ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noua lege a insolventei, comentata de cele mai importante firme de avocati. Schimbari importante, avantaje si riscuri

17 August 2014   |   Stefania Enache

Plecand de la ideea ca noua lege valorifica experienta de pana acum in acest sector, specialistii spera intr-o imbunatatire in desfasurarea procedurilor de insolventa.

 
 
Noul act normativ, care reglementeaza acest sector si care concentreaza intr-un singur document  legislatia aplicabila in materie de insolventa, ar trebui sa duca la o insanatosire a mediului de afaceri, mizand pe redresarea debitorilor viabili  si reinsertia acestora in circuitul economic. Specialistii  consultati de BizLawyer au analizat  efectele pe care aplicarea noii legi a insolventei le va avea asupra economiei, dar si zonele pe care legiuitorul le-a scapat din vedere. Avocatii de business  au vorbit despre avantaje si riscuri, dar si despre schimbarile importante care intervin. . . 

In primul rand, ei au atas atentia ca efectele asupra economiei  nu sunt imediate, ele urmand  sa devina vizibile pe termen mediu si lung.” In teorie, prevederile noii legi ar trebui sa aiba efecte benefice, in sensul in care procedura va fi mai rapida atat cu privire la lichidarea eficienta si rapida a intreprinderilor lipsite de perspectiva reorganizarii, cat si cu privire la restructurarea celor aflate in dificultate, dar care ar putea avea sanse de redresare. Astfel, in economie vor ramane doar agentii economici viabili. Prevederile noii legi reprezinta un pas inainte in acest sens, fata de legea din anul 2006, si speram ca aplicarea lor va aduce efectele scontate in practica”, declara Radu Ropota, Senior Associate Clifford Chance Badea.


Un singur instrument legislativ

Emeric Domokos, avocat in cadrul firmei Schoenherr si Asociatii, subliniaza faptul ca principalul beneficiu  este acela  ca s-a ajuns   la „consolidarea legislatiei relevante intr-un singur instrument legislativ”, ceea ce „ar trebui sa conduca la o interpretare mai unitara a termenilor specifici precum si la aplicarea mai coordonata  a legii, respectiv la un proces de unificare a practicii nationale in materie”.

La randul sau, Christian Bogaru, managing partner in cadrul firmei Hammond Bogaru & Asociatii, puncteaza ca “legiuitorul a ales sa reuneasca in cadrul aceleiasi legi atat prevederi pentru prevenirea insolventei cat si procedurile propriu-zise de insolventa, fiind abrogata expres, conform art. 344  lit.  b), Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc cu modificarile ulterioare, ceea ce poate fi interpretat ca o preocupare pentru salvarea debitorului si crearea conditiilor pentru continuarea activitatii acestuia. Legea mai prevede dispozitii speciale privind procedura insolventei grupului de societati, dispozitii privind falimentul institutiilor de credit, dispozitii privind falimentul societatilor de asigurare/reasigurare, dispozitii privind insolventa transfrontaliera si unele norme de drept international privat aplicabile in materie. Din ansamblul Legii se poate constata faptul ca procedura insolventei este mai detaliat, mai amanuntit reglementata ceea ce va avea ca efect standardizarea procedurii si un control mai eficient al activitatii partilor implicate in procedura de insolventa, efecte pozitive pentru acest domeniu”.

Avocatii nu anticipeaza ca legea in sine sa aiba un impact major asupra economiei nationale. “Impactul va fi asupra unor proceduri ale insolventei care vor fi, in noua reglementare, mai oneste, transparente si echilibrate. Insolventa are, in primul rand, o cauza economica, un dezechilibru pe cash flow, posibile pierderi din activitatea curenta. Legea nu face decat sa stabileasca o procedura mai transparenta cu sanse de reorganizare in masura in care debitorul este unul viabil. De aceea, suntem foarte rezervati privind asteptarile Fiscului referitor la incasari evident superioare din procedura insolventei”, explica av. Stan Tirnoveanu, partener senior Zamfirescu Racoti & Partners.

