ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi: Ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia, nu atacurile persoanelor cercetate

28 Septembrie 2016   |   Ioana Duta

Nu sunt eu în măsură să evaluez activitatea unui serviciu de informaţii. Eu am prezentat o statistică foarte clară, bazată pe cifre.

 
 
  • BizLawyer TV
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că procurorii sunt interesaţi mai mult de "efectele dramatice" ale corupţiei, nu de atacurile care vin dinspre persoanele cercetate.

"În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia şi nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate", a spus Kovesi.

Şefa DNA a mai afirmat că, până în prezent, se află în lucru peste 7.600 de dosare penale, toate vizând corupţia la nivel înalt.

"Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Aşa cum spune şi competenţa prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupţia la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câţi sunt demnitari sau câte persoane cu funcţii importante, pentru că noi ţinem statistica în funcţie de infracţiunile care se comit, şi acestea se referă la corupţia la nivel înalt", a menţionat procurorul-şef al DNA.


Despre procentul de achitări, Kovesi a precizat că este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, nefiind un lucru care să îngrijoreze.

AGERPRES: Actualul cadru legislativ permite desfăşurarea în bune condiţii a activităţii DNA sau consideraţi că ar fi necesare anumite modificări?

Laura Codruţa Kovesi: Deocamdată, pot să spun, aşa cum rezultă şi din activitatea zilnică, nu există probleme de legislaţie care să ne împiedice activitatea. Dar, dacă ne referim la ultimele evenimente, putem să spunem că da, există acea problemă a imunităţilor, în special a imunităţilor care vizează miniştri sau foşti miniştri care sunt suspectaţi de fapte care sunt săvârşite în timpul mandatului şi care au imunitate pe viaţă. În astfel de situaţii, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în Parlament de exemplu, nu se autorizează şi nu se votează pentru începerea urmării penale. Da, în astfel de cazuri, justiţia este blocată de un vot politic.

Cât de arzătoare este rezolvarea legislativă privind imunitatea parlamentarilor şi a membrilor Guvernului şi cum vedeţi soluţionarea? Ar putea fi un conflict între instituţiile statului? Recent, aţi nominalizat cazurile Oprea şi Corlăţean, în care arătaţi că votul politic a blocat ancheta.

Da, sunt cazuri recente, sunt cazuri care au avut un impact destul de mare în societate la data când s-au deschis aceste investigaţii. Au fost cazuri în care societatea civilă, cetăţenii au avut puncte de vedere la data deschiderii acestor investigaţii. Din păcate, în acest moment cele două anchete sunt blocate. Dacă ar fi să mă refer la dosarul denumit în spaţiul public 'Votul din diaspora', acesta este blocat în acest moment pentru că nu am primit acea cerere de urmărire penală în cazul ministrului Corlăţean.

Se poate numi un conflict între Legislativ şi procurori?

Dacă există un conflict între puterile statului, acest lucru îl constată Curtea Constituţională. Eu nu mă pot pronunţa. Eu doar spun că în ambele cazuri a fost o voinţă politică ce a oprit o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple.

Pe marginea reglementării acestei probleme cu care vă confruntaţi - aţi vorbit despre imunitatea pe viaţă la miniştri şi imunitatea parlamentară -, aţi purtat discuţii cu posibili decidenţi pentru eliminarea acestora?

Nu. De-a lungul timpului, am făcut puncte de vedere la Ministerul Justiţiei sau la Consiliul Superior al Magistraturii în care mi-am exprimat această poziţie.

Aţi precizat recent, referitor la demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu din fruntea Serviciului de Informaţii Externe, că DNA nu a fost în conflict nici cu SIE, nici cu alte instituţii. Pe de altă parte, aţi spus că un serviciu de informaţii, atunci când intră în posesia unor informaţii de corupţie, este obligat să sesizeze despre acea faptă. Există vreo anchetă a DNA în care se verifică lipsa informării SIE în cazul unei fapte penale?

Nu.

Lipsa informărilor de la SIE a dus la întârzierea unor anchete?

