceva ce nu ni se spune?

Poate ca de vina este fenomenul de de-leverege-ing "profetit" de dl guvernator al BNR anul trecut. Termenul este un eufemism corporatist pentru restituirea in avans a imprumuturilor ieftine, cu dobinzi mici, practicate de societatile-mama ale bancilor in perioada de boom imobiliar (leverege inseamna levier, sprijin, ajutor financiar de la grupul din care bancile faceau parte; aceste imprumuturi ieftine au permis bancilor in anii 2006-2008 ca sa faca volume uriase si irationale de creditare) si pentru externalizarea profitului. Daca guvernatorul a profetit acest fenomen, inseamna ca ori nu l-a putut opri, ori nu a vrut sa il opreasca. Ambele variante au conotatii negative pentru BNR. In orice caz, putem sa ne intrebam, retoric, desigur, daca este moral si conform cu logica economica sa restitui in avans imprumuturi luate de la proprii actionari majoritari, in conditiile in care ai pierderi de 3,4 mld. lei, cumulat, pe ultimii trei ani. Iar daca Ministerul Finantelor, alaturi de BNR nu a vazut sau nu a vrut sa vada ce se intimpla, inseamna ca nu vrea sau nu stie sa combata externalizarea profitului (lucru pe care l-ar putea face aplicind regulile europene ale preturilor de transfer).

In orice caz, ceea ce se vede pe piata este o certitudine : creditarea, atit pe segmentul societatilor (corporate), cit si pe segmentul consumatorilor (retail) este blocata.

De fapt, realitatea enuntata mai sus imi determina comentarii mult mai "grele".

(1) In conditiile in care sistemul bancar are astfel de "performante", Statul roman, BNR, FMI si chiar si o parte a sistemului judiciar au ajutat cele 2-3 banci recalcitrante care au clauze abuzive in contracte sa tina sub control numarul celor care ar fi putut avea indrazneala sa ceara in justitie eliminarea din contracte a clauzelor abuzive. In primul rind, observ ca, desi sunt inca in vigoare milioane de contracte impanate cu clauze abuzive (in 2011 erau in vigoare, la propriu, peste 8 milioane de contracte de credit bancar de retail), contracte care implica peste 3 milioane de persoane (in anul 2011 erau 5,3 mil. de debitori la banci; acum mai sunt doar 3 milioane), in litigiu sunt doar citeva mii de persoane. Nu as zice ca e un fenomen. In fata tuturor semnalelor oficiale de sustinere a acelor 2-3 banci recalcitrante de care vorbim, oamenii s-au temut - si se tem inca - sa dea in judecata aceste banci, desi cei 4 ani de criza care au trecut le-a putut arata si ca platesc in plus (nedatorat) cam 30% pe luna acestor banci, si ca pot sa isi ceara drepturile in instanta, inclusiv restituirea acestor plati in plus (nedatorate). In al doilea rind, normele care ar fi putut duce la eliminarea din toate contractele bancare a clauzelor abuzive au fost aminate mai mult de 1 an de zile, iar "piata" nu va permite rezultate ale acestei noi reglementari mai devreme de 3 ani de acum incolo, pentru simplul motiv ca trebuie parcurse toate gradele de jurisdictie, pina la ICCJ, precum si pentru faptul ca doar ANPC poate declansa astfel de procese (asociatii pentru protectia consumatorilor cu minim 3000 de membri ne-existind in Romania).

Ce as vrea sa ajunga la "urechile" fiscului este ca a omis o potentiala sursa de venit la buget cu mult mai mare decit cea pe care o astepta de la banci.

Sa facem un calcul : consumatorii (care au in contractele de adeziune impuse lor de cele 2-3 banci recalcitrante clauze abuzive) platesc in plus cam 30% din cit ar fi moral si legal sa plateasca; daca aceste clauze, denumite de lege "abuzive", ar fi eliminate, atunci plata in plus nu s-ar mai face; daca 3 milioane de consumatori ar plati bancilor mai putin cu o treime decit platesc acum, aceasta treime din bani s-ar duce in consum, iar consumul inseamna tva, precum si crearea de locuri de munca in industrie, comert si servicii; presupunind ca in fiecare an se platesc cam 5 mld. euro acelor banci, o treime din aceasta suma inseamna in jur de 1,5 mld. euro; tva-ul de 24% din aceasta suma care s-ar duce in consum inseamna cam 375 mil. euro; calculati dvs veniturile suplimentare din crearea de locuri de munca. Va va da cu siguranta mai mult de 1 mld de lei, suma pe care fiscul se astepta sa o incaseze de la banci (si care s-a dovedit a fi de 60 de ori mai mica decit aceasta expectatie).