Nu putem vorbi de un cod al insolventei


Schimbarea legislativa era insa mai mult decat necesara, dar “nu putem vorbi de un cod al insolventei in adevaratul sens al cuvantului, deoarece au scapat includerii in noua reglementare domenii importante cum sunt insolventa unitatilor administrativ-teritoriale sau insolventa persoanelor fizice. Totodata, daca am fi avut un cod al insolventei, ar fi fost necesara o procedura de adoptare de catre Parlament a acestui act normativ, astfel ca procedura de legiferare ar fi durat”, puncteaza Stan Tirnoveanu.

In plus, avocatii atrag atentia ca managerii de companii ar trebui sa fie atenti la cateva riscuri care ar putea interveni in activitatea firmelor. “Companiile vor trebui sa urmareasca mai atent plata creantelor devenite scadente, in prezent potrivit noii legi a insolventei, orice creditor detinind o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile poate formula cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitorului sau, spre deosebire de 90 de zile cat era conform vechii reglementari. S-a redus de asemenea si valoarea prag pentru deschiderea procedurii, de la 45.000 lei cat era pe vechea lege, la 40.000 lei in prezent. Reglementarea procedurii insolventei grupului de societati poate fi considerat d esemenea un factor suplimentar de risc“, precizeaza Tiberiu Csaki, Head of Dentons Bucharest Restructuring and Insolvency Group.

Principalul risc ce planeaza asupra celor mai multe companii este ca marea lor majoritate traverseaza o stare de dificultate financiara caracterizată de un grad de îndatorare mare și lichiditate scăzută, iar numărul firmelor care nu reusesc sa gestioneze corespunzator aceasta situatie si ajung in stare de insolventa iminenta a crescut in ultimii ani. « Noua lege a insolventei isi propune sa ofere cadrul legal in care sa poata fi atins acel echilibru intre drepturile creditorilor si cele ale debitorului cu scopul declarat de a creea premisele necesare redresarii societatii debitoare. Sigur, practica va arata daca scopul declarat va fi urmarit si realizat sau va ramane un deziderat. Sunt inca aspecte in noua reglementare care permit o abordare practica diferita in functie de perspectiva avuta in vedere sau de interesul urmarit, cu consedinte asupra deznodamantului insolventei (redresare sau faliment) insa nu s-a nascut inca actul normativ care sa nu aiba nevoie de imbunatatiri », spune Oana Olteanu, avocat senior in cadrul firmei Biris Goran.

Sunt si alte noutati care vin odata cu aparitia noii legislatii. Oana Olteanu aminteste despre faptul ca noua reglementare prevede obligatia debitorului care formuleaza o cerere de deschidere a procedurii insolventei de a notifica organul fiscal competent cu privire la intentia sa de a formula o astfel de cerere si prevede si posibilitatea ca organul fiscal sa efectueze inspectia fiscala in termen de 60 de zile de la data publicarii in Buletinul procedurilor de insolventa a notificarii prind deschiderea procedurii insolventei. «Practic, se creeaza o situatie privilegiata creditorului bugetar care, afland de iminenta deschiderii procedurii insolventei, poate intreprinde demersuri de executare silita ingreunand astfel misiunea administratorului judiciar in timpul procedurii insolventei si diminuand posibilitatile de redresare ale debitorului. Am intalnit situatii in care organul fiscal a interpretat gresit sau extracontextual actul economic si urmare a recalificarii actului economic a emis titluri de creanta pentru sume importante care au blocat activitatea societatilor comerciale. Noutati sunt si in ceea ce priveste cererile creditorilor – in prezent creditorul care detine o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile poate solicita deschiderea procedurii insolventei, iar procedura de solutionare a cererilor de deschidere a procedurii insolventei a fost accelerata. De asemenea, in timpul procedurii insolventei, conform noii reglementari, activitatea debitorului trebuie gestionata astfel incat sa fie evitata indatorarea societatii in timpul perioadei de observatie. In situatia in care societatea debitoare va inregistra debite catre furnizorii de utilitati, acestia au acum posibilitatea intreruperii furnizarii. De asemenea, orice creditor care inregistreaza in timpul perioadei de observatie o creanta certa, lichida si exigibila cu o valoare mai mare decat valoarea prag de 40.000 lei, poate solicita deschiderea procedurii falimentului. A fost diminuata si durata perioadei de observatie, astfel incat soarta societatii debitoare este acum transata intr-un timp mult mai scurt. Toate aceste aspecte de noutate, in masura in care jucatorii implicati nu actioneaza cu buna credinta, pot fi asimilate unor riscuri. De asemenea, conteaza foarte mult perspectiva – unele masuri sunt implementate in interesul creditorilor, iar altele sustin debitorul, astfel ca, per ansamblu cercul se inchide, iar plusurile si minusurile se anuleaza reciproc» , mai spune avocatul.

