ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Oana Zamă, Stoica & Asociatii: Reprezintă parteneriatul public-privat o soluţie viabilă în România, potrivit legislaţiei actuale ?

28 Ianuarie 2013   |   Oana Zama, Managing Associate STOICA & Asociatii

Cadrul legislativ din România creat prin Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public privat precum şi Normele sale metodologice aprobate prin HG nr. 1239/2010 apare a fi rigid, restrictiv şi în unele aspecte chiar confuz.

 
 
Este binecunoscut faptul că în ultimii ani, în România, au cunoscut o amploare deosebită discuţiile pe marginea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) legate de necesitatea de implementare a unor asemenea proiecte. Această formă de cooperare între sectorul public şi cel privat vizează în general facilitarea realizării de investiţii în infrastructură (transporturi, mediu, energie, servicii publice, etc). 

Cu toate acestea, la momentul actual România nu se bucură de vreun proiect de parteneriat public-privat implementat sau aprobat. . .

La nivel comunitar au existat eforturi constante de îmbogăţire a cadrului legislativ aplicabil în materie, eforturi care s-au intensificat începând cu publicarea de către Comisia Europeană, în anul 2004, a Cărţii verzi cu privire la parteneriatul public-privat şi dreptul comunitar referitor la contractele de achiziţii publice şi concesiuni, urmată de emiterea a numeroase comunicări, ghiduri şi manuale de bună practică în materie. Toate acestea demersuri la nivel european au avut drept scop identificarea unor soluţii adecvate şi cât se poate de flexibile pentru structurarea unor asemenea proiecte, în contextul dificultăţilor întâlnite de către statele membre în susţinerea pe termen lung a unor angajamente financiare şi al nevoii depăşirii crizei economice. 


Nu există la nivel comunitar o definiţie consacrată a parteneriatelor public-private, acestea fiind structurate în mod deschis, permisiv, pe baza unor coordonate esenţiale: cooperarea între cele doă sectoare, public şi privat, în scopul satisfacerii unui interes public (investiţii în infrastructură, servicii publice şi cercetare), cu finanţare semnificativă a proiectelor de către sectorului privat. 

În mod tradiţional, rolul partenerului privat este preponderent în finanţarea, proiectarea, implementarea şi administrarea proiectului. Din perspectiva tipologiei identificate la nivel european, se delimitează PPP de natură contractuală (structuri care se realizează exclusiv pe baze contractuale, fără ca în acest mod să ia naştere o persoană juridică distinctă, de tipul unor concesiuni sau în cadrul cărora partenerul privat realizează o lucrare pe care o administrează ulterior în favoarea partenerului public) şi PPP de natură instituţională (bazate pe cooperarea dintre cele două sectoare în cadrul unei persoane juridice distincte prin intermediul căreia este derulat proiectul  – compania de proiect )
 
Aşadar, la nivel european se remarcă un cadru legislativ deosebit de flexibil, care să permită implicarea sectorului privat în proiecte complexe şi în structuri flexibile. Cu toate acestea, cadrul legislativ din România creat prin Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public privat precum şi Normele sale metodologice aprobate prin HG nr. 1239/2010 apare a fi rigid, restrictiv şi în unele aspecte chiar confuz. Aceste reglementări reprezintă o nouă dovadă a unei transpuneri masive a directivelor europene în materia coordonării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale, a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, respectiv a procedurilor de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor precum şi a procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări.
 
Acest aspect de natură legislativă se coroborează cu dificultăţile economice legate de limitarea posibilităţilor de a obţine finanţare, rezultatul constând în lipsa implementării în România până în prezent a unui astfel de proiect, deşi există nevoi şi iniţiative în acest sens. 
 
Astfel, se remarcă în primul rând în legislaţia românească o delimitare destul de dificilă, cel puţin sub aspectul redactării textelor legele, a domeniului de aplicare al legii. Legiuitorul român a optat pentru reglementarea unui PPP exclusiv de natură instituţională, aşadar care se derulează prin intermediul unei companii de proiect, potrivit prevederilor Legii nr. 178/2010. Legiuitorul român s-a îndepărtat astfel de la concepţia tradiţională largă de PPP, excluzând din sfera de aplicare a legii contractele de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii reglementate distinct prin OUG nr. 34/2006, contractele de concesiune de bunuri proprietate publică reglementate de OUG nr. 54/2006 sau contractele de asociere în participaţiune reglementate conform dreptului comun. Pe de altă parte, sunt enumerate mai mult decât exhaustiv şi într-o manieră greoaie de redactare, activităţile relevante care intră în sfera de aplicare a legii, respectiv o serie de activităţi în domeniul gazelor şi energiei termice, în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă, în domeniul transportului feroviar, prin sisteme automate, cu tramvai, troleibuz, autobuz ori prin cablu, în domeniul exploatării unor regiuni geografice, sau diverse servicii în domeniul poştal.
 
Modalitatea delimitării sferei de aplicare a legii este cu desăvârşire deficitară. Separat de redactarea greoaie a textului care poate genera diverse confuzii cu privire la sfera de aplicare a legii, subliniem natura exclusiv instituţională a PPP care se realizează aşadar doar prin intermediul unei companii de proiect. Orice alte mecanisme contractuale care ar putea asigura o cooperare otimă între domeniul public şi cel privat sunt de plano excluse din sfera de aplicare a legii. 
 