(2) De ani de zile BNR, ARB si FMI se opun legii insolventei particularilor in Romania. O astfel de lege ar permite, printre altele, marcarea pierderilor antrenate de creditele neperformante ale celor 750 mii de romani faliti (aceasta este cifra oficiala de la Biroul de Credit; eu cred ca cifra e mult mai mare, probabil dubla; va rog sa vedeti diferenta dintre cei 5,3 mil. debitori la banci din 2011 si cei 3 mil. din 2013). Un debitor neperformant inseamna nu numai pierdere pentru banca, ci si o cheltuiala suplimentara, cu provizioanele. Dar o "marcare" a pierderii ii permite bancii sa utilizeze acele provizioane (blocate pe toata perioada cit a incercat si n-a reusit sa-l execute silit pe debitor). Este unul dintre multiplele avantaje pentru banci ale insolventei particularilor, refuzate in mod naiv de establishment-ul bancar pina acum. Dar ce vreau sa se auda este, de fapt, un alt mesaj pentru fisc. In momentul in care aceste provizioane devin utilizabile, ele sunt considerate venituri impozabile, adica surse de alimentare a bugetului. Nu stiu citi bani sunt blocati in aceste provizioane. Probabil 2-5 mld. euro. Sunt venituri impozabile pe care fiscul roman si-i refuza, pentru ca cineva, in BNR, a declarat ca nu e prudent sa lasi bancile sa aplice prea repede, prea abrupt, regulile de raportare a pierderilor aferente IFRS si nici nu e bine sa lasi romanul sa falimenteze, pentru ca are obiceiul sa ...fure.

(3) Din aplicarea desteapta a tehnicii preturilor de transfer, inclusiv in cazul de-leverege-ingului practicat de banci, s-ar putea obtine o suma anuala constenta. BNR ne spunea prin vara ca au iesit din sistemul bancar romanesc numai in 2012-2013 cam 5 mld. euro, cu titlu de restituire imprumut. Nu stiu cit inseamna restituire in avans sau costuri umflate ale unor servicii, marfuri sau bani. Dar chiar si daca aceasta suma ar fi redusa, prin tehnica preturilor de transfer, la doua treimi, sa zicem, tot ar ramine de impozitat cu 16% o suma de 1,5 mld. euro.

Asadar, bani la buget pot fi atrasi. Mai trebuie sa si vrei”.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 15338 / 15571
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Activitatea de M&A din ECE a crescut cu 50% în volum și cu 54% în valoare în S1 – 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut | Horea Popescu, Managing Partner CMS România: Încrederea și apetitul investițional sunt menținute la cote ridicate. În România, mizăm în continuare pe sectoarele care au fost motoare de creștere în ultima perioadă. Rodica Manea, Partener: Investitorii includ criteriile ESG în strategiile lor de M&A și due diligence
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAŢII is looking for ambitious graduates to join the firm’s consultancy and litigation practices
LegiTeam | CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for junior lawyers
LegiTeam: BOHÂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII is recruiting aspiring lawyers admitted to the Bar in the 2021 session
LegiTeam: Radu și Asociații SPRL is recruiting junior lawyers for the consultancy practice
Avocații NNDKP spun că tranzacțiile locale sindicalizate vor crește atât ca număr, cât și ca dimensiune, marcând în mod lent, dar sigur, apariția unei veritabile piețe locale de împrumuturi de acest tip. Valentin Voinescu, Partner: Suntem doar la începutul acestui trend al finanțărilor sindicalizate pentru proiecte ESG, pe care îl vedem urcând substanțial în următorii 5 ani. Vorbim de o reală separare a clienților băncilor în clienți cu rating ridicat în ESG și restul, aspect care ne așteptăm să aibă consecințe formidabile
INTERVIU | De vorbă cu Cosmin Vasile, Managing Partner ZRVP, despre modul în care firma își alege avocații în campaniile de recrutare | Trei condiții esențiale pentru aplicanții care vor o certitudine a carierei de litigator. Elementele cheie pe care toți aspiranții la un loc în echipa ZRVP ar trebui să le urmărească
Cele mai sensibile aspecte din mandatele avocaților specializați în protecția datelor cu caracter personal de la Guia Naghi & Partners au fost legate de incidentele de securitate. Bianca Naghi, Partener: Proiectele transfrontaliere care au avut în vedere conformitatea cu legislația privind protecția datelor în multiple State Membre, dar și proiectele unor companii care au dorit identificarea cerințelor legale aplicabile unor produse digitale extrem de inovatoare, au fost cele mai complicate
INTERVIU | Ovidiu Șerban, după 12 ani de la intrarea în echipa ZRVP - Colaborarea cu o societate de avocatură de calibru, în general, și cu ZRVP, în special, îți aduce mai multe avantaje. Privind retrospectiv, cred că a fost cea mai bună decizie, pentru că aici am avut ascensiunea profesională pe care mi-am dorit-o și îmi desfășor cu plăcere activitatea de avocat în fiecare zi
Roxana Ionescu, Counsel RTPR, Rising Star pentru România la Premiile Rising Star EMEA 2021
LegiTeam | Radu și Asociații SPRL is recruiting senior associates for the legal consultancy practice | corporate, M&A, commercial
LegiTeam: ZRVP recrutează 2 avocați definitivi pentru departamentul Litigii
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...