O alta modificare cu impact economic ar fi cea referitoare la „testul creditorului privat”. Radu Ropota mentioneaza ca este „un concept nou introdus de legea 85/2014 prin care, in cazul creditorilor bugetari se face o analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. In functie de rezultatul acestui test, nu va constitui ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment. Astfel, un creditor bugetar va putea sa accepte reducerea unei creante bugetare in faza de prevenire a insolventei sau reorganizare – ajutand debitorul sa se redreseze – daca testul va dovedi ca va putea obtine mai mult decat in cazul lichidarii debitorului. Aceasta situatie va avea un efect benefic si asupra creditorului bugetar care ar putea obtine mai mult in faza de prevenire a insolventei sau reorganizare decat daca va astepta lichidarea debitorului in procedura de faliment”.

Asa cum este structurata acum, legea lasa nesolutionata pe deplin insolventa regiilor autonome. „Pentru acestea, consideram ca este necesar un cadru legal special cu privire la insolventa, patrimoniul acestora fiind preponderent public, iar solutia lichidarii fiind contrara interesului public. Prin natura activitatii regiilor autonome, disfunctionalitatile in operare sau, si mai grav, incetarea activitatii si lichidare ar genera prejudicii semnificative beneficiarilor finali, care, in cele mai multe cazuri nefiind parte a procedurii, vor fi lipsiti de mijloacele legale pentru a-si apara interesele”, atrage atentia Dorin Petcu, partener al TZA Insolventa S.P.R.L.

Se urmareste redresarea debitorilor si protejarea creditorilor
 
Insolventa nu a fost vazuta pana acum ca o etapa in care o afacere este “bagata in carantina” pentru o tratare a bolilor de care sufera. Avocatii sunt de parere ca a venit timpul sa nu mai privim insolventa  ca pe ceva rau pentru economie. “Este modalitatea prin care economia scapa de corpurile bolnave incurabil, le insanatoseste pe cele tratabile si reintroduce in circuitul economic resurse valoroase (terenuri, utilaje, active necorporale etc). De aceea, nu credem ca noua lege privind procedurile de pre-insolventa si de insolventa va avea ca efect reducerea numarului de proceduri prin impunerea de bariere de diverse feluri. Limitarea accesului la procedura nu poate decat sa prejudicieze si mai mult creditorii si debitorii deopotriva, lipsindu-i, fara a pune altceva in loc, de un instrument de lucru esential si firesc intr-o economie de piata. Nume mari in piata au utilizat procedura insolventei pentru a se reorganiza si adapta unui nou climat economic. Amintim exemple precum Chrysler sau General Motors. Insolventa poate fi un foarte bun instrument de relansare a unei afaceri care, pe termen lung poate produce mult mai multe beneficii decat lichidarea imediata.Riscurile la care se expun societatile care apeleaza la protectia conferita de legislatia insolventei raman similare, doar ca prin noua lege putem aprecia ca s-au introdus instrumente de natura a le facilita reorganizarea, reducand hazardul moral existent in procedura reglementata prin Legea 85/2006”, afirma Dorin Petcu.