Nu are legătură. Observaţia pe care am făcut-o în ceea ce priveşte obligaţia legală a serviciilor de informaţii de a ne informa atunci când intră în posesia unor infracţiuni de corupţie nu are legătură cu dosarele pe care noi le avem în investigare. Era o observaţie generală, făcută în urma unui studiu care a fost publicat de un ONG şi care dădea note pentru colaborarea unor instituţii în relaţia cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Am prezentat o statistică.

Nici în dosare precum EADS?

Nu.

Credeţi că fosta conducere a Serviciului este responsabilă de lipsa de informaţii de la SIE şi ce aşteptări aveţi de la viitoarea conducere?

Nu sunt eu în măsură să evaluez activitatea unui serviciu de informaţii. Eu am prezentat o statistică foarte clară, bazată pe cifre.

După dosarul DIPI şi schimbarea conducerii, cum veţi lucra cu această structură?

Ca şi până acum, în limitele prevăzute de lege. Ei au obligaţia prin lege să ne trimită informaţii atunci când intră în posesia lor şi acestea privesc fapte de corupţie. Până în prezent, am primit sesizări de la DIPI, probabil vom primi şi pe viitor.

Credeţi că ar fi oportună unificarea în cadrul unei singure structuri a procedurilor privind realizarea şi procesarea interceptărilor?

Din perspectiva DNA, pot să vă spun că noi, în acest moment, avem un serviciu unic prin care realizăm această activitate. Deci, nu văd de ce ar trebui să existe un alt mod de lucru.

Cum decurge în prezent activitatea de supraveghere desfăşurată de procurori, după decizia CCR?

Vă referiţi la supravegherea tehnică, la interceptări?

Da.

Respectăm în totalitate decizia Curţii Constituţionale. Toate autorizaţiile care sunt primite din partea instanţelor de judecată sunt puse în aplicare prin serviciul tehnic al DNA.

Dar pe partea de traducere?

Ca şi până acum, folosim traducători autorizaţi de către Ministerul Justiţiei. În momentul în care se poartă conversaţii într-o limbă străină, apelăm la aceşti traducători autorizaţi pe care îi plătim şi aceştia ne fac traducerile care se depun la dosar.

Au fost afectate dosarele instrumentate de DNA după acea decizie a CCR? S-a făcut vreo evaluare?

În acest moment, este prematur să spun dacă au fost afectate sau nu. După publicarea deciziei Curţii Constituţionale, toate interceptările s-au realizat prin intermediul serviciului tehnic al DNA. O să vedem la finalul anului câte dintre interceptările făcute anterior intrării în vigoare a acestei decizii au fost anulate sau nu de către instanţe sau au fost excluse, motivarea bazându-se pe această decizie.

În ultima perioadă s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA?

Aş vrea să menţionez foarte clar că recuperarea efectivă a prejudiciilor nu este competenţa DNA, este competenţa Ministerului Finanţelor care trebuie să pună în executarea hotărârile judecătoreşti de condamnare. DNA are în competenţă doar identificarea bunurilor şi sechestrarea acestora până se pronunţă o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare şi, desigur, de confiscare a acestor bunuri. Pot să vă spun că, de la începutul anului până în prezent, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri şi valori în cuantum de aproximativ 250 de milioane euro.

Recent, Tribunalul Bucureşti a declarat ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul primarului municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, şi că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare. Este acesta un eşec al procurorilor care au instrumentat dosarul?

Nu avem o decizie judecătorească de stabilire sau nu a vinovăţiei sau a nevinovăţiei. O să remediem ceea ce va dispune judecătorul.

Sunt situaţii în care, în camera preliminară, judecătorii elimină anumite probe din dosare. Cât vă afectează?

Cred că ar trebui să încep prin a explica puţin procedura în cameră preliminară. Odată dosarul finalizat de procurori în această cameră preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării şi legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situaţii în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situaţii, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau îndrepte anumite chestiuni ce ţin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară.

