ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Guvernul a aprobat Programul de convergenţă 2011 - 2014 (Dosar)

30 Aprilie 2011   |   Maria Teodoru

Programul de convergenţă reflectă modalitatea concretă prin care se materializează, în intervalul 2011-2014, obiectivele asumate prin Programul de Guvernare, dar şi conturarea unei viziuni privind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung

Sursa: Financiarul

 
 

Guvernul a aprobat, pe 29 aprilie, Programul de convergenţă al României, obiectivul principal fiind realizarea eficientă a parametrilor macroeconomici interni, astfel încât economia românească să se alinieze criteriilor de la Maastricht, în perspectiva intrării în sistemul monetar al ratelor de schimb ERM II şi a adoptării euro, la 1 ianuarie 2015.

Documentul urmează să fie remis Comisiei Europene. În şedinţa Executivului de vineri a fost decisă, totodată, înfiinţarea unui Comitet interministerial pentru trecerea la euro. Preşedinţia comitetului va fi asigurată de primul-ministru Emil Boc, iar vicepreşedinte este guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Comitetul interministerial va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor, astfel ca România să fie pregătită în 2015 pentru aderarea la zona euro. În Comitetul Interministerial mai sunt reprezentate Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Muncii, Cabinetul Primului-Ministru, Oficiul de Statistică, Comisia de Prognoză, Departamentul de Afaceri Europene şi Ministerul Educaţiei şi vicepremierul.

Programul de convergenţă (PC) 2011-2014 a fost elaborat pe baza Regulamentului C.E. 1055/2005 privind întărirea supravegherii situaţiei bugetare şi coordonarea politicilor economice în ţările membre. "În conformitate cu cerinţele Comisiei Europene, a cincea ediţie a PC respectă metodologia privind conţinutul şi formatul Programelor de Convergenţă şi Stabilitate (PCS) adoptată de Consiliul Ecofin în data de 7 septembrie 2010. În cursul anului 2010, Consiliul European a decis să întărească coordonarea politicilor de reformă şi fiscal-bugetare din statele membre, astfel încât pe viitor deciziile de politică economică la nivelul UE să fie coerente şi integrate. În acest sens, începând cu prima jumătate a anului 2011 s-a introdus Semestrul european, o perioadă în care politicile pe care fiecare stat membru doreşte să le aplice în anul următor sunt supuse forurilor europene în vederea analizei şi formulării de recomandări concrete care să fie luate în considerare la întocmirea bugetelor naţionale.



Prezentarea celor două documente fundamentale PC şi PNR simultan reprezintă elementul de noutate faţă de ediţiile anterioare, dar şi o mare provocare privind asigurarea complementarităţii şi concordanţei celor două programe. Practic, cele două documente reflectă calea de ajustare pe termen mediu şi lung pentru îndeplinirea ţintelor naţionale cuprinse în Strategia Europa 2020 şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung', se arată în document.

Potrivit sursei, 'PC reflectă modalitatea concretă prin care se materializează, în intervalul 2011-2014, obiectivele asumate prin Programul de Guvernare, dar şi conturarea unei viziuni privind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung'. Una din provocările asumate de politica fiscală în perioada prognozată este reconcilierea obiectivului privind îndeplinirea criteriului nominal de convergenţă bugetară într-un mod sustenabil, cu măsuri necesare limitării efectelor crizei economice şi financiare globale asupra economiei româneşti.

În acest sens, obiectivele bugetare sunt îndreptate către atenuarea ciclicităţii economiei, reducerea presiunilor inflaţioniste şi limitarea deficitelor externe. 'Programul de convergenţă actual confirmă angajamentul de intrare în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014, având în vedere că reprezintă o ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare şi structurale necesare creşterii flexibilităţii economiei româneşti", arată documentul.

De asemenea, se menţionează că "în conformitate cu Programul de Guvernare şi cu luarea în considerare a obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020, Pactul Euro Plus şi Acordul preventiv cu CE şi FMI, strategia economică pe termen mediu a Guvernului vizează elaborarea unui plan de eliminare a preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze naturale, întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CD&I prin implementarea noului sistem de finanţare instituţională, eliminarea barierelor de ordin legislativ şi administrativ în calea comerţului cu electricitate şi gaze, prioritizarea investiţiilor publice în vederea atingerii obiectivelor de competitivitate, scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu un punct procentual în 2012 comparativ cu anul 2010 prin recuperarea graduală până la finele anului 2012 a reducerilor nominale cu 25% efectuate în anul 2010.