Plecand de la ideea ca noua lege valorifica experienta de pana acum  in acest sector, specialistii spera intr-o imbunatatire in desfasurarea procedurilor de insolventa. „Scopul legii vizeaza doua aspecte principale: pe de o parte, redresarea (reala) a debitorilor viabili iar, pe de alta parte, protejarea intereselor creditorilor, cautand sa asigure un echilibru intre aceste doua obiective majore. Or punerea in practica cu buna-credinta a acestor prevederi, de toate partile interesate (in principal de debitori si de creditorii acestora) nu ar trebui sa aduca riscuri pentru activitatea companiilor ci, dimpotriva, sa contribuie la o redresare reala a activitatii, acolo unde aceasta este cu adevarat posibila”, declara Peggy Suica-Neagu, Partener in departamentul de litigii al NNDKP.

Ce spun avocatii despre insolventa


Schimbarile aduse de noua lege a insolventei sunt menite sa incurajeze redresarea societatilor viabile, inclusiv prin consolidarea procedurilor de pre-insolventa, cum ar fi concordatul preventiv. Prin urmare, este putin probabil ca noua lege sa declanseze un val de falimente in economie ci, dimpotriva, sunt sperante ca aceasta sa genereze o crestere a numarului de societati care vor reusi sa-si redreseze activitatea.  Orice lege este perfectibila iar, in contextul economic actual, se impunea cu atat mai mult o imbunatatire a cadrului legal privind insolventa, care sa sprijine mediul de afaceri prin crearea unor parghii juridice menite sa accelereze procedura de insolventa si sa sprijine societatile viabile, aflate in dificultate financiara.”
Iulian Iosif, partener in cadrul firmei Musat& Asociatii .

Cresterea numarului de falimente nu este rezultatul aplicarii legii insolventei in mod particular, ci de starea economica. Este adevarat ca au fost cazuri de utilizare extrema a anumitor prevederi ale legii, dar starea de faliment a unei societati nu este data de aplicarea sau nu a unei anumite reglementari, ci in primul rand de incapacitatea acesteia de a face fata la obligatiile asumate in derularea activitatii.
Motivele intrarii in incapacitate de plata nu au legatura cu legea insolventei, indiferent ca vorbim de legea din 2006 sau cea intrata recent in vigoare. Legea observa in primul rand indeplinirea conditiilor pentru ca o societate sa fie supusa prevederilor acesteia, iar mai apoi reglementeaza procedura, precum si drepturile, obligatiile si atributiunile participantilor la procedura
.”
Dorin Petcu, partener al TZA Insolventa S.P.R.L.


Noua lege poate insa ridica o serie de probleme in privinta „facturilor pentru utilitati”. Orice furnizor de servicii curente - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau averea acestuia, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.  Pentru serviciile furnizate in asemenea conditii debitorul are, bineinteles, obligatia de a le achita cu dreptul, insa, la un termen de plata de 90 de zile.  Daca totusi, debitorul nu achita creantele nascute dupa deschiderea procedurii insolventei, aferente serviciilor prestate, in cele 90 de zile acordate ca un termen de gratie de legiuitor, furnizorul de utilitati este indreptatit sa intrerupa furnizarea serviciilor, urmand ca furnizarea acestuia  sa fie reluata dupa achitarea creantelor generate de furnizarea sa dupa data deschiderii procedurii insolventei.
Emeric Domokos, avocat Schoenherr si Asociatii.


Evolutia activitatii companiilor in timp a determinat  legiuitorul sa constientizeze necesitatea unui echilibru intre interesele in concurs, dar si eficientizarea procedurii.In plus, includerea unor prevederi legate de grupurile de societati (care sunt o realitate economica ce nu poate fi ignorata) era  de asemenea necesara,  intrucat permite elaborarea unor planuri de reorganizare compatibile si coordonate la nivelul societatilor din grup, fiind instituita obligatia de cooperare a administratorilor judiciari numiti. Desigur ca practica este cea care va valida aceste principii si obiective - dar, pentru a le putea pune in practica, legea trebuie mai intai sa le prevada.”
Peggy Suica-Neagu, Partener in departamentul de litigii al NNDKP.