O astfel de opţiune este, din punctul nostru de vedere, cel puţin surprinzătoare, având în vedere cadrul legislativ deosebit de generos conturat în dreptul comunitar şi varietatea de structuri juridice sub care se pot manifesta proiectele de PPP în spaţiul comunitar. Considerăm aşadar că se impune revizuirea legii atât din punct de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă – o definire clară, fluentă şi mai uşor accesibilă a sferei de aplicare a legii, precum şi din punct de vedere al tipologiei permise pentru realizarea proiectelor PPP - parteneriatele instituţionalizate, realizate prin intermediul unei companii de proiect, nefiind întotdeauna soluţia juridică cea mai simplă şi cea mai adecvată pentru realizarea unui astfel de proiect. 
 
În al doilea rând, subliniem interzicerea utilizării fondurilor publice (în sensul de aport financiar), contribuţia partenerului public fiind limitată la punerea la dispoziţia proiectului a unor bunuri aparţinând patrimoniului public. Este adevărat că prevederile legale referitoare la finanţarea privată au cunoscut o interpretare şi aplicare cât se poate de permisivă; apreciem totuşi că de lege ferenda se impune găsirea de soluţii care să consacre expres contribuţia financiară a partenerului public alături de cel privat, în diverse etape ale implementării proiectelor PPP, sens în care să se faciliteze accesul la finanţare în cadrul acestor proiecte.  
 
Soluţia excluderii fondurilor publice apare drept excesivă şi nejustificată cu atât mai mult cu cât de cele mai multe ori capacitatea de recuperare a investiţiilor efectuate de către partenerul privat este incertă, iar riscurile sunt foarte dificil de asumat în contextul în care investiţiile nu sunt în mod adecvat garantate iar partenerii privaţi nu beneficiază de un confort cel puţin rezonabil din punct de vedere economic, social şi politic  care să le asigure recuperarea costurilor investiţiilor asumate. 
 
Realizarea de investiţii în infrastructură prin realizarea de parteneriate public-private reprezintă un imperativ a cărui aducere la îndeplinire trebuie urmărită cu maximă prudenţă şi seriozitate. Dincolo de armonizarea, simplificarea şi reaşezarea pe baze mai flexibile a Legii nr. 178/2010 şi a normelor sale de aplicare, se impune asigurarea unui cadru legal predictibil în contextul schimbărilor legislative şi administrative numeroase, care să garanteze sau cel puţin să confere o mai mare încredere în efectuarea investiţiilor de către partenerii privaţi capabili să investească şi care dispun de variate resurse financiare, tehnice şi de management. 
 
Oana Zamă (foto) este Managing Associate al firmei STOICA & Asociatii. S-a alăturat echipei STOICA & Asociaţii în anul 2006. A participat la reprezentarea clientilor societatii in litigii civile, comerciale, de dreptul muncii, in contencios administrativ si fiscal, in telecomunicatii, proceduri de privatizare si de concurenta comercială. 

Copyright © 2012 Bullet Media.
Toate drepturile rezervate. Acest material nu poate fi publicat, difuzat, copiat sau redistribuit.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 14785 / 14955
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Reff & Associates is looking for a Lawyer | Privacy & Data Protection, Technology and Intellectual Property
    Wolf Theiss a asistat Glovo în achiziţia de 170 mil. € a 6 companii deţinute de Delivery Hero în Europa Centrală şi de Est. Echipa din București, sub îndrumarea partenerului Ileana Glodeanu, a acționat în calitate de coordonator pentru consultanța multijurisdicțională oferită în toate fazele tranzacției
    Un nou standard de guvernanță corporativă intră în vigoare la 17 decembrie 2021 | NNDKP a formalizat un parteneriat cu WhistleB, unul dintre furnizorii importanți de software de gestionare a avertizărilor de integritate
    Cum lucrează și ce proiecte i-au ținut ocupați pe avocații DLA Piper Dinu din practica de Concurență, care acoperă 15-20% din activitatea firmei. Echipa locală a participat la efortul rețelei internaționale de a dezvolta Aiscension, un instrument care permite evaluarea expunerii la risc, bazat pe algoritmi de procesare a volumelor mari de informații și dezvoltat pentru a învața în mod continuu, care ajută clienții să detecteze eventuale probleme de concurență în mod preventiv
    De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Arina – Maria Cătălinoiu, 88 de puncte la examen: Mă îndrept către profesia de avocat, după ce am luat în considerare și carierele de procuror și notar. Am descoperit recent un program de Drept medical care mi-a atras atenția, deoarece implică două domenii care mă interesează și reprezintă o ramură relativ nouă, ce devine din ce în ce mai relevantă
    CMS a reprezentat cu succes o companie internațională de petrol și gaze din România într-un litigiu fiscal cu o valoare de mai multe milioane de euro
    LegiTeam: Wolf Theiss is looking for a lawyer (3 years of experience) | Corporate M&A or Employment practice
    Avocații de concurență de la RTPR au avut agenda plină în ultimul an: valul de tranzacții asistate au adus volume mari de lucru, iar litigiile din această arie au consemnat o premieră și multe victorii. Valentin Berea, partenerul coordonator al practicii: Punctul forte al echipei constă în expertiza complementară a membrilor săi, dublată de o practică îndelungată
    Studiu Refinitiv | Cum și-au împărțit firmele de avocatură harta fuziunilor și achizițiilor din zona EMEA în primele luni din 2021. O firmă cu 200 de avocați, pe primul loc în Europa Estică
    LegiTeam: MPR | Partners is looking for real estate and employment associates
    LegiTeam: ZRVP recrutează 2 avocați definitivi | Departament Litigii
    Victorie a echipei de arbitraj formată din avocații RTPR și Allen & Overy, într-un arbitraj LCIA. Tribunalul Arbitral a acordat toate daunele solicitate de clientul Premier Energy
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...