Stocurile de urgență: ce riscă operatorii care nu respectă legea

În ultima perioadă, securitatea aprovizionării cu produse energetice a devenit un subiect tot mai sensibil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al instabilității de pe piețele internaționale. 

Pentru a evita perturbarea aprovizionării cu produse petroliere, România, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, este obligată să mențină stocuri minime de urgență de țiței și produse petroliere. 

Cadrul legal prin care au fost transpuse obligațiile asumate de România la nivelul Uniunii Europene  este Legea nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și / sau produse petroliere. Prin acest act normativ este reglementat nu doar nivelul stocurilor, ci și modul de administrare și sancțiunile pentru neconformare. 

Nivelul stocurilor minime reprezintă cel puțin cea mai mare valoare dintre cantitatea aferentă importurilor nete pe o perioadă de 90 de zile și cantitatea aferentă consumului intern pe o perioadă de 61 de zile, calculată pe baza mediei zilnice. 

Conform Ordinului Ministerului Energiei nr. 622/2025, în perioada 1 iulie 2025 - 30 iunie 2026,  în România sunt 18 agenți economici care au obligația constituirii unor astfel de stocuri.

Menținerea stocurilor de urgență nu este o obligație pur formală. Controalele efectuate de autoritățile competente au rolul de a se asigura că stocurile există, sunt disponibile rapid și pot fi puse în circulație, atunci când situația o impune.

Legea nu se limitează la stabilirea obligațiilor, ci prevede și un regim contravențional clar pentru situațiile în care acestea nu sunt respectate. Operatorii economici care nu își îndeplinesc responsabilitățile privind stocurile de urgență pot fi sancționați, tocmai pentru a preveni comportamentele care ar putea pune în pericol siguranța energetică.

Printre  faptele considerate contravenții enumerăm neconstituirea sau nemenținerea stocurilor minime obligatorii și diminuarea nejustificată a rezervelor sau folosirea acestora în alte scopuri decât cele permise. În cazul constatării acestor contravenții, măsurile pot include amenzi contravenționale de până la  3% din cifra de afaceri realizată pe teritoriul României în anul financiar anterior.

Aplicarea sancțiunilor nu are un scop pur punitiv, ci urmărește protejarea unui interes public major: securitatea energetică a României. În lipsa unor rezerve reale și bine gestionate, orice criză pe piața petrolului s-ar putea transforma rapid într-o problemă economică și socială de amploare.