Anastasiu: Cred că ne vom îneca în atâţia bani europeni, pentru că nu ştim ce să facem cu ei şi nu vom absorbi nimic

 

"Fără investiţii mari în educaţie, nu cred că vom avea şanse foarte mari, cel puţin pe termen mediu şi lung. Se va vedea peste câţiva ani. Aici discutăm inclusiv de educaţie antreprenorială şi financiară. Dacă vă uitaţi la proiectul de relansare economică a ţării, veţi vedea că la educaţie veţi vedea doar partea de hard, nu şi de soft. Investim în şcoli, în aducerea wc-urilor în interior, în capabilităţi digitale, foarte frumos, dar când vorbim despre mindset-ul dascălilor şi al părinţilor, acolo nu este nimic. Deci trebuie să investim în primul rând în resursa umană, în educaţie, în antreprenoriat, în adminstraţia publică, părerea mea este că nu avem nicio şansă să absorbim nimic", a arătat Anastasiu.

 

Mai exact, fără a avea oameni pregătiţi, România nu va şti cum să utilizeze banii europeni pe care îi are la dispoziţie, susţine şeful Camerei de Comerţ Româno-Germane.

 

"Ne vom îneca cu bani. Vom avea bani la dispoziţie şi, din lipsă de resursă umană, nu vom face investiţii. Eu sunt un optimist, dar când mă uit la 80 de miliarde de euro şi la 35 de miliarde de euro pe care trebuie să-i accesăm în doi ani, mă ia cu transpiraţie pe şira spinării, ca să fiu foarte sincer, pentru că eu cred că ne vom îneca în bani, nu vom şti ce să facem cu ei", a adăugat el.

 

Şi în zona privată avem o problemă de abordare, consideră investitorul.

 

"Mai devreme era cineva foarte fericit că toate microîntreprinderile au absorbit bani de la IMM Invest. Nu vreau să spun cuvinte grele, dar cred că este 50% dintre microîntreprinderi sunt salarii prefăcute, adică sunt entităţi care îşi maschează un salariu. Foarte bine că au absorbit bani, important e că intră în economiei, dar care e capacitatea lor de a investi? Iar pentru firmele mai mari, mai dezvoltate, care au capacitate de proiecte, nu sunt bani", a susţinut el.

 

Anastasiu a vorbit şi despre proiectele inutile finanţate din bani europeni, dar şi despre cele care mai mult distrug.

 

"Sunt trei posibile direcţii pentru fondurile europene: coerent, incoerent dar care nu strică, aşa cum s-a întâmplat în ultimii zece ani: am dat bani pe toate balivernele, n-am ajutat la nimic, dar, mă rog... s-au învârtit acolo nişte bani. Vă dau un exemplu: când am făcut 500 de doamne de vârsta a doua sau a treia ghizi turistici pe la ţară. Le-am dat bani să participe la cursuri, 600 de lei pe lună şi le-am făcut ghizi turistici, că aşa era programul, să facem ghizi. Am adus pe cineva care era la coada vacii şi am făcut-o ghid turistic. N-a ajutat, dar nici n-a făcut rău. Însă avem proiecte care fac rău. Să te ferească Dumnezeu de prostul cu iniţiativă. Proiecte care distrug natura, le avem în Deltă, în Transilvania, cu cât investim mai multe betoane în Delta Dunării, cu atât vom distruge resursa naturală. Unii pun mâna pe bani şi distrug. Şi nici măcar nu e de rea credinţă, e de bună credinţă. Că sunt supraevaluate proiectele nu mai vorbim. Nasol este când avem bani şi îi investim prost", a continuat el.

 

El s-a referit şi la faptul că din programul de relansare economică lipseşte cu desăvârşire sectorul turismului.

 

"Nu ştim dacă există vreo viziune, pentru că nu este expusă sub nicio formă. Acolo sunt zece măsuri covid, anticovid, postcovid şi aşa mai departe şi atâta tot", a precizat el.

 

Potrivit acestuia, România are o mare problemă de imagine şi nici nu există vreo intenţie la nivel guvernamental pentru a îmbunătăţi ceva.

 

"Principala problemă este că, aşa varză cum suntem noi, imaginea noastră este mai proastă decât realitatea şi aici vorbim din nou despre imaginea României şi cred că, dacă vă uitaţi în tot proiectul acela de relansare a României, nu veţi vedea nicio investiţie în imaginea României. Zero. Cred că acest lucru va trebui schimbat", a sugerat reprezentantul investitorilor germani.

 

Potrivit acestuia, diaspora este o resursă uriaşă pe care o are România şi care trebuie implicată în planul de relansare economică a României, însă, de asemenea, nici acest aspect nu a fost surprins în proiectul de relansare.