Consolidarea fiscală are în vedere, pentru anul 2011, un deficit bugetar, în termeni de plăţi efective, de 4,4 % din PIB (sub 5% în termeni de angajamente) şi sub 3 % din PIB, în 2012, în termeni de angajamente, introducerea în legislaţia naţională a unei reguli numerice pentru deficitul bugetului general consolidat în conformitate cu Tratatul de la Maastricht, implementarea legii privind sistemul unitar de pensii publice Legea 263/2010, accelerarea procesului de reducere a arieratelor bugetului general consolidat prin restructurarea sectorului de sănătate şi întărirea disciplinei bugetare la nivelul autorităţilor locale.

Consolidarea stabilităţii financiare prevede monitorizarea în continuare a tendinţelor procesului de creditare în valută a sectorului neguvernamental, consolidarea în continuare a stabilităţii sistemului bancar şi continuarea reformelor iniţiate, ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în acordurile de finanţare încheiate pentru 2009-2011 cu UE şi FMI, dar şi măsuri privind planul pentru situaţii neprevăzute, în scopul evitării manifestării riscului sistemic în cadrul sectorului bancar. În ceea ce priveşte obiectivul specific pe termen mediu, s-a pornit de la premisa că deficitul guvernamental structural va fi de 0,9% din PIB în anul 2015, asigurând funcţionarea simetrică a stabilizatorilor automaţi pentru limitarea volatilităţii economiei. Acest nivel asigură o marjă suficientă de siguranţă pentru evitarea depăşirii limitei de 3% din PIB a deficitului bugetar, în condiţiile apariţiei unor posibile şocuri adverse la adresa ritmului de creştere economică. În contextul obiectivelor prevăzute de Pactul Euro Plus, asumat de România, obiectivele circumscrise Programului de Convergenţă se referă, în principal, la consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice.

Măsurile pentru implementarea IFRS (International Financial Reporting Standards), începând cu 2012, prevăd asigurarea unei tranziţii line la noile standarde contabile şi consolidarea nivelurilor efective de capitalizare şi lichiditate înregistrate înaintea schimbării sistemului contabil de referinţă. Trecerea la aplicarea efectivă a IFRS va fi precedată de o perioadă de tranziţie de trei ani (2009, 2010, 2011), în care toate instituţiile de credit sunt obligate să întocmească două seturi de situaţii financiare, unul conform cu directivele europene (set oficial), iar cel de-al doilea conform IFRS. În cursul anului 2011 se va actualiza cadrul de raportare (contabil, prudenţial, statistic) din perspectiva introducerii noilor standarde contabile; în acest sens, potrivit angajamentelor asumate prin noul acord de tip preventiv, până la finele lunii iunie 2011 BNR urmează să emită propuneri de filtre prudenţiale care să asigure în continuare o politică prudentă în ceea ce priveşte solvabilitatea, provizioanele şi rezervele bancare, precum şi implementarea la timp a IFRS, la începutul anului 2012.

Măsurile privind riscul sistemic în scopul evitării manifestării acestui risc în sectorul bancar au în vedere crearea unui mecanism de identificare a băncilor de importanţă sistemică, care să răspundă cerinţelor testului interesului public privind stabilitatea financiară, actualizarea setului de politici corective, prin aderarea la viitorul proces european de armonizare a standardelor de soluţionare a băncilor-problemă în cazul grupurilor bancare transfrontaliere; în acest sens, se va urmări integrarea principiului ieşirii ordonate din piaţă a oricărei instituţii bancare neviabile, indiferent de tipul sau dimensiunea acesteia, fără a face apel la fonduri publice, pentru menţinerea stabilităţii financiare şi dezvoltarea cadrului de comunicare externă pentru situaţii cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de prevenire a apariţiei sau de limitare a propagării unui fenomen de panică în rândul creditorilor băncilor.

