ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Tichetele valorice, eficiente în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare (studiu Academia Română)

31 Ianuarie 2018   |   Ioana Duta

La fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa.

 
 
Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape patru lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română - Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu' pentru Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET).

Potrivit sursei citate, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa.

"Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase "valuri' succesive de impuls economic", precizează realizatorii cercetării.


În viziunea autorilor studiului, primul "val' se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă (impozit pe salariu la nivelul angajaţilor care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenţilor de tichete) în timp ce al doilea "val' face referire la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăţi cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor.

De asemenea, al treilea "val' conduce la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum şi de locuri de muncă de tip non-salarial (convenţii de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activităţi pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenţii de tichete de masă, la firmele curierat.

"Al patrulea "val' se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuţii sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate. Al cincilea "val' se referă la creşterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populaţiei) generat de noii salariaţi, precum şi noile persoane ocupate non-salariate. Al şaselea "val' se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar", se arată în concluziile studiului de specialitate.

Conform datelor incluse în cercetare, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. În plus, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei, din care: TVA de 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale în cuantum de 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu de un miliard de lei şi impozit pe profit de 111,6 milioane lei. Soldul a fost pozitiv pentru bugetul public şi s-a situat la 133 de milioane de lei.

Studiul Academiei Române evidenţiază, totodată, că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. "Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită 'ecoului' pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală", notează sursa citată.

Pentru anul 2019, cercetarea relevă faptul că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. De asemenea, tot pentru anul viitor şi restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Pe acest fond, în studiu se recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

Studiul de cercetare 'Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)' a fost derulat în lunile octombrie - noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.

Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) reuneşte principalii trei emitenţi de tichete valorice din România - Edenred, Sodexo şi Up România. De la înfiinţarea sa în 2004, APET s-a implicat în dezvoltarea sistemului de tichete din România: tichete de masă, tichete cadou, tichete/vouchere de vacanţă, tichete sociale şi tichete de creşă.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 11529 / 19536
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Kristalina Georgieva (FMI): Nu putem exclude o posibilă recesiune globală anul viitor
Băiculescu & Asociații își consolidează echipa prin cooptarea a doi avocați | Vasile Băiculescu, Managing Partner: Interesul nostru pentru avocați talentați și cu experiență relevantă rămâne deschis
Cum s-a schimbat România în ultimul deceniu și ce spun expații din avocatură despre viața, oamenii și experiențele de aici | Gianluca Carlesso (Carlesso Law Firm), avocatul care lucrează din București, Roma și Milano: Țara este sigură, piața avocaturii este una competitivă, iar relația cu autoritățile este transparentă. Prezența multor străini și cunoașterea limbilor străine de către români fac posibilă socializarea, stabilirea de prietenii și schimbul de experiențe
Avocații CEE Attorneys - Boanță, Gîdei și Asociații obțin o decizie cu impact semnificativ asupra procedurilor cu autoritățile publice. CAB anulează unele prevederi din Ordinul 991 ̸ 2021
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000: The World’s Leading Patent Professionals - 2022”. ZRVP, Mușat & Asociații și NNDKP, în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
Studiu Refinitiv | Cum și-au împărțit firmele de avocatură harta fuziunilor și achizițiilor din zona EMEA după primele cinci luni din 2022. CMS domină clasamentul general, iar o firmă cu 200 de avocați ocupă primul loc în Europa Estică
LegiTeam | Bulboacă & Asociații recrutează Avocat Senior (Banking & Finance)
LegiTeam | Bulboacă & Asociații recrutează Avocat Stagiar (Banking&Finance)
În ciuda condițiilor grele în care se derulează afacerile, preocuparea pentru respectarea regulilor privind protecția datelor personale nu și-a pierdut importanța, spun avocații CEE Attorneys | Krisztina Voicu, Partener: Am construit o echipă specializată în protecția datelor personale, formată din avocați care au deja experiență considerabilă în această arie. Unul din trei proiecte presupune abordare și consultanță și din perspectiva GDPR
Aria de Employment de la Mușat & Asociații a avut în ultimul an o încărcătură constantă de proiecte de anvergură, atât din perspectiva activității de consultanță, cât și în sfera litigiilor de muncă | De vorbă cu avocații firmei despre mandatele strategice încredințate de companii lideri în industrii variate și provocările anului 2022 pe piața muncii. Creșterea numărului de cereri care vizează restructurarea afacerii, urmată de șomaj tehnic sau de concedieri, evidențiată în analiza tendințelor observate de specialiști anul acesta
Noile tendințe și schimbarea priorităților pe piața muncii, analizate de avocații ZRVP | Cătălin Micu, Partener: Firmele se vor concentra pe gestionarea celor două segmente de salariați care vor prinde cel mai probabil contur: „angajații inhouse” și „angajații freelanceri” . Proiectele cu un consum semnificativ de resurse sunt cele în care se lucrează la „rescrierea” procedurilor ̸ politicilor necesare pentru implementarea pe termen lung a sistemului de lucru hibrid
Pharmaceuticals & Life Sciences | Chiar dacă o anumită incertitudine a fost creată de pandemia Covid-19 sau de războiul din Ucraina, România pare că rămâne o piață interesantă, cel puțin la nivel regional, spun avocații Filip & Company. Silviu Vasile (Counsel): Am asistat în mandate ce au implicat relocarea unor activități din Ucraina în România. Este posibil ca, pe măsură ce războiul se prelungește, să întâlnim și situații de deschidere de activități medicale în România sau de dezvoltare a unor capacități suplimentare de producție sau distribuție
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...