BNS cere liderilor politici să dea votul pentru modificarea Legii dialogului social

Blocul Naţional Sindical cere liderilor politici din România să continue dezbaterile parlamentare şi să dea votul pentru modificarea Legii dialogului social în această sesiune parlamentară, în pofida apelului de retragere a acestui proiect făcut de preşedinţii confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional.

"Dacă până în prezent organizaţiile patronale nu ne-au auzit, atunci mai spunem încă o dată: BNS consideră că se impune modificarea legii 62/2011, aşa cum susţine de altfel şi Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Organizaţia Internaţională a Muncii. Considerăm că este timpul pentru asumarea unui vot în Camera Deputaţilor pentru modificarea Legii 62/2011 privind dialogul social, în această sesiune parlamentară, tocmai pentru că această lege, fiind una organică, necesită atât prezenţă, cât şi vot dat de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, indiferent de culoarea lor politică. Vrem să ne putem uita în ochii celor ce votează pentru că elementele cheie din propunerea de modificare a legii dialogului social vizează exercitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, tocmai de aceea noi considerăm că acestea ar trebui susţinute indiferent de poziţionarea pe eşichierul politici româneşti", se arată într-un comunicat al BNS remis miercuri AGERPRES.

BNS a luat act de apelul preşedinţilor confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional reunite în cadrul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), prin care au cerut retragerea proiectului de lege de modificare a Legii 62/2011 privind dialogul social şi contestă cu argumente acest demers al patronatelor.

"Cu amărăciune constatăm că în opinia organizaţiilor patronale modificarea Legii 62/2011 în această sesiune parlamentară ar fi inoportună, aşa cum în ultimii 8 ani au adresat acelaşi tip de mesaj tuturor oamenilor politici aflaţi la conducerea României. Patronatele consideră că finalizarea acestui demers în această sesiune parlamentară "ar induce tensiuni şi/sau reconfigurări structurale cu potenţial de a fi exploatate politic". Trebuie să le reamintim că în democraţie soluţiile la problemele economice şi sociale ale unei naţiuni sunt soluţii politice, date de guverne politice sau de parlamente constituite în baza opţiunilor politice ale cetăţenilor. Regretăm faptul că în comunicatul pe care patronatele l-au asumat se amestecă ca de obicei jumătăţi de adevăr şi jumătăţi de minciună", spun reprezentanţii BNS.

Ei susţin că actuala lege 62/2011 a fost adoptată fără a fi existat un acord sindicate - patronate în acest sens, fără dezbateri în Parlament, printr-o procedură permisă de Constituţia României, dar care în opinia acestora "a reprezentat un abuz de putere - asumarea răspunderii guvernului".

"Încă din 2012 am înregistrat la Parlamentul României un amplu pachet de propuneri de modificare a legii 62/2011, propuneri blocate în Parlament prin şantajul exercitat de-a lungul timpului de organizaţiile patronale asupra factorilor politici de decizie din România, de la Preşedinţi şi Prim miniştrii, lista continuând cu aproape toţi liderii politici. În mod constant au ameninţat în spaţiul public pe oricine a îndrăznit să-şi asume modificarea acestei legi. Atunci când în calitate de organizaţii patronale reprezentative nu le-au fost auzite vocile au recurs la alte instrumente de presiune politică şi diplomatică utilizând aşa zise ONG-uri (de exemplu Coaliţia pentru Dezvoltarea României sau camere de comerţ străine ce operează pe teritoriul României)", explică reprezentanţii Blocului Naţional Sindical.

Sindicaliştii afirmă că pentru patronate o guvernare eficientă este aceea care le pune la dispoziţie scheme de ajutor de stat de miliarde de lei, care alocă prin diverse tipuri de programe alte miliarde de lei, "care le modifică legislaţia astfel încât în România angajatorii să nu mai aibă responsabilitatea finanţării sistemului de securitate socială (pensii sau asigurări de sănătate), care le elimină orice bariere în importul de forţă de muncă din state terţe, tocmai pentru a lua locul românilor pe care i-au "gonit" din ţară cu atitudinea lor ostilă faţă de forţa muncă".

"Restricţiile în exercitarea libertăţii de asociere, restricţiile în exercitarea dreptului la negocieri colective sau a dreptului la grevă, dreptul suveran al angajatorului de a modifica unilateral normele de muncă instituit de actualul Cod al Muncii, plata unor salarii de mizerie în cele mai multe sectoare ale economiei (aproximativ 40% din contractele de muncă sunt încheiate la nivelul salariului minim), dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională a propriilor angajaţi etc., sunt doar câteva forme de manifestare a atitudinii ostile a angajatorilor din România faţă de marea masă de salariaţi", susţin liderii BNS.

În opinia acestora, organizaţiile patronale vorbesc "cu atâta uşurinţă" despre efectul devastator pe care modificarea legii dialogului social l-ar avea asupra investiţiilor sectorului privat, omiţând să menţioneze că investiţiile pe termen lung ale companiilor din România s-au înjumătăţit în 2018 faţă de 2009, dovadă a faptului că fără investiţiile statului, " mediul privat nu are resurse de investire sau, dacă le are, nu are interes să investească".

Potrivit BNS, în fiecare an din ultimii 4, România este somată în mod constant de Comisia Europeană să-şi corecteze legislaţia dialogului social astfel încât să relanseze negocierile colective la nivel de sector. De asemenea, în 2018 Comitetul European pentru Drepturi Sociale în cadrul raportului anual de monitorizare a respectării prevederilor Cartei Sociale Europene, constată reducerea semnificativă a contractelor colective de muncă şi cere Guvernului să precizeze ce măsuri au fost luate pentru întărirea dialogului social şi negocierilor colective.

"Având în vedere cele exprimate mai sus cerem liderilor politici ai României, atât din ţară dar şi celor ce ne reprezintă la Bruxelles sau Strasbourg, să-şi asume soluţii în direcţia respectării standardelor minime de muncă, atât de clamate de Germania sau Franţa dar considerate însă inoportune în România ", precizează sindicaliştii BNS.

Într-un comunicat remis marţi AGERPRES, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), prin Preşedinţii Confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, au solicitat tuturor factorilor responsabili şi partidelor politice să retragă proiectul de modificare a Legii nr. 62/ 2011 a dialogului social, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei

"Demersul este fundamentat de inoportunitatea modificării acesteia de către Parlament în context electoral, întrucât ar induce tensiuni şi/ sau reconfigurări structurale cu potenţial de a fi exploatate politic. ACPR nu a solicitat modificarea Legii Dialogului Social dar, în măsura în care există propuneri de modificare din partea sindicatelor, acestea trebuie discutate şi clarificate în cadrul dialogului bipartit patronate-sindicate", se spune în document.

Organizaţia aminteşte faptul că proiectul de modificare a Legii dialogului social a fost respins de Senatul României, în şedinţa din data de 19 noiembrie 2018. Consiliul Economic şi Social, organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României, a avizat nefavorabil propunerea legislativă pe data de 17 iulie 2018.

De asemenea, în comunicat se precizează că patronatele se bazează pe: Principiul Organizaţiei Internaţionale a Muncii al negocierilor colective voluntare, fără reglementarea obligativităţii negocierii colective la niciun nivel; respectarea principiului relativităţii efectelor contractelor colective, efecte erga omnes având doar actele normative, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a ţării, conform art. 61 alin. (1) din Constituţia României; evitarea unui dezechilibru major între partenerii sociali pentru a nu afecta investiţiile companiilor şi capacitatea lor de creare de locuri de muncă.