Recuperarea după criză: Următoarele 6-12 luni sunt critice pentru companiile aeriene, în special pentru segmentul low-cost unde riscul de închidere e crescut
05 August 2020
Dinu Bumbăcea, Partener, Lider Consultanță pentru Afaceri - PwC RomâniaIndustria aerospațială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii și furnizorii mari ar trebui să facă investiții în cinci domenii-cheie.
Următoarele șase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport și producție de aeronave pentru a-și pregăti recuperarea după criza generată de pandemia COVID-19 care a dus la cea mai mare contracție din istoria acestui sector, după cum estimează raportul global PwC ”Tendințe în industria aerospațială 2020: Cum își poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19”.
Industria aerospațială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creșterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni. Impactul va fi resimțit atât de industria aerospațială, cât și de alte industrii a căror evoluție depinde de călătorii. Totuși, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creșterea, acela de a opera curse scurte și care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecție.
Industria aerospațială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creșterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni. Impactul va fi resimțit atât de industria aerospațială, cât și de alte industrii a căror evoluție depinde de călătorii. Totuși, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creșterea, acela de a opera curse scurte și care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecție.
În schimb transportatorii mari au șanse mai mari să depășească criza pentru că au sprijinul guvernelor sau pentru că pot face restructurări în cadrul proceselor de insolvențe. Chiar și așa, rămâne o mare provocare să găsească modalități de a ajuta pasagerii să se simtă suficient de siguri pentru a zbura.
Recuperarea până la nivelul anterior crizei poate dura 3-4 ani
Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea la aproximativ jumătate în 2020, la 419 miliarde de dolari, iar industria în ansamblu va suferi pierderi de peste 84 miliarde dolari. IATA a prevăzut, de asemenea, că veniturile pe kilometri parcurși de pasageri (RPK) pentru cursele interne nu vor reveni la nivelurile din 2019 decât în 2022, iar RPK pentru cursele internaționale abia în 2024.
Aceste prognoze pornesc de la premisa că suspendarea totală sau parțială a activității în transporturile aeriene au fost la minime istorice în perioada de lockdown. Astfel, în luna aprilie, potrivit datelor Ascend/Cirium, companiile aeriene par să fi atins apogeul inactivității la nivel global, având aproape 60% din flota aeriană la sol, în timp ce traficul de pasageri a coborât la aproape 10% din nivelurile anterioare. Astfel, în mai, conform raportului PwC ”COVID-19: Impactul asupra flotelor de linii aeriene comerciale”, aproape 18.000 de companii aeriene comerciale erau inactive cu 15.000 mai multe decât în luna ianuarie.
În acest context, încasările operatorilor aerieni au avut o scădere puternică față de nivelul planificat acumulând și datorii către pasagerii cărora le-au fost anulate zborurile, dar și către furnizori. După perioada de lockdown, companiile au reluat zborurile, cu campanii de reduceri ale biletelor și investiții în măsuri de igienă pentru a asigura sănătatea și siguranța clienților și ale echipajului. Cu toate acestea, nivelul zborurilor rămâne mult scăzut comparativ cu cel dinaintea crizei.
Chiar dacă acest nivel dramatic a fost depășit în vară, dificultățile rămân din cauza evoluției impredictibile a pandemiei pe măsură ce statele impun sau ridică restricțiile de călătorie. Prin urmare companiile aeriene se confruntă cu mari provocări atunci când planifică modalitățile de recuperare.
Industria aerospațială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii și furnizorii mari ar trebui să facă investiții în cinci domenii-cheie: utilizarea tehnologiei pentru a accelera transformarea, stabilizarea lanțului de aprovizionare, eficientizarea forței de muncă, concentrarea pe sustenabilitate în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și ajutor de stat, strâns corelat însă cu măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței operaționale.
COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospațiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situația va reveni la normal, câștigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieși mai puternici din această criză fără precedent.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 7612 / 8549 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Experienced Lawyer Employment | Reff & Associates
Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2024 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. Nouă avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Trei avocați români de la Bondoc & Asociații, Filip & Company și DLA Piper sunt considerați ‘Eminent Practitioners’ în practica de fuziuni și achiziții. Clasamentul Chambers Europe 2024, cu cei mai buni avocați de Corporate ̸ M&A din România
De vorbă cu Monica Mihăilă, Head of Legal CEZ Romania, unul dintre cei mai experimentați consilieri juridici din domeniul energiei | ”Mi-am dorit crearea unui climat de încredere, în care fiecare membru al echipei să își poată exprima opinia și în acest fel mi-am creionat stilul de leadership. Trăim o perioadă plină de schimbări și comunitatea juriștilor va trebui să se adapteze”
NNDKP promovează 14 avocați în 2024 și consolidează șase arii de practică ale firmei
O singură casă de avocatură locală independentă concurează la titlul de ”Firma anului în România” în cadrul IFLR Europe Awards 2024 | Filip & Company, Wolf Theiss și Clifford Chance Badea, printre firmele aflate pe lista scurtă a premianților din acest an
Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
De vorbă cu Ana Busuioc, Legal & Corporate Affairs Director Edenred, omul care își ghidează planurile de viitor după conceptul: „Nu judeca fiecare zi după recolta pe care ai adunat-o, ci după semințele pe care le-ai plantat” | ”Sunt recunoscătoare să pot lucra într-o echipă de profesioniști împreună cu care am convingerea că pot genera stabilitate în dinamica accelerată și volatilă care ne amprentează astăzi viețile profesionale, dar și sociale”, spune azi avocatul
Filip & Company a asistat ROCA Industry în procesul de majorare a capitalului social cu o valoare de 71,7 milioane RON și de transfer al acţiunilor pe Piaţa Principală a BVB
VF Insolvență finalizează transferul de afacere în reorganizarea judiciară a UCM Reșița către Hidroelectrica
Gabriel Resources a pierdut arbitrajul cu statul român pentru proiectul aurifer Roșia Montană, cu pretenții de cca. 6,7 mld. usd | Arbitrul Horacio A. Grigera Naón a opinat separat, în favoarea reclamanților care l-au nominalizat. România a plătit avocaților săi tarife orare cuprinse între 137 și 139 euro ̸ oră, iar Gabriel Resources a cuantificat costuri de 56,5 mil. $ cu avocații săi americani și români. Reclamanții ar ataca decizia, dar au, oare, bani pentru o nouă acțiune?
Reff & Asociații și Deloitte România au obținut sesizarea CJUE de către Curtea de Apel București într-un litigiu care vizează impunerea TVA pentru operațiuni care nu implică livrarea de bunuri sau prestarea unor servicii
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...