« Noua reglementare aduce unele imbunatatiri, dar credem ca efectele in practica nu vor fi atat de mari si apreciem ca sperantele de crestere majora a sumelor colectate la bugetul de stat nu au fundamente solide. 
Dincolo de declaratiile de bune intentii ale legiuitorului, numai in practica se va putea constata astfel in ce masura Legea nr. 85/2014 ii va proteja in mod real pe creditori de un potential comportament contraproductiv din partea debitorilor, care fie din neglijenta grava, fie prin frauda isi insusesc importante valori patrimoniale in dauna fostilor lor parteneri. Am observat in acest sens ca noua lege nu a modificat substantial cercul persoanelor care pot exercita actiuni in anularea actelor frauduloase sau in materia angajarii raspunderii patrimoniale, iar pe de alta parte a scurtat termenul perioadei suspecte pentru acte frauduloase de la 3 ani la 2 ani. Debitorul ramane deci destul de bine protejat in asemenea situatii, iar riscul blocarii unor asemenea demersuri de creditori controlati de debitor – ca si al interferarii acestora in procedura si in alte modalitati - ramane crescut.
Pentru ca legea sa poata intr-adevar sa isi atinga scopurile, de satisfacere a creditorilor care se confrunta cu neplata creantelor lor, pe de o parte, iar pe de alta parte sa ofere o sansa societatilor debitoare potential viabile, este nevoie de un comportament corespunzator al principalilor actori ai procedurii de insolventa si de un anumit grad de sofisticare al acestora. Doar asemenea parti vor accepta sa primeasca o parte mai mica decat creanta lor, intr-un plan de reorganizare, pentru creditori, respectiv sa se vada constransi la cheltuieli extrem de stricte si profit zero pe perioada unui plan de reorganizare, in ceea ce ii priveste pe debitori si in special pe actionarii acestora.
»
Viorel Dinu, Partner Bondoc si Asociatii, coordonator al departamentului de litigii si insolventa.

Astfel cum se prevede chiar in cuprinsul Legii nr. 85/2014, la final, legea transpune Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 125 din 5 mai 2001, cerinta pe care o indeplinea, partial, si vechea reglementare.In raportul Bancii Mondiale de evaluare a sistemelor de insolventa si de protectie a drepturilor creditorilor – ROSC 2012, procedura insolventei(in vechea reglemenatre) a fost perceputa  ca indelungata, costisitoare si cu efecte de depreciere a activelor debitorulului. Din aplicarea Legii nr. 85/2006(vechea reglementare) s-a constatat atat de catre teoreticieni cat si de practicieni faptul ca legea nu acoperea/nu reglementa unele situatii care puteau aparea in procedura insolventei iar in unele cazuri drepturile participantilor la procedura nu erau suficient de bine aparate. De asemeni, durata procedurilor si o parte din prevederile fostei legi a insolventei care permiteau, in unele cazuri, dezvoltarea unei conduite a debitorilor in dauna drepturilor creditorilor a avut rezultat si o reducere substantiala a inetresului creditorilor pentru aprobarea/agrearea reorganizarii unor debitori care se puteau redresa. Pentru motivele expuse anterior, se impuneau schimbari in legislatia privind insolventa. In viitor, se va putea constata, in practica, daca noua lege corespunde realitatiilor economice si dinamicii mediului de afaceri din Romania
Christian Bogaru, managing partner Hammond Bogaru & Asociatii


Pentru companiile viabile nu apar riscuri suplimentare, ba din contra, asanandu-se mediul economic, stabilindu-se efectiv tratamentul creantelor curente, neplata creantelor care sunt in perioada de reorganizare permite creditorului dreptul de a cere trecerea la faliment. Pentru companiile in insolventa nu vor creste riscurile nerezonabil, ci doar se vor diminua practicile abuzive, ostile, manipularile dispozitiilor legale in frauda creditorilor. Cu titlu de exemplu, perioada de observatie mentinuta la infinit, cu coniventa unor creditori controlati de catre debitoare, va fi stopata, pentru aceasta procedura fiind stabilita acum o perioada de maxim un an de zile
Stan Tirnoveanu, partener senior Zamfirescu Racoti & Partners.