Politica monetară şi a cursului de schimb. Potrivit statutului său, BNR are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Politica monetară va rămâne ferm orientată în direcţia atingerii ţintelor de inflaţie stabilite de BNR împreună cu Guvernul şi implicit a reducerii durabile a ratei inflaţiei pe termen mediu spre niveluri compatibile cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE. Un sprijin în acest sens este de aşteptat să-l ofere adoptarea, începând cu anul 2013, a unei ţinte staţionare multianuale de inflaţie, situată la nivelul de 2,5 %, plus minus un punct procentual; această decizie a fost luată de CA al BNR la finele anului 2010, concomitent cu decizia de menţinere a ţintei anuale pentru 2012 la nivelul celei din anul 2011, respectiv la 3 %, plus minus un punct procentual. Trecerea la o ţintă staţionară de inflaţie reprezintă o schimbare benefică, dar şi ambiţioasă adusă strategiei de ţintire a inflaţie, care va pune capăt etapei ţintelor anuale gradual descrescătoare de inflaţie stabilite şi anunţate pe un orizont temporal de câte doi ani, ce a caracterizat această strategie de la adoptarea ei. Argumentul major al deciziei de menţinere la nivelul de 3 %, plus minus un punct procentual a ţintei anuale de inflaţie pentru 2012.

Intrarea în Mecanismul ratelor de schimb ERM II necesită continuarea reformelor structurale, menite să crească flexibilitatea economiei româneşti şi capacitatea acesteia de a face faţă eventualelor şocuri asimetrice. Se apreciază că moneda naţională va putea intra în Mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014. Această apreciere are în vedere şi necesitatea îndeplinirii sustenabile ex ante a criteriilor de la Maastricht, inclusiv prin intermediul consolidării fiscale durabile, care să conducă la maximizarea probabilităţii ca România să-şi limiteze la cei doi ani obligatorii durata participării la mecanismul ratelor de schimb II. Se consideră că atât perioada anterioară intrării în ERM II cât şi cea a participării în acest mecanism vor reprezenta etape importante ale procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, ce este prognozat a se relua ulterior încheierii perioadei de contracţie economică substanţială.

Estimările privind inflaţia pentru perioada 2012-2014 arată faptul că tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale cât şi ca medie anuală. Reluarea procesului de reducere a inflaţiei va fi susţinută prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte componente ale mixului de politici economice (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului. De asemenea, reducerea graduală a majorării de accize, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale vor menţine procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflaţiei urmează să scadă până la nivelul de 2,5% în anul 2014, cu o medie anuală de 2,8%. Totodată, se estimează că o continuare a procesului de dezinflaţie va contribui la scăderea suplimentară a aşteptărilor inflaţioniste. Un alt mijloc de ancorare a anticipaţiilor inflaţioniste va fi revenirea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale în raport cu euro. Acest fapt este posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creşteri mai accelerate de productivitate în economia românească, faţă de principalii săi parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susţinerii procesului de dezinflaţie. Astfel, s-a luat în calcul o apreciere nominală uşoară a leului faţă de moneda europeană. Deflatorul consumului privat va fi superior indicelui preţurilor de consum în perioada 2012-2014 ca urmare a unor creşteri de preţuri mai mari aşteptate la unele servicii, precum utilităţi, transporturi, chirie. Deflatorul investiţiilor este prognozat să se majoreze în anul 2012 în condiţiile creşterii cererii de bunuri de capital ca urmare a accelerării investiţionale, iar în perioada următoare creşterea se va tempera, în condiţiile creşterii încrederii în stabilitatea economică. Raportul de schimb comercial (terms of trade) va fi favorabil exporturilor.