Am observat că în spaţiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situaţii în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alţi inculpaţi, însă în spaţiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit şi că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situaţii în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu îşi urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzaţia s-a bazat doar pe o singură probă şi acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabileşte nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfăşurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice şi în care s-a precizat în spaţiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat şi este infirmat de chiar însuşi faptul că odată dosarele ieşite din cameră preliminară, acele dosare îşi continuă cursul.

Aţi afirmat, tot într-un interviu recent, că 'mai nou se angajează firme plătite cu bani mulţi să hărţuiască procurorii din DNA'. Există o îngrijorare în rândul procurorilor? Cum se face această hărţuire?

Cred că îngrijorarea există în rândul persoanelor cercetate dacă apelează la astfel de metode. Vă pot spune că procurorii din DNA nu sunt nici uşor impresionabili, nu sunt nici îngrijoraţi de astfel de tactici. Sunt obişnuiţi deja cu atacurile care se fac în spaţiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susţinătorii acestora. De foarte multe ori, au fost astfel de atacuri imediat după ce anumite proceduri au fost declanşate. Sunt atacuri la care noi nu putem să ieşim şi să explicăm ce avem în dosar pentru că ne este interzis acest lucru. Singurul nostru răspuns este să finalizăm dosarele cât mai repede şi mai bine şi răspunsul adecvat vine odată cu hotărârea judecătorească definitivă care se dă în fiecare caz. Am văzut că, de foarte multe ori, au fost situaţii în care am fost acuzaţi că dosarele sunt politice, că dosarele nu sunt solide, că nu avem probe şi cu toate acestea am obţinut hotărâri de condamnare. Deci, suntem într-o fază în care procurorii din DNA sunt suficient de maturi, experimentaţi şi curajoşi încât să facă faţă acestor atacuri. În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia şi nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate.

Cum se face această hărţuire?

În multe feluri se poate realiza şi se realizează în fiecare zi. Sunt atacuri făcute prin declaraţii publice, prin postări de pe Facebook, prin prezentarea unor documente din dosar în spaţiul public. Trebuie să spun că, potrivit noului Cod de procedură penală, din momentul în care o persoană este învinuită şi i se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect, procurorul trebuie să îi dea copie după tot dosarul, astfel că acesta devine public. De foarte multe ori, se prezintă anumite documente dintr-un dosar, se prezintă anumite probe. Am observat că, de foarte multe ori, se prezintă doar anumite pasaje din anumite documente întocmite de procuror. Pe de altă parte, sunt situaţii în care se fac foarte multe plângeri împotriva procurorilor, la CSM, sau în altă parte. Sunt foarte multe metodele prin care poţi să hărţuieşti procurorii

E afectată şi viaţa personală a procurorilor?

Uneori da. Uneori, atacurile depăşesc limitele profesionale. De foarte multe ori este atacat un procuror din perspectiva vieţii private, pentru anumitre evenimente la care a participat sau pentru anumite lucruri pe care le-a făcut în timpul liber.

Aţi spus că procurorii DNA sunt supuşi unor atacuri. Sunt şi afirmaţii direct la adresa dvs. inclusiv de la persoane care deţin sau au deţinut funcţii înalte în stat. Credeţi ca este nevoie de o reglementare legislativă pentru astfel de situaţii?

Nu sunt adeptul unor modificări legislative atunci când anumite persoane fac acuzaţii denigratoare în public. Cred că ţine mai mult de educaţie, de fiecare cum ştie să se exprime. Legislaţia permite, în acest moment, ca atunci când anumite atacuri depăşesc o anumită limită să poţi să faci o acţiune în instanţă. De cele mai multe ori, pe astfel de atacuri noi sesizăm CSM. Pot să vă zic că de mai mult de unul sau două pe lună noi sesizăm CSM. În acest an, până în prezent am făcut astfel 12 cereri de apărare a reputaţiei şi independenţei procurorilor din DNA. Este un număr mult mai mare decât în anii trecuţi. Acestea sunt pârghiile legale la care noi putem apela. Nu ştiu dacă o modificare legislativă poate să limiteze sau să oprească astfel de atacuri.

Cazul Black Cube a schimbat ceva în activitatea şi viaţa dumneavoastră?

Nu.