Din pacate, Romania este pe primul loc in Europa in ceea ce priveste numarul companiilor care au intrat in procedura insolventei in ultimii ani si nevoia unui cadru legislativ coerent si armonizat cu legislatia europeana era cu atat mai apasatoare. Astfel cum rezulta si din expunerea de motive a Regulamentului CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa, la nivelul Uniunii Europene s-a incercat uniformizarea practicilor privind insolventa si instituirea unui echilibru intre drepturile participantilor la procedura insolventei. Legea nr. 85/2006 permitea celor de rea credinta sa procedura insolventei, iar debitorului sa savarseasca anumite abuzuri prin interpusi. De asemenea, faptul ca, anumite situatii nu au fost reglementate expres au dat nastere unei jurisprudente divergente – aceeasi situatie de fapt, a fost tratata juridic diferit de instantele de judecata (de ex: situatia societatilor de leasing si drepturile acestora rezultate din contractele de leasing era tratata diferit, executarea antecontractelor de vanzare cumparare incheiate inainte de data deschiderii procedurii insolventei era tratata diferit, etc.)"
Oana Olteanu, avocat senior in cadrul firmei Biris Goran.

"Intrarea in vigoare a noii legi nu credem ca va duce la declansarea unui val de  insolvente, dimpotriva, credem ca intr-o prima faza numarul acestora se va diminua.Trebuie punctat ca Romania avea nevoie de o schimbare, mai ales avand in vedere necesitatea implementarii bunelor practici recunoscute international, care se regasesc in Principiile privind Efectivitatea Insolventei si Drepturilor Creditorilor/Debitorilor si in Raportul privind Respectarea Standardelor si Codurilor (“ROSC”), elaborate de Banca Mondiala,  si recomandarile Comisiei Europene.”
Tiberiu Csaki, Head of Dentons Bucharest Restructuring and Insolvency Group

Speram ca unul dintre efectele benefice va fi descurajarea abuzurilor si a profitarii de procedura insolventei in alte scopuri decat cele legale si prelungirea acesteia in mod nejustificat. Aceasta practica a avut efecte economice nefaste atat pentru creditori, cat si pentru debitor, care nici nu se reorganizeaza, nici nu se lichideaza, astfel incat actionarii sa se poata concentra pe o noua afacere. In acest sens, apreciem pozitiva modificarea normelor privind instanta competenta, care practic limiteaza asa-numitul 'forum shopping' (situatia in care un debitor isi muta sediul intr-o jurisdictie pe care o considera , cu cateva zile inainte de a depune cererea de deschidere a insolventei). Sub noua lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, tribunalul competent pentru a deschide insolventa va fi determinat, in cazul in care sediul a fost schimbat cu mai puţin de 6 luni anterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, in functie de 'sediul principal al debitorului cu care acesta figura la registrul comerţului, respectiv in registrul societaţilor agricole sau in registrul asociaţilor şi fundaţiilor inainte de schimbare'
Vlad Peligrad, Counsel Clifford Chance Badea




Topul schimbarilor pozitive pentru economie

Noua legislatie in materie de insolventa nu aduce riscuri majore  pentru activitatea companiilor, venind insa cu o serie de schimbari  care pot influenta in mod pozitiv mediul economic autohton.

Iulian Iosif, partener in cadrul firmei Musat& Asociatii, spune ca‚ „spre deosebire de vechea reglementare, noua lege incurajeaza creditarea societatilor aflate in insolventa, asigurand o prioritate speciala pentru recuperarea acestor sume. Speram ca astfel sa creasca numarul societatilor care vor reusi sa-si redreseze in timp util activitatea si sa reintre in mod activ in circuitul economic”. El vede si alte efecte benefice, evidentiind faptul ca, “in ceea ce priveste afacerile lipsite de perspective de redresare, noua lege ofera mijloace juridice suplimentare pentru accelerarea procedurii de insolventa si, implicit, pentru o eliminare mai rapida din economie a acestor afaceri neviabile”.