Stabilitatea macroeconomică şi sustenabilitatea finanţelor publice, cu scopul creşterii competitivităţii şi productivităţii economice şi al îmbunătăţirii funcţionării pieţei forţei de muncă, are în vedere implementarea sistemului salarizării unitare în sectorul public, care presupune salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale, stabilirea drepturilor de natură salarială numai prin norme juridice de forţa legii, remunerarea egală pentru muncă de valoare egală şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare, implementarea reformei în sistemul de pensii care vizează creşterea graduală a vârstei de pensionare pentru femei şi pentru anumite categorii cu statut special, trecerea graduală la un sistem de indexare în funcţie de inflaţie, integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care se află în domenii reglementate de legi, respectiv de prevederi speciale de pensionare şi lărgirea bazei de impozitare prin includerea unor noi categorii de contribuabili (profesii liberale, manageri, asociaţii familiale), implementarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care cuprinde proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale, dispoziţii referitoare la limitarea rectificărilor bugetare efectuate în cursul anului şi reguli fiscale mai stricte în ceea ce priveşte cheltuielile totale, cheltuielile de personal şi deficitul bugetar, precum şi funcţionarea Consiliului fiscal, implementarea standardelor de cost în domeniul cheltuielilor publice ale autorităţilor locale.

Creşterea economică pentru perioada 2012-2014, prevede, o accelerare a ritmului între 4,0 - 4,7%, prin care să poată fi recuperate scăderile din anii 2009-2010 datorate crizei economico-financiare şi care să asigure reducerea decalajelor faţă de statele membre ale UE mai dezvoltate (catching-up). Scenariul se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile.

Cererea internă va fi, potrivit autorităţilor, motorul acestei evoluţii, cu ritmuri de creştere a formării brute de capital fix de peste 5,8%, până la 8,5% în 2014. În timp ce cheltuielile consumului privat se vor majora cu ritmuri în jur de 4%, în condiţiile creşterii veniturilor disponibile şi a încrederii în climatul economic, cheltuielile cu consumul guvernamental vor începe să înregistreze dinamici pozitive, după doi ani de diminuare, care să asigure totuşi reducerea ponderii lor în produsul intern brut şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor bugetare.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii se vor menţine la niveluri ridicate, înregistrând creşteri - în termeni reali, în general, de peste 10%. Exportul net va contribui negativ la creşterea reală a produsului intern brut pe toată perioada. Luând în considerare tendinţa de consolidare a creşterii economiei mondiale în următoarea perioadă, ca efect al depăşirii crizei economice şi financiare, în perioada 2012-2014 se estimează creşteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 13,6%, iar la importuri de 11,6%. Ca urmare, ponderea deficitului comercial FOB-FOB în PIB se va situa pe un trend descendent, atingând nivelul de 2,4% în anul 2014. Pentru exporturile intracomunitare se estimează un ritm mediu anual de creştere de 13,1% iar pentru importurile intracomunitare 11,1%. Mult mai dinamice vor fi exporturile extracomunitare, care vor realiza o creştere medie de 14,8%, peste medie cu 1,2 puncte procentuale.

Construcţia bugetară pe orizontul de timp 2011-2014 a fost configurată în condiţiile consolidării conceptului de guvernanţă economică lansat la nivel european, care cuprinde un amplu pachet legislativ, ce va introduce mai multă disciplină şi rigoare în procesele macroeconomice din ţările membre ale UE şi va preveni viitoare crize. Consolidarea fiscală este o condiţie imperativă pentru o economie eficientă şi competitivă şi are în vedere pentru anul 2011 un deficit bugetar de 4,4% din PIB şi, respectiv, pentru perioada 2012-2014 un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Unul din obiectivele fundamentale ale Guvernului este continuarea consolidării fiscal-bugetare; eforturile de consolidarea a poziţionat România pe o cale sigură în atingerea ţintelor fiscale pe termen scurt şi mediu, fiind necesare în continuare măsuri susţinute pentru asigurarea ajustărilor, prin menţinerea unor constrângeri de cheltuieli şi reforme fiscale structurale. Pentru perioada 2011-2012, precum şi pe termen mediu, consolidarea nu va fi de o asemenea anvergură precum cea întreprinsă în anii 2009-2010, dar va continua pentru a asigura o creştere economică mai stabilă, o economie mai eficientă şi mai competitivă.

Investiţiile reprezintă o prioritate absolută pentru Guvern, prin direcţionarea fondurilor publice către domeniul investiţiilor, precum şi prin accelerarea absorbţiei fondurilor europene, care pot suplimenta bugetul naţional şi ar ajuta economia să îşi mărească potenţialul de creştere.