Sunt critici legate de achitările din dosarele procurorilor DNA. Se justifică? Este o îngrijorare pentru dumneavoastră?

Nu, nu este o îngrijorare şi nici nu are de ce să fie o îngrijorare. Vă prezint câteva date statistice: în acest an, am trimis în judecată în jur de 800 de persoane. Au fost condamnate definitiv de către instanţele de judecată în jur de 600 de persoane. Restul cauzelor sunt în curs. Procentul de achitări este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, deci nu este nimic ca să ne îngrijoreze. Dimpotrivă, calitatea dosarelor spun că este bună, având în vedere că procentul de condamnări în ultimii ani a fost în jur de 90%.

Câte dosare aveţi în lucru? Câte dintre acestea sunt cu demnitari de rang înalt - miniştri, foşti miniştri, parlamentari?

Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Aşa cum spune şi competenţa prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupţia la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câţi sunt demnitari sau câte persoane cu funcţii importante, pentru că noi ţinem statistica în funcţie de infracţiunile care se comit, şi acestea se referă la corupţia la nivel înalt.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 7956 / 21096
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: GNP Guia Naghi & Partners recrutează tineri avocați | Consultanță
Radu și Asociații SPRL devine Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAŢII is looking for ambitious graduates to join the firm’s consultancy and litigation practices
LegiTeam: BOHÂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII is recruiting aspiring lawyers admitted to the Bar in the 2021 session
GDPR, după primii 3 ani | Avocații NNDKP spun că operatorii economici alocă mai multe resurse, inclusiv financiare și de personal, pentru respectarea regulilor de protecția datelor. Solicitările cele mai dificile, dar în același timp și cele mai frumoase, sunt cele care vin cu noi situații de fapt, la care autorii Regulamentului nici nu s-au gândit probabil
LegiTeam: Voicu & Filipescu is currently looking for junior lawyers
Ce trebuie să știe absolvenții care vor să prindă un loc în echipa Popescu & Asociații, firmă prețuită de clienți și premiată de directoarele internaționale | Mulți dintre stagiarii din trecut sunt avocații de bază de astăzi, au mini-echipe pe care le coordonează și lucrează în mandate de rezonanță. Octavian Popescu, Partener: Suntem bucuroși să putem împărtăși cu viitorii profesioniști principiile și mai ales realitățile care stau la baza succesului în avocatură, că avem oportunitatea de a deveni mentori și de a-i inspira să fie cei mai buni
Activitatea de M&A din ECE a crescut cu 50% în volum și cu 54% în valoare în S1 – 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut | Horea Popescu, Managing Partner CMS România: Încrederea și apetitul investițional sunt menținute la cote ridicate. În România, mizăm în continuare pe sectoarele care au fost motoare de creștere în ultima perioadă. Rodica Manea, Partener: Investitorii includ criteriile ESG în strategiile lor de M&A și due diligence
LegiTeam | CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for junior lawyers
LegiTeam: Radu și Asociații SPRL is recruiting junior lawyers for the consultancy practice
Avocații NNDKP spun că tranzacțiile locale sindicalizate vor crește atât ca număr, cât și ca dimensiune, marcând în mod lent, dar sigur, apariția unei veritabile piețe locale de împrumuturi de acest tip. Valentin Voinescu, Partner: Suntem doar la începutul acestui trend al finanțărilor sindicalizate pentru proiecte ESG, pe care îl vedem urcând substanțial în următorii 5 ani. Vorbim de o reală separare a clienților băncilor în clienți cu rating ridicat în ESG și restul, aspect care ne așteptăm să aibă consecințe formidabile
Cele mai sensibile aspecte din mandatele avocaților specializați în protecția datelor cu caracter personal de la Guia Naghi & Partners au fost legate de incidentele de securitate. Bianca Naghi, Partener: Proiectele transfrontaliere care au avut în vedere conformitatea cu legislația privind protecția datelor în multiple State Membre, dar și proiectele unor companii care au dorit identificarea cerințelor legale aplicabile unor produse digitale extrem de inovatoare, au fost cele mai complicate
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...