Bădin (Deloitte): Decembrie tinde să devină o sursă de preocupare pentru mediul de business;modificarea OUG 114, impact pozitiv

Modificarea Ordonanţei 114, în sensul eliminării măsurilor considerate nocive, ar putea reprezenta un moment de referinţă în restabilirea încrederii investitorilor în mediul de business românesc, însă, pentru ca procesul să fie de durată, este necesar să se revină la predictibilitate, arată Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

"Modificarea OUG 114, în sensul eliminării măsurilor considerate nocive cuprinse în actul iniţial, ar putea reprezenta un moment de referinţă în restabilirea încrederii investitorilor în mediul de business românesc. Însă, pentru ca procesul să fie de durată, este necesar să se revină la predictibilitate, la adoptarea de acte normative cu impact fiscal în urma unor consultări reale cu entităţile afectate, cu cel puţin şase luni înainte de momentul aplicării, aşa cum prevede Codul Fiscal. Care sunt şansele reale ca acest lucru să se întâmple în 2020, an electoral cu două runde de alegeri - locale, în vară, şi parlamentare în toamnă/iarnă? Greu de anticipat.

Aşadar, incertitudinea şi, implicit, lipsa de încredere persistă, iar bugetul pe 2021, secătuit de promisiuni electorale, va avea nevoie de resurse pe care le va căuta ...când? În decembrie 2020?", precizează reprezentantul Deloitte într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Dan Bădin arată, în context, că decembrie, "luna cadourilor", tinde să devină o sursă de preocupare pentru mediul de business din România, având în vedere că, în ultimii ani, cele mai importante modificări fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului, iar apogeul a fost Ordonanţa 114 din 2018.

Deşi, potrivit consultantului fiscal, anul 2019 a fost mai puţin "bogat" în modificări fiscale decât anii anteriori, impactul generat de OUG 114/2018 a fost mult mai puternic din cauza anvergurii actului normativ şi a modului surprinzător în care a fost adoptat: din scurt, fără consultări cu entităţile afectate şi fără studii de impact.

"Efectul asupra economiei a fost unul complex, pentru că a constat nu doar în taxe noi şi cheltuieli de conformare pentru jucătorii vizaţi, ci şi în dezechilibrarea bugetelor pe anul în curs şi a deciziilor de investiţii (de exemplu, investiţiile în Marea Neagră). Toate acestea au generat reacţii negative în lanţ până la consumatorul final. Pe de altă parte, impactul asupra bugetului de stat, deşi pozitiv, a fost cu mult sub aşteptări şi nu a compensat sub nicio formă pagubele deja create şi pe cele viitoare, având în vedere că încrederea investitorilor va fi mai greu de restabilit chiar şi decât bugetele companiilor afectate", subliniază Bădin.

În 2019, tot în ajun de sărbători, se aduc reparaţii capitale ordonanţei, care, dincolo de beneficii, vin şi cu costuri de readaptare rapidă la noua realitate, menţionează consultantul citat.

"Pe parcursul anului, ordonanţa a mai fost amendată, punctual, cea mai importantă modificare fiind adusă taxei pe activele bancare, însă abia prin legea pe care Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea în Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ iniţial. În linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renunţarea la taxarea companiilor din telecomunicaţii şi revenirea la cerinţele de capital iniţiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. În cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage şi posibilitatea acordată participanţilor la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat după o perioadă de cinci ani. În energie, se renunţă la plafonarea tarifelor pentru gaze şi electricitate şi se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de energie electrică şi de gaze", precizează acesta.

Pe de altă parte, măsuri importante care se menţin sunt cele din construcţii (salariul minim diferenţiat şi facilităţile fiscale acordate societăţilor din domeniu), acestea fiind considerate, în general, benefice sectorului.

În context, Dan Bădin consideră că impactul modificării ordonanţei asupra mediului de afaceri va fi unul pozitiv, însă efectele generate de actul normativ nu pot fi "şterse cu buretele": taxele plătite sau datorate de entităţile vizate, disconfortul şi cheltuielile generate de conformare şi, nu în ultimul rând, incertitudinea care a dus la blocarea planurilor de investiţii reprezintă costuri plătite deja în contul acestui experiment.

Pe de altă parte, însă, acesta subliniază că statul trebuie să renunţe la anumite venituri. În acest an, în baza ordonanţei, a încasat peste 600 de milioane de lei (în 11 luni) de la companiile din sectorul energetic şi aproape 380 de milioane de lei de la bănci, doar pentru primul semestru din 2019, urmând ca taxa datorată pe semestrul doi să intre în conturile statului la jumătatea anului viitor.

"Raportate la dimensiunea bugetului de stat, sumele pot părea uşor de compensat, însă nu şi în contextul expansiunii cheltuielilor din ultimii ani şi din perioada următoare. Guvernul şi-a asumat deja faptul că deficitul bugetar va depăşi semnificativ limita de 3% din PIB atât în 2019, cât şi în anii următori, dar şi aceste estimări sunt considerate încă optimiste în perspectiva implementării legii pensiilor în forma actuală şi a altor propuneri prezente şi viitoare (reduceri de taxe şi/sau creşteri de cheltuieli). Este pusă, aşadar, în discuţie sustenabilitatea bugetului pe anul viitor şi nu numai, motiv pentru care apare ca inevitabil riscul unor eventuale măsuri de compensare a deficitului creat prin creşterea excesivă a cheltuielilor", precizează consultantul Deloitte.