Nu in ultimul rand, noua lege aduce anumite corectii procedurale menite sa descurajeze insolventele frauduloase. Astfel, spre exemplu, in practica se intalneau numeroase situatii in care anumite societati se foloseau de procedura de insolventa pentru a se eschiva de plata datoriilor curente, beneficiind astfel de un avantaj neloial fata de societatile concurente. Noua lege a insolventei confera insa creditorilor posibilitatea de a solicita intrarea in faliment a debitorului, in cazul in care acesta nu isi achita datoriile curente, care depasesc valoarea-prag de 40.000 lei, in termen de cel mult 60 de zile de la scadenta”, mai explica avocatul de la Musat&Asociatii.

Si reprezentantul firmei TZA Insolventa S.P.R.L. a realizat un top al schimbarilor pozitive pe care noua lege le aduce. Astfel, in materie de reorganizare, specialistul a nominalizat introducerea pragului de minim 30% din masa credala pe langa votul pe categorii pentru aprobarea planului de reorganizare si revenirea la cuantumul creantelor din tabloul definitiv in situatia esuarii planului.

Prima masura, cea de introducere a pragului de minim 30% din masa credala, este un pas spre normalitate. Daca ne raportam la modalitatea de decizie in cadrul unei societati comerciale, respectiv majoritatea simpla din numarul voturilor asociatilor/actionarilor, un prag de 30% poate parea chiar mic. Aceasta masura este un pas spre normalitate in conditiile in care o minoritate din punct de vedere al ponderii in masa credala inca poate decide cu privire la aprobarea unui plan de reorganizare. Pe de alta parte, masura exclude posibilitatea aprobarii unui plan de reorganizare fara acordul unui creditor majoritar cu o pondere de peste 70% din totalul masei credale, situatie intalnita in special in creditarile proiectelor imobiliare, unde bancile detin ponderi semnificative din totalul creantelor. La fel de justificata este si masura de revenire la cuantumul creantelor din tabloul definitiv in situatia esuarii planului, astfel incat pentru creantele remise prin planul de reorganizare, creditorii pot cel putin sa faca uz de beneficiile fiscale ce rezulta in urma pronuntarii unei hotarari de inchidere a procedurii falimentului, chiar daca in aceasta procedura nu a fost recuperata fie si macar in parte creanta lor”, explica Dorin Petcu.

Si limitarea perioadei de observatie la un an este o noutate in reglementarea insolventei. Deseori creditorii s-au plans de prelungirea excesiva a perioadei de observatie din cauza contestatiilor formulate in procedura, uneori chiar de catre debitor. Astfel, noua reglementare ar trebui sa aduca un plus in celeritatea procedurii, principiu altminteri fundamental al procedurii insolventei.

O alta prevedere pe care o consideram importanta este revenirea la tabelul definitiv a tuturor creantelor impotriva debitorului si renasterea creantelor ce fusesera reduse prin plan, in ipoteza in care planul esueaza sau debitorul ajunge in faliment. Se asigura astfel  o mai buna protectie a interesului creditorilor si este descurajata o anume practica de propunere a unor planuri neviabile in scopul de a se beneficia de reducerea unor creante (asa-numitul al creantelor).Un element de noutate absoluta este conceptul , extrem de util pentru clarificarea situatiei statului in calitatea sa de creditor, prin raportare la problematica ajutorului de stat.  Astfel,  daca un creditor privat pus in aceleasi conditii cu creditorul bugetar ar accepta o reducere a creantei sale prin planul de reorganizare propus, o eventuala acceptare de catre creditorului bugetar al unui astfel de plan (care propune reducerea creantei sale) nu constituie ajutor de stat.  Prin aceasta s-a solutionat problema imposibilitatii creditorilor bugetari de a accepta un plan de reorganizare sau concordant preventiv, in conditiile in care nu se realizeaza o incasare a intregii creante, de teama de a nu fi considerat ca prin aceasta s-ar fi acordat, de fapt, un ajutor de stat. In egala masura, noua reglementare contine masuri menite sa sporeasca celeritatea procedurii, pentru a sprijini o redresare in timp util (din perspectiva debitorului), dar si o cat mai rapida recuperare a creantelor (din perspectiva creditorilor). Intre aceste masuri se numara si limitarea duratei perioadei de observatie la maximum 12 luni, in scopul limitarii unor posibile abuzuri ale debitorilor.  De asemenea, noua reglementare prevede si posibilitatea deblocarii procedurii de catre judecatorul sindic, in cazul in care creditorii sunt inactivi, la sesizarea administratorului/lichidatorului judiciar”, puncteaza si Peggy Suica-Neagu.