Prioritizarea investiţiilor va avea ca fundament creşterea capacităţii de planificare şi monitorizare a investiţiilor de capital prin crearea unei baze de date pentru proiecte, punerea în aplicare a Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii care are ca scop: realizarea, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi de interes local, realizarea sistemului de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, realizarea de reţele de alimentare cu apă a localităţilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru populaţia rurală, reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Bugetul anual va cuprinde în mod distinct credite bugetare pentru achitarea plăţilor restante din anul anterior şi nu vor putea fi făcute angajamente bugetare noi, dacă nu sunt plătite restanţele de la titlul de cheltuieli respectiv. De asemenea, o prioritate este şi îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi a managementului cheltuielilor, pentru a se evita reapariţia arieratelor prin pregătirea unui plan de acţiune care să includă un mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsuri de executare pentru a se evita acumularea de noi arierate. Cheltuielile de investiţii sunt prevăzute să deţină o pondere de 6,3% în PIB şi o pondere de aproximativ 17% în totalul cheltuielilor bugetare, contribuind astfel la stimularea creşterii economice.

Guvernanţa corporatistă preconizează "elaborarea unui Regulament de Guvernanţă Corporativă pentru companiile de stat prin care se vor stabili funcţiile membrilor Consiliului de Administraţie (CA) şi conducerii executive, precum şi competenţele şi responsabilitătile acestora". Se va urmări responsabilizarea CA şi a managementului pentru încheierea de contracte de administrare şi de mandat cu sarcini concrete şi comensurabile în indicatori economici. CA va institui un control al conducerii, va monitoriza conflictul de interese şi va proteja drepturile acţionarilor, îmbunătăţirea structurii CA prin creşterea independenţei lor şi dezvoltarea unor forme eficiente pentru realizarea celor mai importante funcţii. Principalele funcţii ale CA vor fi transpuse într-un plan de lucru sau alt document de referinţă care va descrie şi procedurile de punere în aplicare a acestor funcţii. Ministerul Finanţelor Publice va verifica respectarea prevederilor legale în ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor financiare ale operatorilor economici. Aceştia din urmă vor raporta periodic rezultatele financiare ministerelor în coordonarea cărora se află pentru a putea fi luate măsurile de redresare şi corecţie a eventualelor deviaţii de la parametrii stabiliţi iniţial prin contractele de mandat şi bugetele de venituri şi cheltuieli. Conflictele de interese vor fi monitorizate, iar Consiliile de Administraţie şi MFP vor verifica respectarea prevederilor legale privind utilizarea eficientă a resurselor financiare.

Politica bugetară promovată de Guvern pentru anul 2011 este una prudentă, restrictivă, care are în vedere continuarea eforturilor de consolidare fiscală pentru atingerea unei ţinte de deficit de 4,4% din PIB, potrivit Proiectului Planului de convergenţă, elaborat de Executiv. Estimarea veniturilor bugetare s-a bazat pe menţinerea neschimbată a cotelor de impozitare pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi TVA, lărgirea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar cu impact asupra Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, suplimentarea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării şi administrării impozitelor.

Politica de cheltuieli are ca principală provocare asigurarea continuităţii ajustărilor, prin menţinerea unor constrângeri bugetare şi prin continuarea reformelor structurale. Cheltuielile de personal au fost limitate la o anvelopă de 39 miliarde de lei (excluzând plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru militari în valoare de 1,6 miliarde lei, în conformitate cu noua lege a pensiilor) reflectând politica de reducere a acestora faţă de anii anteriori. Printre măsurile punctuale se remarcă neacordarea primelor de vacanţă şi a celui de-al 13-lea salariu şi limitarea, în continuare, a angajărilor în sectorul public în limita a 15% din numărul de posturi vacantate în timpul anului. Se are în vedere prelungirea, şi în anul 2011, a măsurilor privind limitarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi reducerea subvenţiilor. Cheltuielile de investiţii sunt prevăzute să deţină o pondere de 6,3% în PIB şi de aproximativ 17% în totalul cheltuielilor bugetare.
Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de sub 3% din PIB în anul 2012, 2,5% din PIB în 2013 şi 1,9% din PIB în anul 2014 (cifre conform metodologiei cash). Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, dar şi ca urmare a măsurilor avute în vedere de ANAF privind reducerea evaziunii şi a ponderii economiei subterane, majoritatea veniturilor bugetare vor continua trendul ascendent, atât în valoare absolută, cât şi raportat la PIB, respectiv un avans de 2,2 puncte procentuale în PIB în anul 2014 comparativ cu realizările anului 2010.

