ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

CCR: Legiuitorul poate să reglementeze încetarea unor interdicţii fără să încalce principiul neretroactivităţii legii civile (motivare)

06 Martie 2018   |   AGERPRES

În opinia CCR, indiferent de motivaţiile care au stat la baza adoptării actului normativ, legiuitorul are competenţa constituţională de a stabili măsurile pe care le consideră adecvate în privinţa persoanei aflate sub imperiul unei interdicţii.

 
 
Legiuitorul poate să reglementeze încetarea unor interdicţii fără să încalce principiul neretroactivităţii legii civile, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României a respins obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice.

"Curtea reţine că legiuitorul are competenţa să reglementeze prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unei obligaţii stabilite, spre exemplu, de organul fiscal, fără să încalce principiul neretroactivităţii legii civile. Astfel, legiuitorul este în drept să reglementeze scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative (...), anularea unor majorări de întârziere/ dobânzi impuse prin acte administrativ-fiscale (...) sau anularea unor tarife de despăgubire impuse de organele de constatare. (...) De altfel, şi în materie penală legiuitorul este în drept să adopte legi de graţiere, cu toate consecinţele care decurg din actul graţierii", se arată în motivare.


În opinia CCR, indiferent de motivaţiile care au stat la baza adoptării actului normativ, legiuitorul are competenţa constituţională de a stabili măsurile pe care le consideră adecvate în privinţa persoanei aflate sub imperiul unei interdicţii.

"Parlamentul, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţării, are atât dreptul de a reglementa asemenea interdicţii, cât şi de a le înlătura. Încetarea de drept a interdicţiei reprezintă o măsură adoptată de legiuitor în privinţa căreia Curtea nu poate analiza caracterul just sau injust/ potrivit sau nepotrivit al acesteia, întrucât acest aspect ţine de oportunitatea măsurii. Un ipotetic control cu privire la aceasta excedează în totalitate sferei de competenţă a Curţii Constituţionale, având în vedere că adoptarea măsurii în cauză ţine de marja de apreciere exclusivă a Parlamentului, a cărui opţiune în privinţa caracterului oportun al măsurii nu poate fi cenzurată", se menţionează în motivare.

Curtea Constituţională a respins pe 1 februarie, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, obiecţia de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile legii care prevăd că "interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 - 2013, (...) pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept".

"În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal din 1969 sau art. 301 din noul Cod penal, după caz", se arată în comunicatul CCR.

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale ANI în domeniul conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică. Analizând parcursul legislativ al actului normativ, s-a constatat că a fost adoptat ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat.

"Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art. 117 alin. (3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr. 144/2007, cât şi Legea nr. 176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare", se menţionează în comunicat.

CCR a mai constatat că încetarea de drept a interdicţiei de a mai ocupa o funcţie publică aplicată deputatului sau senatorului pe o perioadă de trei ani nu anulează interdicţia, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor.

"Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute. Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii ale căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii", argumentează instanţa constituţională.

CCR a mai reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese "privit ca ilicit administrativ".
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 5910 / 17518
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
RTPR, alături de Catalyst România în investiția în evoMAG. Alin Stanciu (Partner Catalyst România): Echipa, condusă de Alina Stăvaru, și-a demonstrat și de această dată competența și orientarea pe livrarea de soluții, în timp util
NNDKP a asistat PepsiCo în achiziția unui pachet minoritar de acțiuni în AQUA Carpatica. Echipa de proiect, coordonată de partenerul Gabriela Cacerea
Cum lucrează echipa de zece avocați specializați și implicați în practica de Dreptul mediului de la NNDKP, ce mandate gestionează și care sunt proiectele reprezentative în care asistă clienții. Roxana Ionescu, partenerul coordonator al practicii: ‘Viziunea noastră s-a construit pe inovație încă de când domeniul era unul emergent. Pe gama aspectelor de mediu, implicarea este una specializată, iar serviciile pe care le furnizam ca firmă sunt integrate’
EXCLUSIV | MPR Partners intră în al treilea arbitraj ICSID, cu pretenții de cca. 383 mil. €, alături de avocații biroului newyorkez Squire Patton Boggs. De cealaltă parte, lângă reclamanți stă o firmă cu 1200 de avocați și 30 de birouri pe mai multe continente
NNDKP, alături de Isosport în achiziția Novo Tech Group, ce operează o unitate de producție la Oradea. Asistență juridică în legătură cu toate aspectele de drept românesc relevante
Studiu Refinitiv | Sectorul fuziunilor şi achiziţiilor a frânat puternic în primul semestru al acestui an. Activitatea de M&A a scăzut cu 21 % la nivel global, iar în Europa Estică regresul a fost de 18 %. Câteva firme de avocați cu prezență la București strălucesc, însă, în clasamentele globale și europene
Avocații Kinstellar spun că au remarcat preocuparea angajatorilor de a creiona strategii de menținere a personalului-cheie, fiind mandatați în acest sens cu elaborarea unor programe de tip Stock Option Plan sau a unor scheme de bonusare în funcție de performanțe. Activitate intensă în practica de Employment, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
Noul ghid al Comitetului European pentru Protecția Datelor ar putea aduce o creștere statistică a sancțiunilor, spun avocații Wolf Theiss, firmă cu o echipă dedicată proiectelor din acest domeniu | Biroul din București a asistat clienții în tranzacții complexe, care au implicat aspecte mai sofisticate de protecția datelor. Potențialii cumpărători ai unei afaceri sunt din ce în ce mai interesați să înțeleagă riscurile la care se expun din perspectiva protecției datelor și care sunt modalitățile de a se proteja
Wolf Theiss promovează trei avocați din linia a doua care au participate la unele dintre cele mai importante tranzacţii. Brian Jardine, Managing Partner: Promovarea, recunoaștere a contribuțiilor profesionale deosebite la consolidarea poziției de lider pe piața românească a biroului din București
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a Senior Associate | Banking & Finance
LegiTeam: Reff & Associates is looking for an Associate | Banking & Finance
BizLawyer îi prezintă pe cei mai buni absolvenți din generația lor | Laura Elena Ionașcu, medie finală 9,79 (2021): Cred că notele din timpul facultății pot fi, într-o anumită măsură, indicatori pentru performanța pe care o vei avea în practică, dar succesul profesional nu este determinat de acest aspect. De o importanță majoră sunt și abilitățile practice dobândite, competențele personale, abilitățile de comunicare, de relaționare, de organizare
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...