Topul este completat de avocatul Stan Tirnoveanu, care mizeaza pe faptul ca prin aplicarea noii legislatii se va realiza o curatare a mediului economic de falsi agenti economici in sensul ca neplata obligatiilor curente ale debitorilor nascute dupa data confirmarii planului de reorganizare va trebui facuta sub sanctiunea expresa si neechivoca a trecerii la faliment. In acest mod, aparentii agenti economici vot fi disciplinati, vor plati creantele curente, nu va creste volumul arieratelor in economie pentru ca debitorii vor trai cu spectrul platii datoriilor curente sub sanctiunea falimentului. “O alta prevedere legala care duce la viabilizarea procedurii si maximizarea averii debitorului este aceea ca se permite finantarea in perioada imediata deschiderii procedurii in perioada de observatie pentru luarea masurilor de conservare (ex. plata pazei, a serviciilor de furnizare a energiei sau alte elemente care presupun conservarea patrimoniului), fie ca procedura va continua spre reorganizare sau spre faliment. Uneori, perioada de observatie este cheia de bolta a cresterii sanselor de reorganizare a societatii aflate in insolventa, sau a maximizarii averii prin masuri de conservare”, mai spune avocatul


 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 10993 / 16565
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BUCHAREST ARBITRATION DAYS - 2021 | Towards a reform in arbitration - a particular view on construction disputes -- June 3rd and 4th
Cum văd investitorii, băncile și autoritățile al doilea val de investiții în energia regenerabilă. Concluziile evenimentului Schoenherr și Asociații SCA dedicat acestui sector
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Banking&Finance Practice Group
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Corporate and M&A Practice Group
Victorie definitivă la ICCJ a echipei de litigii de la RTPR, care a apărat interesele Electrica. Miza a fost menținerea sistemului de distribuție a energiei electrice din România
Avocații Bondoc & Asociații au asistat Restart Energy în emisiunea de obligațiuni ‘verzi’. Trei parteneri au coordonat echipele implicate în proiect
Ana Radnev, Cristina Reichmann și Varinia Radu, partenere CMS România, desemnate Women Leaders 2021 de către IFLR1000. Horea Popescu, Managing Partner: Nominalizările atestă o dată în plus statutul CMS de lider global în ceea ce privește promovarea egalității de șanse și susținerea în carieră de care se bucură avocații noștri
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAȚII recrutează asistent ̸ ă | secretar ̸ ă recepție
Stratulat Albulescu își extinde practica de Drept Societar ̸ Fuziuni și Achiziții prin cooptarea a doi avocați colaboratori seniori
Cum comentează specialiștii în insolvență de la Mușat & Asociații modificarea legislației. Proiectele gestionate anul trecut au generat profit substanțial, iar avocații anticipează că o creștere semnificativă se va înregistra în continuare în materia insolvenței și preinsolvenței | Cristi Tudor, Partener: Ne așteptăm ca serviciile noastre de asistență și analiză pe perioada unui management de criză să fie la mare căutare
Bondoc si Asociații, succes în recurs într-un litigiu complex cu privire la fonduri europene. Partenerul Viorel Dinu a coordonat echipa
Numiri noi pe poziții de coordonare la Kinstellar București | Magdalena Răducanu (ex-Dentons) se alătură cu titlul de Of Counsel și Coordonator al departmentului local de Banking & Finance, iar partenerul Zsuzsa Csiki va prelua conducerea departamentului local de Corporate M&A
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...