Veniturile bugetare pentru 2011 au în vedere continuarea eforturilor de consolidare fiscală pentru atingerea unei ţinte de deficit de 4,4% din PIB. Pentru perioada 2012-2014, veniturile bugetare au fost estimate în creştere constantă, ajungând la un nivel de 34% din PIB în 2012, 34,5% din PIB în 2013 şi 35% din PIB în 2014. Sumele prognozate suplimentar prin implementarea programului de reformă reprezintă 0,8 puncte procentuale din PIB pentru anul 2012, iar pentru anul 2013 şi 2014 sumele respective cresc cu câte 0,5 puncte procentuale în fiecare an.

Absorţia fondurilor europene reprezintă un obiectiv strategic al României, în perioada 2011-2013, şi, în acelaşi timp, fructificarea unui beneficiu major al aderării la UE. Acest deziderat presupune concentrarea unor eforturi substanţiale pentru asigurarea unui sistem eficient de accesare şi implementare a fondurilor şi eliminarea/limitarea oricăror bariere ce pot afecta procesul de absorbţie. Din fondurile post-aderare, pentru perioada 2011-2013 sunt estimate a fi rambursate de UE sume totale de 18,113 miliarde de euro.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 14725 / 16343
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Rundă de promovări în echipa ZRVP. Opt avocați pornesc spre noi provocări profesionale
O nouă rundă de promovări la NNDKP. Roxana Abrașu intră în rândul partenerilor, alți avocați din linia a doua fac un pas înainte în carieră
Victorie definitivă într-un litigiu în domeniul prețurilor de transfer pentru echipa RTPR
Bohâlțeanu & Asociații cooptează în echipă un fost director juridic și afaceri corporative al unei multinaționale din energie. Cosmin Predoiu devine partener în cadrul firmei
Lady Lawyers dețin o pondere importantă în cadrul Popescu & Asociații | În avocatură, viziunea și creativitatea sunt elemente esențiale, care fac diferența de fiecare dată, spun doamnele avocat. Munca, studiul continuu, seriozitatea și responsabilitatea pavează drumul către succes
Echipa de M&A de la ZRVP asistă mai multe tranzacții în care vânzători autohtoni își transferă businessul către investitori locali sau internaţionali. Anca Danilescu, Senior Partener: Lichiditatea la nivel macro este încă semnificativă şi estimez că va rămâne la fel pe tot parcursul anului. Cei care vor finaliza un exit curat în 2021 vor fi câştigătorii următorului deceniu
Echipa de M&A de la BSMP are pe masa de lucru cinci proiecte în diverse stadii, după cel mai bun an din istoria firmei, cu tranzacții semnificative în domenii precum oil & gas, farma sau aviation. Investitorii se uită acum la tranzacții semnificative, spre deosebire de criza din 2008, când focusul era pe business-uri în dificultate, spun partenerii care coordonează practica
LegiTeam: ZRVP recrutează avocat definitiv (Litigii)
LegiTeam | Popovici Nițu Stoica & Asociații recrutează avocați de Concurență (3-5 ani)
Consultanța aferentă proiectelor de regenerabile, în special solar și vânt, a urcat subtanțial ca pondere absolută în portofoliul Vlăsceanu, Ene și Asociații. De vorbă cu partenerul Daniel Vlăsceanu despre cele mai sensibile aspecte ale industriei, proiecte, planuri și clienți
Litigiu privind anularea actelor autorităților fiscale pentru stabilirea prețurile de transfer câștigat de avocații NNDKP
LegiTeam | Popovici Nițu Stoica & Asociații recrutează avocați de Concurență și ̸ sau GDPR (1-3 ani)
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...